5,691 matches
-
fost un pictor și desenator german, unul din cei mai importanți reprezentanți ai romantismului german în perioada sa timpurie. s-a născut la 5 septembrie 1774 în Greifswald, un mic oraș din Pomerania de pe coasta Mării Baltice, locuit mai ales de marinari și pescari. A fost cel de-al șaselea copil al lui Adolf Gottlieb Friedrich și al soției sale, Sophie Dorothea Bechly, originari din Mecklenburg. Orașul Greisfwald aparținea în acel timp de Suedia și viitorul pictor a păstrat toată viața sa
Caspar David Friedrich () [Corola-website/Science/307814_a_309143]
-
prima oară cu politica de stânga în timpul Revoluției Franceze, când a fost adoptat de iacobini. Iacobinii controlau Comuna din Paris în timpul asaltului asupra palatului Tuileries, masacrelor din septembrie și de-a lungul întregii perioade a Regimului Terorii. În 1797, când marinarii Marinei Regale Britanice s-au revoltat la Nore, la gura râului Tamisa, ei au ridicat în semn de nesupunere steagul roșu pe mai multe dintre corăbiile răzvrătite. Steagul roșu a devenit simbolul răscoalei din orașul Merthyr Tydfil din1831, din South
Steagul roșu () [Corola-website/Science/307856_a_309185]
-
fenician. Sarepta, între Sidon și Tir, este cel mai meticulos excavat oraș din patria fenicienilor. Aceasta a fost prima civilizație care a creat bireme . Încă mai există dezbateri pe seama subiectului dacă canaanienii și fenicienii sunt 2 popoare diferite. Fenicienii erau marinari iscusiți și aveau vase bune. În jurul anului 600 î.Hr., egiptenii ii plăteau pe fenicieni ca să exploreze Africa de vest. De asemenea, ei călătoreau spre Britannia pentru a schimba diverse mărfuri pe cositor și argint. Meseriașii fenicieni făceau stofe fine, dar
Fenicia () [Corola-website/Science/307862_a_309191]
-
în cadrul operațiunii Nimble Archer. A fost criticată de asemenea minarea apelor internaționale executată de iranieni, dat fiindcă în 14 aprilie 1988, fregata americană USS Samuel B. Roberts a fost serios avariată de o mină iraniană, concomitent cu rănirea a 10 marinari americani. SUA au reacționat imediat, prin operațiunea Praying Mantis din 18 aprilie, cea mai mare angajare de forțe navale americane de după cel de-al doilea Război Mondial. În urma acestei acțiuni, două platforme petroliere iraniene au fost serios avariate și cinci
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
Lumina, și o prezență stranie care îl ademenește pe Septimus cu cântecul ei - oare va putea el să reziste chemării ei insistente? Dar pericolul îi pândește și pe Lucy și Băiatul-Lup, care au ajuns fără să vrea pe barca unor marinari ticăloși, dar și pe Milo Banda, tatăl Jennei, care poartă în adâncul corăbiei sale, Cerys, o comoară misterioasă. Carismatica povestitoarei Angie Sage continuă călătoria Magică a lui Septimus Heap cu multe alte aventuri amuzante, cu multe farmece și amulete ocrotitoare
Septimus Heap () [Corola-website/Science/308352_a_309681]
-
lui să curgă în mare ca un fel de libație. Spartanii, mâniați de gestul ei, au oferit o recompensă pentru prinderea ei, dar aceasta nu a fost ridicată niciodată. Flota grecească aliată, care avea la bord mai mulți soldați decât marinari, era comandată de generalul spartan Eurybiades. Dintre cele 366 de trireme aflate sub comanda sa, 89 erau spartane (sau aliate Spartei), 97 proveneau din insulele grecești ale Cicladelor, iar 180 erau nave ateniene noi sub comanda lui Temistocle. Iată un
Bătălia de la Salamina () [Corola-website/Science/308356_a_309685]
-
luptă corp la corp. Pintenii de bronz ai galerelor grecești distrug carenele navelor persane. Temistocle, dând lovitură după lovitură, reușește să creeze o breșă între navele feniciene cu care se confruntă. Aici s-a hotărât soarta bătăliei: hopliții atenieni împotriva marinarilor fenicieni. Departe de țărm, în condițiile existenței de spațiu de manevră, n-ar fi existat nicio îndoială în privința deznodământului. Dar Temistocle i-a silit pe adversari să se îngrămădească, iar infanteria ateniană bine înarmată a făcut restul. Perșii își judecaseră
Bătălia de la Salamina () [Corola-website/Science/308356_a_309685]
-
dădea sfârșitul, Edmond Dantes preia din Elba o scrisoare a lui Napoleon către un bonapartist din Paris, Noirtier de Villefort. Odată ajuns în port, domnul Morrel, armatorul ce deținea nava "Faraonul", pe care lucra Edmond ca secund, îi oferă tânărului marinar slujba de căpitan. Acest act produce o mare neliniște din partea unui contabil aflat pe vas, Danglars, care îl invidia și ura pe Edmond. Dantes mulțumește domnului Morrel pentru slujbă, după care se duce să-și viziteze tatăl și pe minunata
Contele de Monte-Cristo () [Corola-website/Science/308417_a_309746]
-
au fost alungați din Malaezia, forțele Aliaților din Singapore au făcut o încercare să reziste atacului japonez în timpul bătălia de la Singapore, dar au fost siliți să capituleze pe 15 februarie 1942. Cam 130.000 de infanteriști indieni, britanci, australieni și marinari olandezei au căzut prizonieri de război. Ritmul cuceririlor a fost rapid: Bali și Timorul au fost cucerite în februarie. Prăbușirea rapidă a rezistenței aliate a făcut ca „zona ABDA” să fie ruptă în două. Wavell a demisionat de la conducerea ABDACOM
Războiul din Pacific (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/308431_a_309760]
-
de infanterie română, care se bucurau de sprijinul unor unități de tancuri (150 de tancuri), aviație, și artilerie (cele mai mari piese de artilerie concentrate pe un sigur câmp de luptă de germani). Apărarea Sevastopolului era asigurată în principal de marinarii Flotei Mării Negre și de pușcașii marini. Garnizoana orașului era formată din o brigadă, trei regimente și 19 batalioane de pușca marini, în total 23.000 oameni, 150 de tunuri de câmp și de coastă și 82 de avioane. Zona orașului
Bătălia de la Sevastopol () [Corola-website/Science/307413_a_308742]
-
te vei bucura de primirea unor bani și de înaintarea în grad". Cu gândul de a-l răsplăti pe Silvano, dar și cu acela de a-i persifla pe cei care cred în magie, guvernatorul strecoară la vedere, în buzunarul marinarului, o pungă cu bani și o hârtie pe care a semnat numirea ca ofițer. Apare servitorul Ameliei. A venit să îi ceară Ulrikăi o întrevedere cu stăpâna lui. Cei de față sunt îndepărtați. Riccardo însă, recunoscându-l pe servitor și
Bal mascat () [Corola-website/Science/307437_a_308766]
-
gradul de amiral cu trei stele a fost redenumit ca viceamiral-comandor. Ulterior, prin Decretul nr.502 din 24 septembrie 1997, viceamiralul-comandor Gheorghe Anghelescu a fost trecut în rezervă începând din data de 30 septembrie 1997 . După alegerea ca președinte a marinarului Traian Băsescu, acesta l-a avansat pe viceamiralul în retragere Gheorghe Anghelescu la data de 19 decembrie 2006 la gradul de amiral (cu patru stele) . În ultimii ani ai vieții, amiralul Gheorghe Anghelescu a fondat Asociația "Clubul Amiralilor" și a
Gheorghe Anghelescu () [Corola-website/Science/307461_a_308790]
-
Cursul de navigație și hidrografie”, „Morala militară”, în care a expus principii și metode de acțiune ale Marinei Militare, norme de educație morală întemeiată pe cultul datoriei și al patriei, constituind o bază de cunoștințe profesionale și etice pentru ofițerii marinari, absolvenți ai Școlii de Aplicație. În anul 1901 i se încredințează comanda crucișătorului "Elisabeta". Timp de trei ani, în perioada 1902-1905 a funcționat la Administrația Centrală a Războiului, din noiembrie 1903 având gradul de căpitan-comandor. În anul 1905, căpitan-comandorul Constantin
Constantin Bălescu () [Corola-website/Science/307467_a_308796]
-
gradul de căpitan-comandor. În anul 1905, căpitan-comandorul Constantin Bălescu este numit în funcția de comandant al Diviziei de Mare și al crucișătorului "Elisabeta", în această calitate reușind să rezolve în mod diplomatic și prin respectarea codului internațional privind extrădarea, cazul marinarilor revoluționari ruși de pe cuirasatul "Kneaz Potemkin", care a ancorat în portul Constanța, în vara acelui an. În anul 1907 este înaintat la gradul de comandor, după care s-a aflat succesiv la comanda Arsenalului Marinei și a Diviziei de Dunăre
Constantin Bălescu () [Corola-website/Science/307467_a_308796]
-
conduceri a Marinei Militare, fiind încredințată colonelului Nicolae Steriade. În timpul Războiului de Independență de la 1877-1878, Flotila română s-a afirmat în numeroase acțiuni de instalare de baraje, atac al navelor inamice și sprijin cu foc de artilerie, demonstrând utilitatea serviciilor marinarilor pentru apărarea suveranității statului. Demn de remarcat este faptul că cei doi comandanți ai Flotilei Române, care s-au aflat, succesiv, la comanda superioară, maiorul Nicolae Dimitrescu-Maican (locotenent-colonel din decembrie 1877) și maiorul Ioan Murgescu contribuind direct la scufundarea monitoarelor
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
un centru de comandă pentru operațiuni comune în cadrul NATO sau pe planul cooperării multinaționale. Din iulie 2005 Forțele Navale românești au în dotare și o a doua fregată modernă, fregata Regina Maria, care are un echipaj format din 200 de marinari: 16 ofițeri, 76 maiștri militari, un subofițer și 107 marinari angajati pe bază de contract. A treia fregată a Marinei Române, fregata Mărășești FREGATA MĂRĂȘEȘTI Deplasament (To): 5790 (încarcare maximă) Dimensiuni (metri: lungime x lățime x pescaj): 144,6 x
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
pe planul cooperării multinaționale. Din iulie 2005 Forțele Navale românești au în dotare și o a doua fregată modernă, fregata Regina Maria, care are un echipaj format din 200 de marinari: 16 ofițeri, 76 maiștri militari, un subofițer și 107 marinari angajati pe bază de contract. A treia fregată a Marinei Române, fregata Mărășești FREGATA MĂRĂȘEȘTI Deplasament (To): 5790 (încarcare maximă) Dimensiuni (metri: lungime x lățime x pescaj): 144,6 x 14,8 x 7 Propulsie: 4 motoare Diesel; 32000 CP
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
printre organizatorii unei întruniri de protest la aniversarea a 100 de ani de la anexarea înfierată ca abuzivă a Basarabiei de către Rusia țaristă. În perioada Războiului ruso-japonez, de asemenea a criticat cu asprime politica Imperiului Rus. În vara lui 1905, când marinarii răsculați de pe crucișătorul Potiomkin s-au refugiat în portul Constanța, Rakovski a depus eforturi în a le lua apărarea și a le face cunoscută în lume situația, cerând guvernului român să le acorde azil politic și căutând să procure personal
Cristian Racovski () [Corola-website/Science/307455_a_308784]
-
încetat din viață în anul 1902, la vârsta de numai 56 ani, în urma unui accident. La înmormântarea sa a participat întregul corp ofițeresc al Marinei Române în frunte cu secretarul general al Ministerului de Război. În semn de prețuire postumă, marinarii de la conducere din timpul primului război mondial au denumit o navă capturată de la ruși cu numele generalului degradat: Nicolae Dimitrescu-Maican.
Nicolae Dimitrescu-Maican () [Corola-website/Science/307468_a_308797]
-
pentru participarea la aceasta campanie militară cu Medalia „Avântul Țării”]]. La data de 1 septembrie 1919 viceamiralul în rezervă Vasile Urseanu se retrage definitiv din armată, iar după șapte ani, în anul 1926, a încetat din viață. În afară de activitatea de marinar, amiralul Vasile Urseanu și-a dezvoltat încă de pe băncile școlii o pasiune pentru studiul astronomiei. După trecerea sa în rezervă, el și-a ocupat timpul cu studiul aștrilor. După înființarea Societății Astronomice Române, amiralul Vasile Urseanu a fost ales la
Vasile Urseanu () [Corola-website/Science/307471_a_308800]
-
stabili cum să procedeze cu cererile Comodorului Perry. Februarie 1854 - Comodorul Perry se reîntorce la Edo. Este semnat Tratatul de la Kanagawa cu Statele Unite care prevedea: deschiderea porturilor Hakodate și Shimoda pentru navele Statelor Unite pentru aprovizionare, promisiunea unui tratament onorabil al marinarilor naufragiați și acceptarea locuirii unui viitor consul al Statelor Unite la Shimoda. 1856 - Townsend Harris ajunge în Shimoda ca primul consul al Statelor Unite în Japonia. 1858 - Tokugawa Iemochi devine al patrusprezecelea shogun Tokugawa (până în anul 1866). 1858 - Este semnat Tratatul de
Cronologia Erei Edo () [Corola-website/Science/303067_a_304396]
-
asediat orașul Sevastopol, baza principală a flotei țariste a Mării Negre, de unde venea principala amenințare de invadare a Mediteranei. Rușii și-au sabordat navele de război, tunurile navale fiind folosite la mărirea numărului pieselor de artilerie folosite la apărarea fortificațiilor, iar marinarii au fost încadrați în trupele terestre pe post de infanteriști. Orașul a fost cucerit de englezi, francezi si italieni în septembrie 1855, imediat dupa capturarea fortului Malakof, principala reduta de rezistență. Rusii rămași în viață au abandonat orașul, strecurându-se
Războiul Crimeii () [Corola-website/Science/303095_a_304424]
-
de cucerire a Petropavlovskul în Kamciatka. În 1855, flota aliată a încercat să distrugă docurile puternic fortificate de la Sveaborg, de lângă Helsinki. Peste 1.000 de tunuri au încercat să distrugă fortăreața în timpul unui bombardament de două zile. În ciuda focului inamic, marinarii ruși de pe corabia "Russia" cu 120 de tunuri la bord au apărat cu succes intrarea în port. Aliații au lansat peste 20.000 de proiectile de artilerie asupra rușilor, dar nu au reușit să le reducă la tăcere bateriile de
Războiul Crimeii () [Corola-website/Science/303095_a_304424]
-
condusă de viceamiralii Vladimir Kornilov și Pavel Nahimov, avându-l ca ajutor pe genistul șef al lui Menșikov, locotenentul colonel Eduard Totleben. Forțele rușilor erau compuse din 4.500 voluntari (milițieni), 2.700 tunari, 4.400 infanteriști marini, 18.500 marinari și 5.000 de muncitori, în total, puțin peste 35.000 de oameni. Rușii un început apărarea sabordându-și corăbiile pentru a proteja portul, tunurile navale fiind folosite ca artilerie terestră, iar marinarii ca infanteriști. Următoarele corăbii au fost scufundate
Asediul Sevastopolului (1854) () [Corola-website/Science/303155_a_304484]
-
tunari, 4.400 infanteriști marini, 18.500 marinari și 5.000 de muncitori, în total, puțin peste 35.000 de oameni. Rușii un început apărarea sabordându-și corăbiile pentru a proteja portul, tunurile navale fiind folosite ca artilerie terestră, iar marinarii ca infanteriști. Următoarele corăbii au fost scufundate: La mijlocul lunii octombrie 1854, aliații aveau 120 de tunuri gata să deschidă focul asupra Sevastopolului, iar rușii aveau de trei ori mai multe pentru a se apăra. Pe 17 octombrie 1854, artileria a
Asediul Sevastopolului (1854) () [Corola-website/Science/303155_a_304484]