5,059 matches
-
toate relațiile și activitățile, de la politică la căsătorie, vecinătate, cluburi, sindicate, ziare și altele. Un conflict care a izbucnit din cauza educației religioase în școlile subvenționate de stat, în care reprezentanții celor două coloane religioase erau împotriva susținătorilor celor două grupuri laice, s-a dovedit a fi atît de amenințător pentru stabilitatea democrației olandeze, încît după 1917 s-a dezvoltat un sistem "consociațional" în care toate cele patru grupuri erau reprezentate în cabinet, iar pentru decizii se cerea consimțămîntul tuturor. (Vezi Arend
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
care-l va conduce până la sfârșitul vieții. Gavriil Musicescu a ridicat această formație, în scurt timp, la un nivel necunoscut până atunci la noi. Pentru ansamblul acesta a scris - în afară de lucrări destinate serviciului religios (liturghii, concerte etc.ă - compoziții corale laice, reprezentând prelucrări de melodii populare. Împreună cu corul a întreprins turnee remarcabile. În afară de muzică corală religioasă și laică, creația sa cuprinde lucrări ocazionale ca, de pildă, monumentala piesă corală Cu tărie înainte, scrisă în 1885, cu prilejul jubileului de jumătate
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
nivel necunoscut până atunci la noi. Pentru ansamblul acesta a scris - în afară de lucrări destinate serviciului religios (liturghii, concerte etc.ă - compoziții corale laice, reprezentând prelucrări de melodii populare. Împreună cu corul a întreprins turnee remarcabile. În afară de muzică corală religioasă și laică, creația sa cuprinde lucrări ocazionale ca, de pildă, monumentala piesă corală Cu tărie înainte, scrisă în 1885, cu prilejul jubileului de jumătate de veac al Academiei Mihăilene din Iași. În 1883, cu prilejul inaugurării statuii lui Ștefan cel Mare, Gavriil
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
nu au fost chiar avansați(!), oameni care și-au susținut doctorate cu teme precum "Gândirea economică a tovarășului Nicolae Ceaușescu" ori "Istoria cooperativizării în Dobrogea" ori alte minunate subiecte de teze susținute nu neapărat la "Ștefan Gheorghiu", ci la universitățile laice propriu-zise! Dar să spunem că perioada "revoluționară" a trecut și ar trebui puțină reformă. În afară de cele spuse, cred că Universitatea are dreptul să se pronunțe pe care trebuie să-l și folosească în toate domeniile vieții comunitare în care are
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Corneliu Coposu, regret că PNȚ-CD s-a prăbușit din nefericire, am senzația că definitiv. L-ai amintit pe P.S. Pimen. Din păcate, eu am început să am, de vreo doi-trei ani, o părere tot mai proastă... Nu prea le reușește laicilor tranziția asta nenorocită, dar bag de samă că nici ierarhilor nu prea le iese! Constat că biserica strămoșească face jocuri politice, sfințește autovehicule și devine cel mai mare investitor imobiliar din țară. Dorin Popa: Îmi pare rău. În 1994, bunul
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
că biserica strămoșească uită tot mai mult de sufletele noastre, face jocuri politice, sfințește autovehicule și alte obiecte care nu mi se par de sfințit și devine cel mai mare investitor imobiliar și funciar din țară. Nu prea le reușește laicilor tranziția asta nenorocită, dar bag de samă că nici ierarhilor nu prea le iese! Dorin Popa: Ar fi multe de zis, aici, dar nu pot uita nici că, în vreme ce Ion Iliescu căuta să-l țină departe de Țară, Regele Mihai
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
XIX-lea, cel de care se ocupă Kazimierz... Dorin Popa: Cât este de prezent Papa Ioan Paul al II-lea în Universitatea din Cracovia? Liviu Antonesei: Nu știu cum să-ți spun exact... Pe de o parte, Universitatea Jagiellona este o instituție laică, pe de altă parte, Papa Ioan Paul al II-lea este, de fapt, peste tot, în toată Cracovia la geamul biroului său din Palatul Episcopal, care n-a fost vreodată ocupat de altcineva, de la plecarea lui la Roma, sunt mereu
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
nu voiai funcții de conducere, dacă nu voiai să pleci în străinătate, dacă nu voiai deci niște drepturi elementare, care în comunism erau recompense și privilegii, era mult mai avantajos să nu fii membru PCR / 164 Nu prea le reușește laicilor tranziția asta nenorocită, dar bag de samă că nici ierarhilor nu prea le iese! Constat că biserica strămoșească face jocuri politice, sfințește autovehicule și devine cel mai mare investitor imobiliar din țară. / 170 Până în 1997, dragostea asta a mea față de
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
diferențiate, mâna fiind o sinteză umană, masculină și feminină, armă și unealtă, prelungind puterile, împărțind dreptate și teritoriu psihic. Aranjare mișcărilor în cadrul sacru întemeiază morala gesturilor: suflet/trup, interior/exterior, vizual/ teatral. Se poate descoperi și o relație între ritualul laic și acela religios, vizibil în starea dreaptă, în metania mare, în binecuvântare, în genuflexiune și semnul crucii. Parcurgerea gestului mâinii de la dreapta la stânga ori de la stânga la dreapta, de sus în jos și modul în care liturghia gestului reprezintă un
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
susținută de ierarhii din acea vreme, evidențiindu-se în acest sens arhiepiscopii Raymund Netzhammer și Alexandru Theodor Cisar la București și episcopii Nicolae Iosif Camilli și Mihai Robu la Iași. În același sens lucrarea evidențiază figurile ilustre de clerici și laici deopotrivă care s-au aflat la conducerea acestor publicații fanion și ale căror portrete le regăsim în paginile ei. Numele "apostolilor presei bune" românești, precum cele ale Monseniorului Anton Gabor (Iași), Carol Auner și Iosif Frollo (București), ocupă un loc
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în evoluția Bisericii Catolice și în reașezarea ei în societatea modernă. În Influența mediilor intelectuale catolice din Occident asupra Bisericii și a mijloacelor de informare în viața publică, prezentăm și analizăm rolul avut de centrele create de către unii intelectuali catolici laici în jurul unor publicații catolice din Occident. Acestea au influențat structura și evoluția concepției Bisericii asupra mijloacelor de comunicare (vom arăta cum a afectat situația social-politică din aceste state poziția Bisericii vizavi de mass-media și în ce măsură a fost interesat Vaticanul de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
statele în care existau credincioși catolici). Această reașezare a Bisericii s-a produs atât din interior datorită coștientizării nevoiei de modernizare și în urma confruntărilor de idei între mișcarea modernistă și ce intransigentă, cât și din exterior, la inițiativa intelectualilor catolici laici care s-au implicat activ în acest proces de repoziționare a Bisericii în societate. Contextul istoric și schimbările care s-au produs în state catolice importante aflate în raport direct cu Vaticanul au influențat viziunea Bisericii referitoare la mijloacele de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și "corespondenții proprii". Aceștia din urmă nu erau persoane trimise special în diferite locații cu scopul de a furniza informații despre zonele respective sau despre evenimente ce se petreceau în acele locuri, ci erau preoți misionari sau persoane consacrate ori laice, plecați în misiuni de evanghelizare sau caritabile, în diferite locații (din America Latină, Africa, Asia). Uneori, erau preoți sau studenți plecați în Occident pentru studii (în Germania, Italia, Franța, Spania etc.) care trimiteau informații despre locurile unde se aflau și despre
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
valorile creștinismului. Extrem de importante au fost opera de evanghelizare și grija pentru răspândirea mesajului creștin. Biserica a organizat și dezvoltat un sistem educațional, a creat numeroase centre de binefacere și a inițiat opere de caritate prin organismele sale clericale sau laice (prezente și pe teritoriul României), care au promovat perspectiva sa față de realitățile societății. Pentru a înțelege și a analiza modul în care a tratat ea în decursul timpului problema comunicării și a poziționării în societate, trebuie să facem câteva precizări
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în care presa a jucat un rol important. Pentru a nu pierde influența, Vaticanul a răspuns astfel provocărilor modernității și contemporanității 58. Un rol important în acest proces de reașezare a Bisericii în societatea modernă l-au avut intelectualii catolici laici din Occident care grupați în jurul unor publicații au apărat-o de atacurile la care a fost supusă. Biserica Catolică a fost identificată ca fiind o instituție centralizată și ierarhizată. În interiorul ei însă, nu a fost o "masă" uniformă și omogenă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
greșite, dar atmosfera era prea tensionată pentru a evalua o poziție în mod echilibrat 69. Apărea aceeași problemă ca și în Franța: disputa de idei dintre moderați și radicali în privința atitudinii față de statul liberal. Și aici, o parte dintre intelectualii laici au promovat încercarea de coabitare a principiilor modernității cu cele ale Bisericii Catolice. De asemenea, s-a încercat recunoașterea locului și importanței laicilor (mai ales a intelectualilor) în cadrul Bisericii. Și în Europa centrală s-au intensificat tensiunile dintre Magisteriu și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de idei dintre moderați și radicali în privința atitudinii față de statul liberal. Și aici, o parte dintre intelectualii laici au promovat încercarea de coabitare a principiilor modernității cu cele ale Bisericii Catolice. De asemenea, s-a încercat recunoașterea locului și importanței laicilor (mai ales a intelectualilor) în cadrul Bisericii. Și în Europa centrală s-au intensificat tensiunile dintre Magisteriu și teologi cu privire la anumite posturi liberale. În ciuda acestui fapt, în secolul al XIX-lea, teologia catolică s-a dezvoltat foarte mult, după cum indica Hefele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cler, făcând din preot un simplu funcționar al statului. Această confruntare de idei s-a transformat în una inclusiv politică. Statul a încercat o limitare cât mai mare a "implicării" Bisericii în societate și a diminiuării rolului acesteia. În replică, laicii catolici s-au organizat în formațiuni politice, pentru a putea sprijini și apăra Biserica. Magisterul nu a încurajat vizibil aceste acțiuni politice ale laicilor catolici, dar nici nu le-a condamnat sau a încercat să le oprească. În Spania, invazia
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
limitare cât mai mare a "implicării" Bisericii în societate și a diminiuării rolului acesteia. În replică, laicii catolici s-au organizat în formațiuni politice, pentru a putea sprijini și apăra Biserica. Magisterul nu a încurajat vizibil aceste acțiuni politice ale laicilor catolici, dar nici nu le-a condamnat sau a încercat să le oprească. În Spania, invazia napoleoniană a dezlănțuit o reacție liberală ce a avut ca rezultat adoptarea constituției de la 1812 de către Cortesurile din Cádiz. Reînscăunarea lui Ferdinand al VII
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Sfântului Scaun 92 (de fapt este vorba conform Conciliului Vatican II de Secretariatul pentru presă și spectacole, care își extindea autoritatea și competențele la toate mijloacele de comunicare socială, inclusiv presa; au fost cooptați în el specialiști printre care și laici din diferite state și diverse domenii). Un rol aparte în încurajarea și supravegherea mijloacelor de comunicare l-au avut episcopii ("Este de datoria episcopilor ca în propriile dieceze să vegheze asupra unor astfel de activități și inițiative, să le promoveze
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
formării corecte a conștiinței credincioșilor cu privire la folosirea mijloacelor media; tot ele trebuiau să promoveze și să coordoneze inițiativele catolice în acest domeniu. Conducerea acestor instituții era încredințată unei comisii episcopale sau unui episcop delegat. În oficiile respective trebuiau cooptați și laici experți în doctrina catolică și specialiști în domeniul media. Pentru că principalul obiectiv final era unitatea presei catolice din toată lumea, se prevedea și existența și funcționarea unor Asociații internaționale 95. Urmând aceeași idee de unificare și coordonare a presei catolice, în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
esență, era o încercare de a supune revelația rațiunii umane, făcând din credință o știință. Liberalismul nu mai era aplicat Bisericii și rolului ei în societate (cum încercau să facă guvernele liberale), ci doctrinei acesteia 142. În cadrul acestui curent, un laic austriac stabilit în Marea Britanie filozoful Friedrich von Hügel (1852-1925), a susținut că, în esență, catolicismul era o confesiune a spiritului; francezul Alfred Loisy (1857-1940), profesor la Institutul Catolic din Paris, a încercat să apere catolicismul în fața cunoscutului teolog protestant liberal
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care recepta mesajul necesita o educație adecvată și specifică atât în plan teoretic cât și practic, în concordanță cu morala creștină. Aceasta trebuia să se desfășoare în școli catolice de orice nivel, în seminarii și în organizațiile de apostolat ale laicilor; mai mult, la catehism se expuneau și se explicau învățătura și disciplina catolică în acest domeniu. Și cum nimic nu e posibil să se realizeze fără mijloace materiale, erau încurajați toți cei ce puteau finanța și susține sub orice formă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
precum și cele ale lui Antolín López Peláez (1866-1918)181. La Sevilla, cardinalul Spínola a promovat și le-a recomandat enoriașilor săi El Correo de Andalucía (1899). Acest ziar a susținut o "Cruciadă a presei bune", formată din asociații locale de laici, care adunau într-un sediu central mijloacele de informare imprimate. În scurt timp, el s-a extins în toată Spania. O altă inițiativă născută la Sevilla a fost centrul Ora et Labora, în Seminarul Conciliar. Acesta a fost înființat de către
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Catolice și legată de El Debate până în 1934. În cadrul acesteia existau 25 de redactori și 250 de corespondenți aflați în provincii. El Debate a colaborat cu sindicatele agrare catolice și a apărat poziția ierarhiei bisericești în domeniul educației, unde imboldul laic al "Instituției Libere de Învățământ" influența puternic Ministerul de Instrucție Publică 186. În Spania, publicațiile catolice au dus o campanie de apărare a intereselor Bisericii (care se afla într-o continuă rivalitate cu statul), participând și la disputele politice și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]