13,652 matches
-
s-a limitat doar la acești primi pași în cuptorul cu foc. A fost ca un fel de mic preludiu în tinda iadului. Reiau drumul când căldura se mai potolește puțin și seara ajung la Gallargues, unde mă așteaptă doamna Marie Jeanne Philippe, care mă va găzdui în casa ei, la cererea doamnei Debard din Arles. D.na Philippe locuiește într-un sat, Aubais, unde are o casă mare și liniștită și o piscină, unde m-am răcorit atât de bine
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
duș într-o baie de lux. Sâmbătă, 18 august: Montferrand-Baziège: 27 km A doua zi dimineață suntem serviți cu un mic dejun copios, după care vizităm capela casei, dedicată Fecioarei Maria, de unde vine și numele acestei case, ” La Porte de Marie”. La plecare suntem însoțiți de un alt bărbat care ajută gazda în treburile de aici (sau așa am înțeles eu) și coborâm spre Avignonet - Laurgais, unde facem aprovizionările pentru această zi în care vom merge doar pe malul renumitului ”Canal
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
prin pădure sau peste câmpuri și să mă umplu de noroi. Si nu se știe dacă nu m-ar paște iar riscul de a nu mai găsi marcajul. Strada N920 este îngustă și fără trotuare, iar până la Oloron S.te Marie sunt 23 de km. Traficul este intens și sunt multe mașini de tonaj greu. Mereu trebuie să ies în afara carosabilului, pe iarbă, prin buruieni, pentru a mă feri de ele. Nu mai este nimeni care să meargă pe șosea, pe
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
-i era prea clar cum avea să țină minte toate astea, cu atât mai mult cu cât prima din surorile enumerate, Takuí, avusese și ea nu mai puțin de cinci copii, dintre care doi băieți și trei fete: Armeneak, Hambarțum, Mariam, Hatuna și Ripsimé. (Trebuia să ți le notezi fiindcă altfel nu puteai să memorezi atâtea nume.) Cu toții, înainte să se stabilească la Cetatea-Albă, locuiseră într-o comună mare, Strășeni, la vreo 20 de kilometri distanță de Chișinău. Dar ce era
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
școlar 2004 2005. 18. GODEA IOAN, STOICA GEORGETA, Muzeul Satului, Ed. Museion, București, 1993, p.17. 19. NICOLESCU, C., în Muzeologie generală, E.D.P., București, 1978, p. 232. 20. "Locuri ale descoperirii", "Cooperarea Școală-Muzeu în scopul perfecționării predării și învățării științelor" MARIA XANTHOUDAKI, coordonator științific al proiectului, Fondazione Museo Nazionale della Scienza e della Technologia "Leonardo da Vinci" Milano, Italia. Informațiile provin de pe site-ul proiectului www.museoscienza.org/smec. Proiectul a fost precedat de apariția a trei lucrări de specialitate (pe
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
științe naturale, Spania, Nationaal Museum van de Speelkaart, Belgia, Magyar Természettudományi Múzeum, Budapesta, Katholicke Hogeschool Kempen, Belgia. 21. În Introducere Xanthoudaki Maria, Locuri ale descoperirii: muzeele în slujba predării științei și tehnologie , pp. 5-8. 22. Ibidem, p. 3. 23. XANTHOUDAKI MARIA, Locuri ale descoperirii: muzeele în slujba predării științei și tehnologiei, p. 3, apud Pearce, 1990; Falk și Dierking, 2000. 24. XANTHOUDAKI MARIA, op. cit., Sekules, 2003. 25. În Dizertație pentru studii aprofundate: IULIAN TOMA Rolul școlii și al muzeului din perspectiva
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Locuri ale descoperirii: muzeele în slujba predării științei și tehnologie , pp. 5-8. 22. Ibidem, p. 3. 23. XANTHOUDAKI MARIA, Locuri ale descoperirii: muzeele în slujba predării științei și tehnologiei, p. 3, apud Pearce, 1990; Falk și Dierking, 2000. 24. XANTHOUDAKI MARIA, op. cit., Sekules, 2003. 25. În Dizertație pentru studii aprofundate: IULIAN TOMA Rolul școlii și al muzeului din perspectiva programelor educaționale și de creativitate iunie 1998, coordonator științific: conferențiar universitar dr. Maria Nicolescu, Universitatea de Arte, București, p. 24. 26. WEBER
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
aprofundate: IULIAN TOMA Rolul școlii și al muzeului din perspectiva programelor educaționale și de creativitate iunie 1998, coordonator științific: conferențiar universitar dr. Maria Nicolescu, Universitatea de Arte, București, p. 24. 26. WEBER TRAUDEL, în Introducere la capitolul II din XANTHOUDAKI MARIA (editor), Locuri ale descoperirii: Muzeele în slujba predării științei și tehnologiei, 2003, www.museoscienza.org/smec 27. Miotto Enrico, în Introducere la capitolul IV din "Locuri ale descoperirii: Muzeele în slujba predării științei și tehnologiei", XANTHOUDAKI MARIA (editor), 2003, www
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
II din XANTHOUDAKI MARIA (editor), Locuri ale descoperirii: Muzeele în slujba predării științei și tehnologiei, 2003, www.museoscienza.org/smec 27. Miotto Enrico, în Introducere la capitolul IV din "Locuri ale descoperirii: Muzeele în slujba predării științei și tehnologiei", XANTHOUDAKI MARIA (editor), 2003, www.museoscienza.org/smec 28. ÉTIENNE BOLMONT, FRANCIS COLSON în Introducere la capitolul VI, XANTHOUDAKI MARIA (editor), din Locuri ale descoperirii: Muzeele în slujba predării științei și tehnologiei, 2003, www.museoscienza.org/smec 29. ACHIȚEI GH., Ce se
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
org/smec 27. Miotto Enrico, în Introducere la capitolul IV din "Locuri ale descoperirii: Muzeele în slujba predării științei și tehnologiei", XANTHOUDAKI MARIA (editor), 2003, www.museoscienza.org/smec 28. ÉTIENNE BOLMONT, FRANCIS COLSON în Introducere la capitolul VI, XANTHOUDAKI MARIA (editor), din Locuri ale descoperirii: Muzeele în slujba predării științei și tehnologiei, 2003, www.museoscienza.org/smec 29. ACHIȚEI GH., Ce se întîmplă mîine?, Ed. Albatros, București, 1972 , p. 84. 30. CONSTANTIN CUCOȘ, Pedagogie, Ed. Polirom, Iași, 1996, p. 31
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
identificate de I. Șușală le-am adăugat competențele derivate principiului stadialității în creația plastică, precum și relația conținut formă în noul context al analizei conceptului de educație și comunicare vizuală. 16. Colectivul de evaluatori a fost format din: Conferențiar univ. dr. MARIA NICOLESCU Pedagogia artei, Lector univ. IULIAN DALIN TOMA Metodica predării limbajului plastic Departamentul de pregătire a personalului didactic din Universitatea Națională de Arte din București și reprezentantul I.S.M.B. Inspector școlar de specialitate prof. MARIA CRISTEA. 17. Fișele de evaluare sînt
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
fost format din: Conferențiar univ. dr. MARIA NICOLESCU Pedagogia artei, Lector univ. IULIAN DALIN TOMA Metodica predării limbajului plastic Departamentul de pregătire a personalului didactic din Universitatea Națională de Arte din București și reprezentantul I.S.M.B. Inspector școlar de specialitate prof. MARIA CRISTEA. 17. Fișele de evaluare sînt consemnate în Anexa nr. 2. 18. Erorile constatate în fișa de evaluare nr.1 (poz. 75 78) au fost corectate. 19. Conținutul temei plastice se regăsește în manualul de Educație plastică, clasa a VI-
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
anul 2003 acestea au intrat sub administrarea Ministerului Educației și Cercetării, Ministerului Administrației și Internelor, Ministerului Apărarii Naționale, Consiliilor județene sau a Consiliului General al Municipiului București, a unor regii și societăți comerciale 3. În sensul celor prezentate de XANTHOUDAKI MARIA, LOCURI ALE DESCOPERIRII.... (Mascheroni 2000; 2002) 4. În cadrul seminarului s-au organizat dezbateri pe următoarele coordonate: a. prezentarea unor activități cu caracter educativ în muzeele românești ▪ Evoluția programelor pentru școli și familii. Muzeul Național de Artă al României 2000-2005. ANGELICA
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1986 VORONA, GHEORGHE CURINSCHI, Arhitectură, urbanism, restaurare, Ed. Tehnică, București, 1996 VULCĂNESCU, MIRCEA, Școala sociologică a lui Dimitrie Gusti", Ed. Eminescu, București, 1998 VULCĂNESCU, MIRCEA, Prolegomene sociologice la satul românesc, Ed. Eminescu, București, 1997 XANTHOUDAKI, MARIA (editor), LOCURI ALE DESCOPERIRII: MUZEELE ÎN SLUJBA PREDĂRII ȘTIINȚEI ȘI TEHNOLOGIEI, cu sprijinul Uniunii Europene în cadrul programului Socrates, 2003, pe www.museoscienza.org/smec ZAMFIR, C., Spre o paradigmă a gîndirii sociologice, Ed. Cantes, Iași, 1999 ZAMFIR, C., VLĂSCEANU, L.
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
-n brațe tare -, fiindcă își asumă, identificându-se, până la un punct, cu toți, neliniștile tuturor: lumina roșie din drumul / meu oraș județ țară continent / din lumea asta / e grupa mea de sânge, pentru ca, în felul acesta, să poată implora: Sfântă Maria pentru noi roagă-te... Angoase, dezabuzări, regrete, ratări, sacrificii, renunțări etc., toate alcătuiesc noroiul de lângă inimă, care-l determină să-și strige spre Dumnezeu tunetele și fulgerele și norii / inimii. O imagine-laitmotiv a volumului este cea a reiterării, prin asemenea
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
o îndrepta împotriva inamicului cotropitor. Ce și cum s-a întâmplat nu se știe precis. Dar nemții, surprinși de precizia loviturilor artileriștilor români, au început să cerceteze pozițiile acestora. în cele din urmă, au descoperit copacul în care se suia Maria Zaharia pentru a dirija tirul de artilerie. Au tras cu tunurile în acea direcție. După câteva lovituri trase în gol, un obuz a căzut chiar la rădăcina acelui stejar, făcându-l surcele. Odată cu copacul s-a prăpădit și Maria Zaharia
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92337]
-
ți s-a făcut mare har; Domnul este cu tine, binecuvîntată ești tu între femei!" 29. Tulburată foarte mult de cuvintele acestea, Maria se întreba singură ce putea să însemne urarea aceasta. 30. Îngerul i-a zis: "Nu te teme, Marie; căci ai căpătat îndurare înaintea lui Dumnezeu. 31. Și iată că vei rămîne însărcinată, și vei naște un fiu, căruia îi vei pune numele Isus. 32. El va fi mare, și va fi chemat Fiul Celui Prea Înalt, și Domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
boieri cârcotași. Dacă voievozii pârâți nu erau maziliți, atunci cei ce se știau cu musca pe căciulă scăpau de sabie sau de ștreang doar prin fuga în țările vecine, luându-și în bejenie și jupânesele. ― Să auzim ce spune “giupâneasa Marie” . ― La 22 martie 1620, postelniceasa “giupâneasa răpăusatului Chiriței” scrie că a “venit din Țara Leșească în al optul(ea) an”... și a “dat... svintei măn(ă)stiri Vatoped la Svânta Goră”: satul Voșca, în ținutul Sorocei, împreună cu soru-sa, do(a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
voievod notează: “Nește argint ce am dat la dumnealui Ștefan Potoski, voievodul de Breslau și la... doamna Maria, când am fost și în Hotin, după ce ne maziliră, preț de șaptezeci de mii de zloți... Deci poftim pe dumneaei, pe doamna Marie, să-l dea la mâna cestor doi boieri cari i-am lăsat ispravnici casei mele, ca să aibă a-l vinde și să dea din banii ce vor lua pe acel argint, șase mii de zloți la Sf<ântul) Mormânt al
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
că ea avea lepră. 11. Atunci Aaron a zis lui Moise: Ah, domnul meu, nu ne face să purtăm pedeapsa păcatului pe care l-am făcut ca niște nechibzuiți, și de care ne-am făcut vinovați!" 12. Să nu fie Maria ca un copil născut mort, a cărui carne este pe jumătate putredă cînd iese din pîntecele mamei lui!" 13. Moise a strigat către Domnul, zicînd: "Dumnezeule, Te rog, vindecă-o!" 14. Și Domnul a zis lui Moise: Dacă ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
de șapte zile? Să fie închisă deci șapte zile afară din tabără; după aceea, să fie primită în tabără." 15. Maria a fost închisă șapte zile afară din tabără. Și poporul n-a pornit, pînă ce a intrat din nou Maria în tabără. 16. După aceea, poporul a plecat din Hațerot, și a tăbărît în pustia Paran. $13 1. Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2. "Trimite niște oameni să iscodească țara Canaanului, pe care o dau copiilor lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
fost un fel de popă, băi, fiindcă el umbla cu fustă așa cum umblă popii pă la noi, numai că Hristos avea fustele roșii, albastre, portocalii sau dracu știe cum erau vopsite, dar numa cu negru nu. Pe măsa o chema Maria iar pe taso nu știu cum că era bătrân dă tot și ramolit și se ținea cu mâna de dârlogul măgarului pe care era cu fiusu, călări amândoi, când se ducea să nască.” Relatarea continuă pe mai multe pagini dând măsura talentului
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
fost un fel de popă, băi, fiindcă el umbla cu fustă așa cum umblă popii pă la noi, numai că Hristos avea fustele roșii, albastre, portocalii sau dracu știe cum erau vopsite, dar numa cu negru nu. Pe măsa o chema Maria iar pe taso nu știu cum că era bătrân dă tot și ramolit și se ținea cu mâna de dârlogul măgarului pe care era Maria cu fiusu, călări amândoi, când se ducea să nască. Atunci săream noi: Păi cum să se ducă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
M. G. Eminovici Domniei sale D-lui Prefect al giudețului Botoșani 4 {EminescuOpXVI 5-31} {EminescuOpXVI 32} 18 [STUDENȚII DIN BLAJ] Viena-n 4 mart 870 Domnilor și fraților, În ziua de 15/27 august a. c. românii în genere serbează ziua Sfintei Marie, vergina castă și totuși mama care din sânul ei a născut pe reprezintantele libertății, pe martirul omenimei lănțuite, pe Crist. Această zi s-a-ntîmplat să fie patroana mănăstirei Putnei, fondată de către eroul națiunei românești, Ștefan cel Mare. Puternic și înfricoșat în
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
teatru, las' că la preumblare merg în toate zilele - mai cu seamă în costumul cel nou; mă admiră toți bărbații și-mi fac complimente. Un fapt sau întîmplare, pot zice fenomenală, au avut loc zilele aceste la noi: d-na Marie Aslan, născută Ralet, în urma unei pierzanii a murit; soțul ei - Dimitrie Aslan - invitat fiind să vie la masă, au răspuns: cum poate el mânca fără Marița lui și au cerut o perină, o țigară, s-au culcat și nu s-
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]