5,780 matches
-
Infarctul suferit de Stelian Tănase în noaptea de Înviere complică situația din TVR. Motivul: scriitorul nu a primit votul Parlamentului și, cel puțin pe perioada spitalizării, va fi numit un interimar al directorului interimar. Culmea ghinionului, marți ar fi trebuit să
Situația din TVR după infarctul lui Stelian Tănase. ”Metoda Andrei Marga”, imposibil de aplicat la Televiziune () [Corola-journal/Journalistic/35938_a_37263]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Echipa de la Cronică Cârcotașilor au primit o veste groaznică. Regizorul Eduardo Vazquez a murit într-o cameră de hotel din Turcia, din câte se pare din cauza unui infarct. Acesta se află acolo pentru filmările unor spoturi pentru Prima TV. Regizor de sporturi publicitare, Vasquez, în vârstă de 48 de ani, a colaborat cu membrii Cronicii Cârcotașilor. Această tragedie vine după un șir de nenorociri care i-au afectat
Membrii Cronicii Cârcotașilor sunt în doliu. Regizorul emisiunii a murit by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78780_a_80105]
-
programele de sport și primește vizite din partea familiei. Cu toate acestea el abia așteaptă ziua când va pleca din spital, unde este internat din 19 iulie. Atunci el a fost adus cu ambulanța. Medicii au stabilit că a suferit un infarct miocardic acut și i-au montat un stent. În 12 august, Cornel Dinu a fost supus unei intervenții complexe de by-pass coronarian. Cornel Dinu a împlinit 63 de ani, în 2 august. Jucătorii echipei Dinamo au afișat atunci un banner
Brădişteanu: Cornel Dinu continuă recuperarea, azi "a mers" cu bicicleta medicală () [Corola-journal/Journalistic/76636_a_77961]
-
lor covîrșitoare, decesele nu sînt provocate de războaie sau de cataclisme naturale, ci de un adversar mult mai banal: bolile. De pildă, în 2003 au murit 56 de milioane de oameni, dintre care 16 milioane au decedat din cauza bolilor cardiovasculare (infarctul miocardic avînd întîietate), 7 milioane au murit de cancer, 3,5 milioane de boli cronice ale căilor respiratorii și un milion de diabet. Urmează imediat bolile infecțioase și bolile degenerative. Am început cu acest pomelnic macabru al tributului pe care
Pseudocunoașterea medicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10413_a_11738]
-
poziția hotărâtoare și în bolile de inimă. Pentru că nicotina este capabilă să declanșeze spasme vasculare, să crească colesterolul în sânge și fibrinogenul, fumatul de țigarete reprezintă suportul major pentru arterite cu diverse localizări, tromboze obliterante cu deznodământ sever de tipul infarctului miocardic și al accidentelor vasculare cerebrale“. În S.U.A. fumatului îi sunt atribuite 30% din decesele anuale prin boală coronariană. Un studiu publicat în anul 2000 evidenția că în țara noastră 42,7% dintre bărbați și 15,2% dintre femei, cu
Agenda2003-7-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280704_a_282033]
-
dependență puternică; peste 10 puncte= dependență foarte puternică. Pe cine apără legea Recentele studii epidemiologice demonstrează că în S.U.A. fumatul involuntar/pasiv (de către cei care trăiesc în preajma fumătorilor) este responsabil de 30 000 - 60 000 de dece- se anual prin infarct miocardic acut și până la 180 000 de afecțiuni cardiace nefatale. În țara noastră, 43% dintre copii și 37% dintre adulți sunt expuși fumatului involuntar/pasiv. Fumătorii „adevărați“ inhalează numai 15% din fumul țigaretelor, diferența - 85% - revine „plăcerii“ celorlalte persoane din
Agenda2003-7-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280704_a_282033]
-
de diabet zaharat, boala aterosclerotică macrovasculară e amenințătoare de viață și scurtează supraviețuirea. În ambele tipuri de diabet, complicațiile cardiovasculare apar la vârstă mai tânără decât populația generală, au o progresie mai rapidă și duc mai frecvent la evenimente fatale (infarct miocardic, accident vascular cerebral, gangrenă inschemică). În afară de factorii de risc tradiționali pentru boală cardiovasculară, alți factori neconvenționali se pare că explică creșterea riscului cardiovascular în diabet. Diabetul fiind cert considerat factor major de risc pentru boală cardiovasculară și prevalența lui
Revista Spitalului Elias by LAURA ARAMĂ () [Corola-journal/Journalistic/92058_a_92553]
-
diabet zaharat, boala aterosclerotică macrovasculară e amenințătoare de viață și scurtează supraviețuirea. În ambele tipuri de diabet, complicațiile cardiovasculare apar la vârstă mai tânără decât în populația generală, au o progresie mai rapidă și duc mai frecvent la evenimente fatale (infarct miocardic, accident vascular cerebral, gangrenă ischemică). În afară de factorii de risc tradiționali pentru boală cardiovasculară, alți factori neconvenționali se pare că explică creșterea riscului cardiovascular în diabet. Trebuie luat, însă, în considerare că cele două tipuri de diabet sunt diferite, atât
Revista Spitalului Elias by LAURA ARAMĂ () [Corola-journal/Journalistic/92058_a_92553]
-
la caracterul defavorabil al prognosticului, în general [12-15]: - ateroscleroza apare la vârste mai tinere; - boala cardiacă ischemică e de 2-3 ori mai frecventă, iar mortalitatea prin boală coronariană este de 2-4 ori mai mare și este principala cauză de deces; - infarctul miocardic are mortalitate mai mare la o întindere similară a zonei de necroză; - mortalitatea prin infarct este cu 50% mai mare în cursul spitalizării și are o rată de 2 ori mai mare în următorii 2 ani; - rată crescută de
Revista Spitalului Elias by LAURA ARAMĂ () [Corola-journal/Journalistic/92058_a_92553]
-
ischemică e de 2-3 ori mai frecventă, iar mortalitatea prin boală coronariană este de 2-4 ori mai mare și este principala cauză de deces; - infarctul miocardic are mortalitate mai mare la o întindere similară a zonei de necroză; - mortalitatea prin infarct este cu 50% mai mare în cursul spitalizării și are o rată de 2 ori mai mare în următorii 2 ani; - rată crescută de tromboză și restenoză în intervențiile de revascularizare. Datele coronarografice și anatomopatologice arată că [16-18]: - diabeticii au
Revista Spitalului Elias by LAURA ARAMĂ () [Corola-journal/Journalistic/92058_a_92553]
-
Bratu Iulian Președintele interimar al Televiziunii Române, Stelian Tănase, a fost externat, luni, de la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. C.C. Iliescu", acolo unde fusese internat în urma infarctului miocardic suferit în Noaptea de Înviere. Stelian Tănase a fost internat la Institutul de urgență pentru boli cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu", la data de 20 aprilie, după ce a suferit un infarct miocardic și i s-a aplicat un stent
Stelian Tanase a fost externat după infarctul suferit by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/34181_a_35506]
-
Dr. C.C. Iliescu", acolo unde fusese internat în urma infarctului miocardic suferit în Noaptea de Înviere. Stelian Tănase a fost internat la Institutul de urgență pentru boli cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu", la data de 20 aprilie, după ce a suferit un infarct miocardic și i s-a aplicat un stent. Surse ne-au transmis că infarctul suferit de Stelian Tănase a fost destul de grav, însă norocul său a fost reprezentat de promptitudinea cu care s-a intervenit asupra sa și de faptul
Stelian Tanase a fost externat după infarctul suferit by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/34181_a_35506]
-
Înviere. Stelian Tănase a fost internat la Institutul de urgență pentru boli cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu", la data de 20 aprilie, după ce a suferit un infarct miocardic și i s-a aplicat un stent. Surse ne-au transmis că infarctul suferit de Stelian Tănase a fost destul de grav, însă norocul său a fost reprezentat de promptitudinea cu care s-a intervenit asupra sa și de faptul că Spitatul Fundeni este dotat corespunzător pentru cazuri de acest gen, astfel că are
Stelian Tanase a fost externat după infarctul suferit by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/34181_a_35506]
-
prin modificări în circulația coronariana. - C.I. poate fi produsă de: - cauze organice (în majoritatea cazurilor de ateroscleroza); - cauze funcționale (spasm coronar); - cauze mixte. - Clasificarea C.I. (OMS - 1962) 1. C.I dureroasă: I . Angina pectorala, cu diversele sale variante clinice. 2. Infarctul miocardic acut (IMA). 3. Angina instabilă. ÎI. C.I. nedureroasa: l. Moartea subita coronariana. 2. Tulburări de ritm și conducere, prezumate sau dovedite de origine ischemica. 3. Insuficiență cardiacă de origine ischemica. - Clasificarea C.I. - dupa Societatea Internațională de Cardiologie și Federația
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
cardiacă de origine ischemica. - Clasificarea C.I. - dupa Societatea Internațională de Cardiologie și Federația de Cardiologie: l. Oprirea cardiacă primară. 2. Angina pectorala: - angina de efort: angina de novo, angina de efort stabilă și angina de efort agravată, - angina spontană 3. Infarctul miocardic: - IM acut - IM vechi - definit sau posibil; 4. Insuficiență cardiacă în cardiopatia ischemica. 5. Aritmiile cardiace (prezumate sau dovedite de origine ischemica). În prezentarea ce urmează, prima clasificare a CI (clasificarea OMS) cu adăugirile rezultate din studiile mai recente
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
sau mai intense și nu au factor evident declanșant; - pentru a fi considerată drept AI, angina de repaus trebuie să fie repetată, în ultimele zile și să reprezinte, la un vechi anginos, modificarea "pattern-ului" anginei. 4. Angina precoce post infarct: - este definită de reapariția durerilor coronariene, după câteva zile sau săptămâni (sub 30 zile) de la un IMA, stabilizat d.p.d.v. clinic și hemodinamic. 5. Angina varianta (angina Prinzmetal): - este încadrată de mulți autori în AI, având în vedere posibile evoluții către
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
diabet, ateroscleroza, HTA. Stabilirea deficientei funcționale și a incapacității de muncă în AI nu poate fi făcută de la început, ci în raport de evoluția bolii fie spre o AP cronică stabilă, fie spre un IM aplicanduse cuantificările de la aceste afecțiuni. INFARCTUL MIOCARDIC Infarctul miocardic acut este reprezentat de necroza zonala a mușchiului cardiac datorată ischemiti acute a teritoriului respectiv. În caz de supraviețuire a episodului acut, necroza este înlocuită în următoarele câteva săptămâni de o cicatrice fibroasa. Evaluarea prognosticului imediat și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
HTA. Stabilirea deficientei funcționale și a incapacității de muncă în AI nu poate fi făcută de la început, ci în raport de evoluția bolii fie spre o AP cronică stabilă, fie spre un IM aplicanduse cuantificările de la aceste afecțiuni. INFARCTUL MIOCARDIC Infarctul miocardic acut este reprezentat de necroza zonala a mușchiului cardiac datorată ischemiti acute a teritoriului respectiv. În caz de supraviețuire a episodului acut, necroza este înlocuită în următoarele câteva săptămâni de o cicatrice fibroasa. Evaluarea prognosticului imediat și la distanță
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
sau în convalescenta. Cei mai cunoscuți factori de risc pentru prognostic nefavorabil sunt: A. Indicatori de întindere a necrozei și de disfuncție de pompă. 1. Insuficiență cardiacă congestiva (clinic, cateterism, radiologic). 2. Fracția de ejecție a VS sub 40%. 3. Infarct întins (enzimatic, EKG, ecografic). 4. Infarct situat anterior sau cu anevrism ventricular. 5. Incapacitatea de a efectua test de efort sau semne de disfuncție de pompă în timpul efortului. B. Indicatori privind starea patului coronarian: 1. Reinfarctare. 2. Angor post infarct
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
factori de risc pentru prognostic nefavorabil sunt: A. Indicatori de întindere a necrozei și de disfuncție de pompă. 1. Insuficiență cardiacă congestiva (clinic, cateterism, radiologic). 2. Fracția de ejecție a VS sub 40%. 3. Infarct întins (enzimatic, EKG, ecografic). 4. Infarct situat anterior sau cu anevrism ventricular. 5. Incapacitatea de a efectua test de efort sau semne de disfuncție de pompă în timpul efortului. B. Indicatori privind starea patului coronarian: 1. Reinfarctare. 2. Angor post infarct. 3. Ischemie la testul de efort
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
Infarct întins (enzimatic, EKG, ecografic). 4. Infarct situat anterior sau cu anevrism ventricular. 5. Incapacitatea de a efectua test de efort sau semne de disfuncție de pompă în timpul efortului. B. Indicatori privind starea patului coronarian: 1. Reinfarctare. 2. Angor post infarct. 3. Ischemie la testul de efort. 4. Semne de ischemie la înregistrarea Holter. C. Indicatori proaritmogeni: 1. Fibrilație sau tahicardie ventriculara dincolo de primele 72 ore de la debut. 2. Extrasistolie ventriculara complexă și/sau frecvență (Holter). 3. Prezenta potențialelor ventriculare tardive
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
D. Prezența unor factori de risc ai aterosclerozei: 1. Diabet zaharat. 2. HTA 3. Dislipidemie 4. Fumat 5. Vârstă 70 ani. Dintre aceste 4 categorii de indicatori prognostici, cele mai importante sunt primele două: - masă miocardica rămasă ��n funcție după infarct și implicit funcția de pompă a inimii constituie indicatorul prognostic cel mai sintetic până în prezent. Ea este reprezentată de fracția de ejecție a VS (echografica, radioizotopica etc.); - starea patului coronarian și implicit, riscul unui nou eveniment ischemic major. Valoarea reală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
Valoarea reală prognostica a acestor parametri este însă greu de cuantificat. Numărul și severitatea stenozelor coronare se corelează în linii mari cu noi evenimente ischemice. Bolnavii cu IM acut beneficiază atât în timpul spitalizării cât și în primele 3 - luni de la infarct de ITM. Pentru bolnavii cu sechela de IM, deficiență funcțională se stabilește în raport de starea reziduala a miocardului, de permeabilitatea coronarelor, de fondul etiopatogenic al infarctului, de localizarea și extinderea zonei de necroza, de remodelarea ventriculara (modificări de formă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
IM acut beneficiază atât în timpul spitalizării cât și în primele 3 - luni de la infarct de ITM. Pentru bolnavii cu sechela de IM, deficiență funcțională se stabilește în raport de starea reziduala a miocardului, de permeabilitatea coronarelor, de fondul etiopatogenic al infarctului, de localizarea și extinderea zonei de necroza, de remodelarea ventriculara (modificări de formă, dimensiune și grosime ale VS după constituirea IM), de eficiență tratamentului coronaro - dilatator, de modificările funcționale cardiace sistolice și diastolice, de eventualele tulburări de ritm și/sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
acesteia (în sensul restrâns al afectării cardiace). 3. Complicații renale: tulburări funcționale sau organice ale circulației renale ce pot conduce la apariția insuficientei renale cronice. 4. Complicații cerebrovasculare ce predispun bolnavul hipertensiv la multiple complicații neurologice: encefalopatia hipertensiva, hemoragii intracerebrale, infarcte cerebrale, atacuri ischemice tranzitorii (AIT), infarctele lacunare. Stadializarea HTA esențial: (OMS- 1993): - stadiul I: nu apare nici un semn obiectiv de afectare a organelor țintă; - stadiul ÎI: prezenta semnelor de HVS decelabile, ecocardiografic, EKG sau ex. radiologic; ex. FO de gradul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]