5,035 matches
-
asculți? Familia se conformează, cu stângăcie. Pe loc repaus. Mergeți. Așteptați înăuntru. Un fleac. L-au privit din casă cât a durat (cel mai greu, ne-au spus apoi) și l-au dus înapoi. Unii poeți Desperado cochetează cu disprețul, indiferența, detașarea. Nu și Mole. John Mole e poetul cel mai atașat și atașant imaginabil. Sentimentele lui sunt mereu în poem el nu se sfiește de autobiografic și știm că sunt ale lui, nu atribuite unor măști. Autoprotret între două vârste
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
tare bolnavi la douăzeci și ceva de ani și, în vis, revăd vina și neputința de atunci. Visez urât și despre bărbații din viața mea. Din felurite motive. De fapt și acolo e vorba, în fond, tot de vinovăție, părăsire, indiferență, îndepărtare. Cred că poezia mea se dezvăluie pe sine. Mi se dezvăluie mie mai întâi, din negură, din noapte, din umbra lăsată de mine peste ea. Mi-ar plăcea să împărtășească și lectorul această descoperire neașteptată. Cred că ceea ce sper
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
competențele și gradul de profesionalism al acestuia. Un aspect important al acestor așteptări se referă la relația profesor - elev. Potrivit opiniei lui T. Parsons, în stabilirea acestei relații profesorul are de ales între: * a baza relația pe interacțiune sau pe indiferență; * a se limita la transmiterea cunoștințelor sau a extinde relația asupra personalității complexe a elevului; * a judeca elevul după niște criterii generale, precum rezultatele școlare sau în funcție de calitățile individuale ale acestuia; * a judeca elevul după ceea ce este el efectiv sau
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
din perspectivă psihologică, sociologică, religioasă etc. S-a generalizat credința că agresivitatea are doar forme active, Însă nu mai puțin distructivă este cea pasivă, manifestată prin refuzul de a vorbi, refuzul de a se conforma regulilor, de a elibera spațiul, indiferența, plictiseala. De asemenea, i s-a acordat o importanță minoră agresivității indirecte, des Întâlnită În rândurile fetelor: bârfa, denigrarea unei persoane În absența ei etc. Septimiu Chelcea definește agresivitatea ca fiind orice formă de comportament care are ca scop vătămarea
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
trupă auxiliară, unul putea să îmbrace costumul celuilalt, pentru că ambii stăpâneau spiritele al căror suport era roba. Tungușii au, așadar, aceeași atitudine față de costum ca față de orice suport de spirite, respectiv teamă și prudență, când spiritele au coborât în suport, indiferență când spiritul a plecat. Totuși, tungușii nu sunt niciodată siguri că spiritul a plecat și de aceea accesoriile și costumele Accente istoriografice șamanice abandonate în pădure lângă mormântul stăpânului lor defunct inspiră o anumită teamă. Robă a spiritelor, costumul este
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Dan Cristian Răcaru () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1720]
-
aceea a avut curajul să-i facă destăinuirea crimei. Forța acestei femei firave și vulnerabile stă în tăria morală și în capacitatea ei de a se dărui, în credință, în smerenie, în răbdarea îngerească de a suporta stările lui de indiferență, de închidere în sine, de ignorare voită, și de a aștepta trezirea, în Rodia, a sentimentelor nobile de dragoste, de regret, de dorință de a trăi. Sonia este alături de Rodia pentru că-l iubește, cum altfel decât dezinteresat, pentru că, în generozitatea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și, pe patul cald încă de trupul predecesorului lor, săvârșesc în zadar, marele, sublimul act al naturii, actul concepției. Cum răspund femeile? Iar femeile se lasă, cu gesturi studiate de profesioniste, cu vorbe și cu zâmbete totdeauna aceleași, cu o indiferență de mașini. Ele satisfac poftele primului mascul, ale celui de al doilea, al treilea, al patrulea, al zecelea, dacă își așteaptă rândul. Alungate de societate, blestemate de neamurile lor, victime ale temperamentului social, bălți pentru scurgerile voluptății orașului, paznice ale
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
zecelea, dacă își așteaptă rândul. Alungate de societate, blestemate de neamurile lor, victime ale temperamentului social, bălți pentru scurgerile voluptății orașului, paznice ale cinstei familiilor trăiesc peste patru sute de făpturi prostite, leneșe, isterice și sterpe... Femeile aveau față de clienți o indiferență amestecată cu dezgust și ură. Și-au pierdut feminitatea, dar le-a rămas instinctul cochetăriei și se străduiau să placă, simulau dorința pentru că sufereau umiliri înjositoare din partea patroanelor, portarilor, polițiștilor, clienților. Nu de puține ori se antrenau în scandaluri, în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și scena, confundate în mod voit în Fiul nelegitim. Dacă salonul este un spațiu real în care cineva povestește, o singură dată, o întâmplare, sub influența emoției, scena este un spațiu fictiv în care actorul reproduce de "n" ori, cu indiferența analistului, o situație construită. "...dumneata povestești ceva în societate; emoția îți cuprinde măruntaiele, vocea ți se întretaie, plângi. Ai simțit, spui dumneata, ai simțit și chiar foarte puternic. Sunt de acord, dar te-ai pregătit pentru acest lucru? Nu. Vorbești
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
mai profund în niște roluri pe care nu le joacă după original, ci după un model destul de bun; și unde toate gesturile sale, toate cuvintele sale nu sunt decât o contrafacere pur mecanică. Cu siguranță, acest al doilea actor, în ciuda indiferenței și răcelii sale, este mult mai de folos teatrului decât celălalt. După ce s-a limitat destul de multă vreme la contrafacere, a cules totuși un număr oarecare de mici reguli, conform cărora învață să acționeze pe contul lui." (întâia Seară) Lessing
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
aduce pe scenă personajele reale exact în mediile lor. Este necesar un om de geniu, mai precis. Dacă omul acesta de geniu nu se va naște mai curând, drama noastră istorică va muri, căci ea este din ce în ce mai bolnavă, agonizează în mijlocul indiferenței și glumelor publicului." El condamnă fără drept de apel piesele cu teză, destinate, prin chiar scopul lor demonstrativ, să fie false. Sunt niște "piese enervante. Ele argumentează în loc să trăiască", scrie el în Naturalismul în teatru. Și adaugă: "au mai ales
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
asociere dintre puncte care sunt situate în ,,nori" diferiți trebuie interpretat geometric folosind unghiul format de cele două puncte și originea axelor. Interpretarea unghiulară se bazează pe faptul că unghiurile ascuțite indică asociere (corelație pozitivă) între puncte, unghiurile drepte indică indiferența (corelație 0), iar unghiurile obtuze indică disociere (corelație negativă). Pe cadranele din Figura 86 se observă următoarele: 1. În cadranul superior stânga avem reprezentate grupele de vârstă pentru tați și mame sub 20 de ani, grupele de 20-24 ani și
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Cadranul inferior stânga cuprinde tați de 25-29 ani care se asociază cu mame din grupa de vârsta 20-24 care aparține cadranului superior stânga. 5. Se poate observa că tații din grupele de vârstă > = 50 și 45-49 sunt în relație de indiferență cu mamele din grupa < 20. Există o opoziție importantă între grupele de vârstă situate în cadranul superior stânga și cele din cadranul inferior dreapta (unghiurile nu sunt ascuțite). Analiza de corespondență este o tehnică exploratorie bazată pe o nouă orientare
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
inferior stânga a cuprins tați de 25-29 ani care se asociază cu mame din grupa de vârsta 20-24 care aparține cadranului superior stânga; * s-a observat că tații din grupele de vârstă > = 50 și 45-49 au fost în relație de indiferență cu mamele din grupa < 20. 13.3. Impactul nivelului PIB asupra mortalității infantile PIB, componenta economică a dezvoltării umane, reflectă în ultimă instanță nivelul de trai și este cel mai puternic predictor al stării de sănătate a unei națiuni. Studiile
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
scrierii - „Haosul și noaptea n-au un cărăbuș, / cum din moarte viața cum de s-a urcuș? / Astfel și poemul meu s-a-nfiripat / dintr-o dislocare, cum s-a-nșurubat?” (Mi minor) - și condiția poetului - „Poetul este un mândru cerb / lovit de săgeata indiferenței, / sufletul său este un herb / expus într-un palat al Florenței” (Poetul); „Suntem legați de rădăcini, / suntem fragili, / alimentați de râuri, aer, soare, / noi nu respingem mila, dar umili / noi nu putem să fim, / n-avem chemare” (Poeții); „Poetul / simte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288025_a_289354]
-
dispozițiile oficiale ale cetăților grecești care se refereau la actul sacrificial nu Îl lasă să se Întrezărească. Legea jertfelor din Cos, de exemplu, databilă deja În secolul al IV-lea Î.Hr., deci relativ recentă, dă Încă dovadă de o indiferență generală față de victimă. Practica de sacrificială, de la uciderea animalului, exprimată prin verbul sphàttein, la prescrierea stropirii cu sânge a altarului 1, este descrisă fără să poată fi bănuită o atitudine de refuz implicit față de sacrificiu. De altfel, negarea explicită a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
minime modificări, în textul programatic: „A încerca să vorbesc despre mine / înseamnă să vorbesc despre absolut / eu am cunoscut lumina bărbaților / eu am cunoscut întunericul femeilor // [...] ritmul profund al unei vieți / sub zodia mândră a leului / care veghează cu o / indiferență regală pustiul artei”. Un loc aparte îl ocupă volumul Imnuri către amurg (1970), în care nostalgia unei vârste de aur umbrește trăirea plenară a prezentului: „O când priveai lumea cu ochii în lacrimi / sfere luminoase cădeau din ceruri / și cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
în limbajul natural prin „x este cel puțin la fel de bun ca y” sau „x este cel puțin la fel de preferat ca y”, formal xRy. Din relația de preferință, slabă, sunt deduse relația de preferință strictă, notată cu P, și relația de indiferență, notată cu I. În limbajul natural, cele două relații pot fi exprimate în felul următor: „x este mai bun ca y” sau „x este preferat lui y”, formal xPy pentru relația de preferință strictă; pentru relația de indiferență „x este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
relația de indiferență, notată cu I. În limbajul natural, cele două relații pot fi exprimate în felul următor: „x este mai bun ca y” sau „x este preferat lui y”, formal xPy pentru relația de preferință strictă; pentru relația de indiferență „x este la fel de bun ca y” sau „x este preferat la fel ca y”, formal xIy. Semnele variabile x și y sunt luate ca alternative fără niciun fel de presupunere în privința naturii<footnote Nu se va opera, așadar, nicio distincție
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
X este o relație între oricare două alternative x și y din X, se notează cu R și are forma xRy, i.e. x este preferat slab lui y. [d.1.x.3*]: Relație de preferință strictă (P) și relație de indiferență (I). Dată fiind oricare relație R, putem construi două relații binare asociate, P și I. P indică fie că x este preferat lui y, fie că y este preferat lui x, iar I specifică echivalența în termeni de preferință a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferința socială între x și y ne putem uita doar la profilele individuale privind x și y. Prin anonimitate, preferința socială trebuie să depindă doar de numărul indivizilor care preferă pe x lui y sau invers și să conducă la indiferență atunci când numărul este egal. Prin neutralitate, ceea ce poate fi verificat presupunând contrariul și permutând apoi x și y în ordinile individuale. Cum pentru orice x și y din S atunci, prin receptivitatea pozitivă. Dar aceasta este chiar regula majorității. Teorema
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1*]: Există o funcție de decizie socială care îndeplinește condițiile *L , P, 1Uf și 2Uf . [t.3.1.2*]: Există o funcție de decizie socială care îndeplinește condițiile *L , P, eU și cU . Demonstrație [t.3.1.1*]. Pornim de la observația că indiferența reunită cu preferința strictă, ne oferă o preferință slabă, și că, folosind tranzitivitatea preferinței individuale, vom avea întotdeauna o preferință socială aciclică. Voi utiliza cazurile prude vs. lewd (original și extins) și cazul alegerii cantității de muncă. ●Cazul prude vs.
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nu presupune nicio comparație interpersonală, sau măsurare a intensității preferinței. În cuvintele lui Blau, „se poate argumenta că o altă instanță a lui „simte mai puternic” ar putea fi avută în vedere: orice preferință strictă este mai puternică decât orice indiferență.” [Blau, 1975, p. 397] footnote> [Blau, 1975, p. 397]. Pornind de la acest concept, Blau definește preferințele intruzive: „fie un profil p, individul i este intruziv în p dacă nu este indiferent privind Di (perechea de alternative pe care este i
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alte x variante (1) care mă privește, atunci voi păstra această ierarhie pe întreg profilul meu de preferință, sau cel puțin nu voi exprima o preferință strictă contrară, i.e. nu voi exprima o preferință strictă pentru (1) împotriva lui (0). Indiferența este, așadar, permisă. Plecând de la aceasta definiție, condiția libertariană este reformulată în următorul mod: condiția libertariană modificată (Lgk) acordă decisivități individuale doar indivizilor care manifestă preferințe autosustenabile. În cazul în care indivizii au preferințe care nu sunt autosustenabile, drepturile se
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
voi fi indiferent între x și y, fie voi prefera strict pe x lui y. Soluția le implică pe cele aparținând lui Fine (1975), Farrell (1976), Breyer și Gigliotti (1980) și Craven (1982), deoarece, în cazul primelor două, se cere indiferență, în vreme ce în cazul celor două din urmă, se cere o preferință izomorfă celei aparținând persoanei decisive între cele două alternative. Folosind această restricție, obținem un rezultat de posibilitate<footnote Rezultatul este trivial. Merită menționat și comentariul profesorului Miroiu, potrivit căruia
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]