5,936 matches
-
însoțesc etapele vieții. Astfel, copilăria are ca repere iritabilitatea, atașamentul viciat și refuzul școlar. În adolescență sunt evidente tristețea, izolarea și stilul pasiv-agresiv. În perioada de adult tânăr, se accentuează comportamentul evitant cu un deficit adaptativ crescut, iar la adultul matur are loc stabilizarea statutului evitant (Bornstein, 1999Ă. Se conturează un cerc vicios în cadrul căruia: teama de respingere → hipervigilitate → sociabilitate scăzută cu viziuni catastrofice → creșterea vigilității → creșterea autocompătimirii → intensificarea comportamentului evitant. Atributele dominante ale tulburării de personalitate evitantă interferează în cea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
În clusterul A o serie de aspecte s-au accentuat (suspiciozitatea, introspecția, excentricitateaă. În ansamblu, anxietatea și obsesionalitatea par a nu se ameliora cu vârsta. Se mai avansează ideea că tulburarea de personalitate ar putea fi divizată într-un grup matur și altul imatur, ultimul ameliorându-se cu timpul. Studiile clasice sunt grevate de o serie de probleme metodologice cărora, mai de mult, nu li se acordă o importanță la fel de mare ca în prezent. Pentru studierea dinamicii în timp e deosebit de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pe relațiile obiectuale. Ele integrează reprezentări particulare ale sinelui și ale comportamentelor lumii exterioare (FAIRBAIRN, 1954, KLEIN, 1946, 1975, KERNBERG, 1995Ă. Aceste raporturi sau „diade” devin unitățile componente ale structurii psihologice în cadrul căreia se diferențiază și sunt integrate progresiv. Personalitatea matură coalizează acele reprezentări care mediază la rândul lor diferențierea și raportul dintre bine și rău, dintre nesiguranță și toleranță, dintre sine și lume. KERNBERG (1984Ă distinge trei niveluri de organizare a personalității: borderline, nevrotic și psihotic. Primul uzitează de mecanisme
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
1962), precum și prin volumele de proză O scrisoare călătoare (1960) și În scrânciobul vântului (1964). Cunoscător al sufletului infantil, scriitorul îi inițiază pe micii cititori - folosind calea ludicului - în tainele și rosturile lumii (Dor de mamă, 1967). În poezia pentru maturi (Vase comunicante, 1969, Am vrut să știu..., 1971, Scrisoare către tine, 1973, Revenire, 1977, Cântece de iarnă, 1981, și Steaua cea din lacrimă, 1988) deși nu impune o formulă artistică pregnantă, el cucerește totuși cititorul prin lirismul de factură meditativă
DARIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286688_a_288017]
-
supraviețuiesc. Toate aceste evenimente obligă firmele să-și reexamineze strategiile de afaceri. În perioada declinului maturității și a declinului, cererea pieței crește În ritmuri inferioare altor sectoare; produsul fiind deja utilizat de cei mai mulți consumatori, profiturile Încep să scadă. În sectoarele mature și În declin, tehnologia este Înghețată. În structura concurențială rămân doar cei puternici. Ulterior, rata creșterii devine nulă, chiar negativă, și firmele rămase strâng și mai mult rândurile, aplicând În locul strategiei de reducere a costurilor o strategie de rentabilizare la
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
prin achiziționarea acestora (Hamermesh și Silk, 1980, p. 161). Michael E. Porter susține că esența formulării strategiilor competitive o reprezintă respectarea condițiilor impuse de mediul concurențial. Din acest motiv, plasarea firmei În cadrul unui sector tânăr, În tranziție spre maturitate, sau matur și În declin limitează gama alternativelor strategice aflate la dispoziția managerilor. Principalele dificultăți cu care se confruntă firmele din sectoarele emergente sunt: - Cum pot obține resursele necesare pentru a susține dezvoltarea noului produs și expansiunea rapidă? - Ce segmente de piață
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
care se vând prea Încet și să se concentreze asupra celor care aduc profituri ridicate pe baza competențelor sale distinctive. 2. Accentuarea inovării de proces. Inovațiile care conduc la economisirea costurilor de manufacturare dețin o mare valoare competitivă pe piețele mature, unde atât concurenții, cât și consumatorii sunt sensibili la prețuri. Succesul firmelor japoneze se datorează tocmai importanței pe care au acordat-o strategiilor tehnologice de proces, pentru a obține un produs ieftin și de calitate. 3. Concentrarea și reducerea costurilor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
a costurilor unitare prin diverse metode, precum obținerea unor prețuri mai bune la materii prime, combinarea de componente mai ieftine Într-un design mai economicos sau eficientizarea prelucrării și a distribuției. 4. Creșterea vânzărilor către consumatorii actuali. Pe o piață matură, creșterea prin acapararea clienților de la rivali este mai puțin atractivă decât sporirea vânzărilor către consumatorii loiali firmei. Strategiile specifice includ lărgirea gamei de produse, oferirea de produse complementare și de servicii suplimentare, multiplicarea Îmbunătățirilor alternative sau Înglobarea mai multor funcții
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
poziției pe termen lung pentru obținerea de profituri pe termen scurt; • Întârzierea răspunsului la strategia competitorilor de reducere a costurilor; • păstrarea excedentului de capacitate atunci când rata de creștere scade; • investirea excesivă pentru reimpulsionarea vânzărilor. În schimb, firmele dintr-un sector matur și În declin Își asigură succesul prin combinarea selectivă a celor trei opțiuni strategice de bază (concentrarea, diferențierea și reducerea costului): a) Concentrarea prin identificarea, crearea și exploatarea segmentelor cu creștere puternică din cadrul sectorului. Chiar și piețele stagnante sau În
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
sectoarele emergente, mai ales În fazele de apariție și lansare, când nici unul dintre concurenți nu dispune de abilitățile și resursele necesare pentru a controla o parte semnificativă de piață. În general, sectoarele fragmentate se structurează În tranziția spre maturitate. Sectoarele mature și În declin, cu o creștere slabă, sunt caracterizate de o concentrare accentuată a firmelor mari și o supraveghere permanentă a celor mai slabe. În unele sectoare fragmentate se conservă competiția atomizată datorită naturii afacerii, iar În altele, firmele rămân
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
1969, 5; Dana Dumitriu, „Închide ochii și vei vedea Orașul”, RL, 1970, 30; Eugen Simion, „Închide ochii și vei vedea Orașul”, LCF, 1970, 43; Mircea Horia Simionescu, „Închide ochii și vei vedea Orașul”, „Scânteia”, 1970, 8589; Edgar Papu, O carte matură pentru copii, RL, 1971, 28; Valeriu Cristea, „Baladă pentru vechiul drum”, RL, 1976, 26; Florian Potra, „Baladă pentru vechiul drum”, VR, 1976, 11; Steinhardt, Incertitudini, 73-78; Cândroveanu, Lit. rom., 126-129; Z. Ornea, Apelul la memoria textelor, RL, 1992, 30; Dicț
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
1943, se căsătorește cu Jean Colin, devenit mai târziu scriitorul Vladimir Colin. De pe la vârsta de doisprezece-treisprezece ani, se produsese „schimbarea la față”, o alungire a oaselor feței, care va transforma o fetiță drăguță într-o adolescentă, apoi într-o femeie matură foarte vulnerabilă, ce își va metamorfoza continuu complexele în orgolii. Pentru început, devine o „revoluționară în viață”, făcând politică comunistă, și în artă, cultivând o poezie avangardistă. În 1944, debutează în presă, în pagina a doua a ziarului „Ecoul” (condus
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
himeră, idealist și indecis, și Otilia, întruchipând misteriosul etern feminin, cu o psihologie indescifrabilă, oscilând între posibilitatea unui sentiment absolut și spiritul practic. Pe fondul acestei idile, aflată la hotarul dintre real și ireal, își face intrarea moșierul Pascalopol, bărbat matur și spirit fin, iubind-o pe Otilia cu un sentiment pe jumătate patern, fără impetuozitatea și intransigența lui Felix, capabil însă de a o înțelege mai adânc și de a-i reda cândva libertatea. Nu numai caracterologia, dar și modul
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
descris minuțios acolo. Dar, dacă e plauzibil ca junele Cantemir, ambițios și dornic să demonstreze ceea ce a acumulat și să impresioneze prin erudiția sa, s-a putut baza pe un contact mai vechi cu textul românesc, este puțin probabil ca maturul Cantemir să se fi bizuit pe amintirile unei lecturi a manuscrisului, făcută la o vârstă necoaptă, în adolescență. Sigur, toate aceste informații nu fac decât să ne readucă la una dintre întrebările inițiale: respira Cantemir aerul nerarefiat al culturii autohtone
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care se regăsește practic în toate cristalele, și deci și în circulația sanguină, este cea din dimerul simetric (molecula 2, conform convenției din China, față de molecula 1, din dimerul asimetric). Hexamerul de insulină este toroidal și foarte stabil. Granulele secretorii mature din celulele ß-pancreatice conțin arii dense de aprox 50Å diametru, cu o conformație asemănătoare cu a cristalului hexameric de insulină. S-a propus 9 astfel că hexamerul cu doi ioni de Zn este forma de depozitare a insulinei, această formă
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
sistemului nervos al nevertebratelor și sunt implicate în procesul de creștere, pentru ca apoi aceste peptide să fie prezente în celule endocrine dispersate în canalul alimentar, iar insulele Langerhans să apară abia la vertebratele primitive (2). Unele caracteristici electrofiziologice ale celulelor mature mai sunt prezente doar la nivelul neuronilor (Dean P.M., Matthews E.K., 1970, cit de 2). Factorul de transcripție Ipf1/ Pdx1 (insulin promoter factor 1/pancreatic duodenal homeobox factor 1) este necesar și ulterior, pentru a menține fenotipul caracteristic celulei ß
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
și proinsulină scindată la nivelul aminoacizilor 32,33, din care apoi sunt îndepărtați aminoacizii adiacenți locului de scindare), pentru ca în final să rămână insulina și peptidul C (conecting peptide) (fig 3.4). Lanțul B 18 de Zn) sunt numite granule mature. Cristalizarea hexamerică a insulinei are probabil scopul de a stabiliza moleculele și de a stopa acțiunea peptidazelor. Aceste granule pot rămâne în compartimentul de depozitare a insulinei, pot fi absorbite în granule mai mari unde insulina este degradată prin crinofagie
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
în molecula de proinsulină (Arg-65 înlocuită cu His) care alterează procesarea intra ß-celulară a acesteia (nerecunoașterea locului de clivare a lanțului A de peptidul C). 3.3. Secreția insulinei Procesul de biosinteză a insulinei se încheie cu formarea granulelor secretorii mature care conțin insulina biologic activă. Fiecare celulă ß conține aproximativ 13,000 de granule secretorii (20). Calea principală de eliberare a insulinei din celulele ß în spațiul interstițial este exocitoza Ca2+-dependentă a granulelor secretorii. Studii efectuate în ultimul deceniu
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
acestor receptori este localizată pe 23 brațul scurt al cromozomului 19 (19p13). Precursorii receptorilor (proreceptor) sunt clivați post-translațional în două subunități, α și ß, care se dimerizează și care în drumul lor spre membrana celulară sunt glicate și acilate. Receptorul matur este un heterotetramer 2α-2ß. Subunitățile α sunt situate extracelular și conțin locul de legare a insulinei, în apropierea capătului NH-terminal. Subunitățile ß sunt legate de subunitățile α prin punți disulfidice noncovalente și traversează membrana celulară, porțiunea intracelulară conținând resturi tirozinice
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
primite și fără sentimentul culpabilității față de victimele cărora le induc suferința. Dar capacitatea de a acționa astfel, în circumferința sociopolitică a grupului, este legată adeseori de un tip de personalitate dependentă, imatură din punctul de vedere al dezvoltării morale. Stadiul matur al dezvoltării morale plasează viața și protejarea ei ca valoare supremă în scara motivațională ce susține comportamentele individului (Kohlberg, 1981). Pe de altă parte, suferința intensă, de durată, precum și situațiile de criză stârnesc trăiri imature și dependente, diminuând liberul arbitru
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de copii sunt un semn de sănătate mentală, în vreme ce utilizarea lor la vârste mai avansate devine un semn al unor tulburări psihice (personalități psihotice, nevrotice, imature). în urma unui studiu amplu, Vaillant afirmă că mecanismele nivelului IV sunt utilizate de persoane mature care au succes în muncă și care știu să își păstreze, adulți fiind, interesul pentru joc. Descrise de el, mecanismele de apărare sunt: Nivelul I mecanisme psihotice Pentru cei ce le folosesc presupun o alterare a realității. Indivizii care recurg
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
trăiesc este direcționată spre o persoană accesibilă; 4. formarea de reacții: subiectul dezvoltă un comportament diametral opus unui impuls instinctual care este inacceptabil. Mi-e frică de doamna învățătoare și încerc să mă dau bine pe lângă ea. Nivelul IV mecanisme mature, adaptative (de coping) Cei care le folosesc integrează realitatea, relațiile interpersonale și își controlează sentimentele personale. Pentru ceilalți apar ca niște virtuți, de dorit. 1. altruismul: dezvoltarea unor gesturi și servicii constructive, de sprijin și gratificare a celorlalți; 2. umor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o pulsiune opusă, acceptabilă social). Mecanismele adaptative sunt expresia sănătății mentale a unui om. Dacă este o persoană adultă sănătoasă, comportamentul său va fi condensat, în marea majoritate a situațiilor problematice cu care se confruntă, în tipare ale mecanismelor defensive mature, adaptative. Mecanismele adaptative sunt instrumente de adaptare având rolul de a sprijini individul pentru a face față vieții de zi cu zi. Un individ, în anumite situații neobișnuite pentru viața lui de zi cu zi, poate recurge la ambele tipuri
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
aprecieze mai mult viața de familie și preocuparea pentru copii. Chiar dacă în timpul vieții au avut parte de pierderi grave (un copil care a murit, o persoană iubită care a suferit un accident, handicap), ei au manifestat mecanisme de adaptare (coping) mature, făcând față situației în mod constructiv. Bărbații de succes au avut un bun atașament în copilărie față de mamă, cu internalizarea valorilor familiei. S-au zbătut pentru identitatea lor, pentru a se desprinde de controlul matern, iar la final și-au
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
spontaneității? Pentru marea majoritate a scriitorilor opțiunile sunt limitate și nu ajung niciodată atât de departe. Un autor născut în 1890, educat în școală cu poeziile lui Eminescu, hrănit în adolescență de noul val al sensibilității simboliste, condiționat la vârsta matură de limbajele moderniste, are doar câteva alegeri: între un imaginar urban sau unul autohton, între un limbaj saturat metaforic sau unul plat denotativ, între o postură de avangardă sau una de ariergardă. Situația lui Mumuleanu e specifică autorilor care "încep
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]