6,536 matches
-
am o cerere să închiriez sala de la ora la ora, se căsătorește cuplul cutare". S.B.: Deci nu era prezența partidului în viața privată cum se arăta în filme, că vine secretarul de partid și îi aduce un buchet de flori miresei și spune "Partidul vă urează...". D.T.: Nici eu ca lider al studenților nu m-am dus. Cântarea României S.B.: Întreaga construcție instituțională a propagandei era realizată pentru a gestiona, de fapt, Festivalul Național "Cântarea României". Pe 2-4 iunie 1976, a
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
cântând "Hora Unirii" în Piața Unirii, se fotografiază lângă statuia lui Cuza în Piața Unirii, dar este cu totul neplăcut ce fac unele serii în plin centrul orașului. Și la nunțile studențești nu putem pune miliția să aresteze mirele și mireasa, dar rugăm ca și tovarășii de la asociație să fie acolo, să stea de vorbă cu organizatorii să nu se facă excese"48. D. T.: Uneori sesizau și ei absurdul unor astfel de situații. S. B. În planul de măsuri propus
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
noapte, de întuneric și nu mă descurajam cînd demersurile mele erau zadarnice. Mă obișnuisem să stau de veghe singur în noapte, așteptînd flăcărui violete în locurile comorilor îngropate sau la Bulboana Floricica, sperînd că fetița va veni îmbrăcată ca o mireasă și eu... jucînd rolul mirelui, care avea vreo zece ani pe atunci. O lacrimă pentru fetița care s-a sinucis, neînțelegînd, mititica, dimensiunea gestului său. O lacrimă de copil revoltat pe nedreptate. Mult mai tîrziu, cînd eram primar, cînd credeam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
bârfelor, al jocurilor de cărți, primele aparținând femeilor, celelalte bărbaților dar și cu surprize de un fel deosebit: „deodată un fior străbate-n mulțime, toți se dau la o parte: trece Ana, mlădioasă, elegantă, strălucitoare de frumusețe; ea pare o mireasă de prin basme, un vis ce plutește în aer, atât e de ușoară, atât e de vaporoasă în rochia ei albă de mătase. Ochii, gâtul, brațele ei goale...toată ființa ei împrăștie lumină și nu știu ce fluid captivant, tulburător...” Și toate
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
foarte mult în fiecare an, unul din locurile ce i-a purtat pe brațe copilăria. Totul era un alb imaculat după ninsorile ce se dau înaintea Crăciunului, iar câmpul lucios în bătaia soarelui, spre apus, îi amintea de rochiile de mireasă ale domnișoarelor, simbolizând puritatea, virginitatea lor. Dar iată și alte locuri ce în copilărie erau foarte folositoare gospodarilor, pentru gospodăriile lor: Capul Dealului, de unde sătenii și târgoveții săpau găuri adânci, atât pe dreapta cât și pe stânga pentru a lua
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
felul de alte lucruri. Globalizarea manelelor Opinia publică spaniolă și mondială a fost dezamăgită de nunta prințului Felipe al Spaniei cu Letizia Ortiz. Așteptările ziarelor și ale poporului au fost înșelate. Și nu e vorba de simple detalii „tehnice“ (rochia miresei, calificată de Paco Rabanne ca „oribilă“, sau absența unui număr suficient de planuri apropiate în transmisia televizată a ceremoniei etc.), ci de stilistica generală a evenimentului. Totul a fost nepermis de „rece“. Mirii au fost mult prea rezervați unul față de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
toasturile de la ospăț au fost transmise fără sonor. Pe scurt, un eșec. Unde e fierbințeala sângelui iberic? Unde detaliul picant? Unde lacrima, vocea sugrumată de emoție, disoluția rimelului, unanimitatea europeană, tapajul, mica isterie, veselia amară a episodului prenupțial, „ia-ți, mireasă, ziua bună“ etc.? Nimic. Lucrurile s-au desfășurat cu o nobilă, aproape geometrică, simplitate, croiala și scenografia de ansamblu au fost de o solemnitate discretă, fastul a fost subordonat bunului-gust. Cu alte cuvinte, spectacolului i-au lipsit sosul, emoția udă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de asigurarea logisticii. Avea plante selecționate de bine de rău. Și-mi aduc aminte de obiceiul coloniștilor greci care duceau din patrie și o mână de pământ dar și un pumn de grâu. Cum fac și românii tradiționali, la care mireasa duce la casa mirelui simbolul câtorva boabe de grâu. Dar nu Întotdeauna omul găsea și un ogor pe potriva plantelor duse cu sine. Să-l ameliorăm și pe el deci. Rămân la porumbul unor episoade trecute. Care, venit dintr’o zonă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Azov, În fața necunoscutului nordic, născător de invazii. Rușii au știut să mascheze tendința lor „firească“ spre cuceriri; au renunțat pentru asta chiar la esență, la spiritualitate, adică la religie. L’au abandonat pe Perun În favoarea Hristosului bizantin și a unei mirese imperiale ce aducea În lada de zestre o coroană virtuală -, pentru cneazul Vladimir. Era anul 988. Nu Înainte de a Încerca, În 907 și nu numai, să pună mâna cu armele pe acel oraș aurit... Au Încercat marea cu degetul, căci
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
liniștea într-un cimitir creștin, fantoma Voicăi a însoțit aproape noapte de noapte bătrânii din azil. Își făcea apariția doar în vechiul salon de dans, devenit între timp salon de azil. Era o apariție caldă, liniștită, îmbrăcată în rochia de mireasă, prinsă între cele două lumi. Și astăzi „Casa cu stafii” din inima Brăilei este vizitată și mereu în atenția amatorilor de senzațional și istorie veche. Întregul oraș este plin de istorie și are un parfum anume, ceva diferit față de ceea ce
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
dată, despre partea spirituală a satului. De aceea, într-o duminică frumoasă de august, aproape de Sfânta Maria, am vizitat mănăstirea Probota. Împrejmuită de un zid măreț, care parcă ocrotește în brațele sale sfântul locaș, biserica ne-a întâmpinat ca o mireasă. Călcând sfioși pe aleea pietruită, înconjurată de trandafiri parfumați ca de catifea și de covoare de iarbă verde, am intrat în biserică. Aici era o lume nouă: mirosul de smirnă și de busuioc însuflețea picturile, chipurile sfinților spunându-ne prin
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
problema părinților proprii, să le obțină acceptul de principiu, iar dacă lucrurile erau «pe bune», părinții celor doi găseau o modalitate de a intra în legătură și stabileau data pețitului oficial, respectiv logodna. De regulă logodna o organizează părinții viitoarei mirese, la ei acasă. Astfel părinții feciorului, împreună cu acesta vin în pețit într o seară de sărbătoare, numai în zilele din afara postului. A face pețitul în post, însemna a tocmi o căsătorie fără de noroc. La eveniment mai participă de obicei nănașii
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
numai în zilele din afara postului. A face pețitul în post, însemna a tocmi o căsătorie fără de noroc. La eveniment mai participă de obicei nănașii, precum și rubedeniile cele mai apropiate ale ambelor părți. Iar în cazul familiilor mai înstărite tatăl viitoarei mirese se îngrijește să tocmească și un muzicant care să știe a o aduce frumos fie din fluieră, fie din caval fie din diblă. într-astea gazdele, respectiv viitoarea soacră mică ajutată de câteva sucăcițe încarcă masa, iar mesenii în timp ce se
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în care părinții celor doi tineri nu cad de acord asupra cuantumului cu care una din părți ar trebui să participe la constituirea noii gospodării. În acest caz, se lasă cu lacrimi, mai ales din partea celei ce așteaptă voalul de mireasă, petrecerea se sparge în mod nefericit, dar de cele mai multe ori, tinerii găsesc curând un prilej de a dispărea împreună de acasă. Se spunea că tânărul și-a furat iubita. O perioadă de timp, cei doi îndrăgostiți erau adăpostiți prin sate
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
să-i aducă acasă, să accepte precedentul creat, să le dea binecuvântarea și să programeze, totuși nuntă în toată regula ca și când nimic rău nu s ar fi întâmplat. De acuma începea pregătirea tinerilor pentru evenimentul cel mai mare, pentru nuntă. Mireasa asistată și îndeaproape ajutată de prietenele ei cele mai bune, trece la cusutul cămășii mirelui și a propriei sale ii de nuntă, precum și a cămășii și iei pentru părinții mirelui, respectiv pentru viitorii ei socri. Iar socri mari se îngrijesc
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
pentru părinții mirelui, respectiv pentru viitorii ei socri. Iar socri mari se îngrijesc să-i facă viitoarei lor nore o pereche de încălțări din cele mai frumoase cât mai pe gustul acesteia. Concomitent se făcea și lada de zestre a miresei. Aceasta era confecționată de meșteri artizani de aci din sat, tâmplari recunoscuți sau țigani rudari ca de-alde Jiga sau Ștefucă, cu încrustații sau pictate de recunoscuții artiști iconari Matei și fiul său Ioan ai Țimforii. În ladă se punea
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
meșteri artizani de aci din sat, tâmplari recunoscuți sau țigani rudari ca de-alde Jiga sau Ștefucă, cu încrustații sau pictate de recunoscuții artiști iconari Matei și fiul său Ioan ai Țimforii. În ladă se punea o parte din zestrea miresei, care în ziua nunții va fi luată odată cu mireasa și dusă la casa mirelui. Din această ladă nu puteau lipsi câteva obiecte ce reprezentau minimul inventarului lăzii, anume zece saci de pânză de cânepă, țesuți în război de însăși mireasa
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
țigani rudari ca de-alde Jiga sau Ștefucă, cu încrustații sau pictate de recunoscuții artiști iconari Matei și fiul său Ioan ai Țimforii. În ladă se punea o parte din zestrea miresei, care în ziua nunții va fi luată odată cu mireasa și dusă la casa mirelui. Din această ladă nu puteau lipsi câteva obiecte ce reprezentau minimul inventarului lăzii, anume zece saci de pânză de cânepă, țesuți în război de însăși mireasa sau de mama acesteia, patru valuri de pânză, de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
miresei, care în ziua nunții va fi luată odată cu mireasa și dusă la casa mirelui. Din această ladă nu puteau lipsi câteva obiecte ce reprezentau minimul inventarului lăzii, anume zece saci de pânză de cânepă, țesuți în război de însăși mireasa sau de mama acesteia, patru valuri de pânză, de regulă cu fir de bumbac în bătătură pe urzeală de cânepă, patru cămăși, zece chindeauă de cânepă, zece fețe de masă, zece fețe de pernă, un strai. Plus de astea, pe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
alb cu negru, un țol roșu în patru ițe, făcut val ce se va păstra până la moarte, pentru a se așterne pe patul pe care va fi așezat primul care va părăsi lumea dintre cei doi soți, actualii mire sau mireasă. Peste toate acestea, lada de zestre mai era vârfuită de patru - șase perne umplute cu lână sau cu fulgi de gâscă. Socrii, mic și mare, stabileau de comun acord lista invitaților, care în zilele de joi și vineri urmau a
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
umplute cu lână sau cu fulgi de gâscă. Socrii, mic și mare, stabileau de comun acord lista invitaților, care în zilele de joi și vineri urmau a fi chemați personal la ospăț de doi reprezentanți, unul din partea mirelui, celălat din partea miresei. Cei ce acceptau invitația, confirmau de regulă aceasta prin gestul de a duce a doua zi, fie la casa mirelui, fie a miresei un dar simbolic : o găină, sau o altă pasăre de sacrificat pentru ospăț, câteva ouă, o sticlă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și vineri urmau a fi chemați personal la ospăț de doi reprezentanți, unul din partea mirelui, celălat din partea miresei. Cei ce acceptau invitația, confirmau de regulă aceasta prin gestul de a duce a doua zi, fie la casa mirelui, fie a miresei un dar simbolic : o găină, sau o altă pasăre de sacrificat pentru ospăț, câteva ouă, o sticlă de lapte, un dărab de slănină, o pungă cu făină, un blid de nuci sau orice credea de cuviință pentru a asigura o
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
împreună cu prietenii lui cei mai apopiați, care la nunțile domnești sunt numiți cavaleri de onoare, împreună de asemenea cu unu, doi, dintre muzicanții angajați se duc la nănași, pe care îi iau cu alai și de unde cu toții merg la casa miresei. În caz că e vreme frumoasă se organizează joc în ograda acesteia, se bea un pahar, două, de băutură, vin sau rachiu, după preferințe, se servesc și oarece gustări, poate și o felie de hencleș. Totul până în jurul orelor 2200 - 2300, ca
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
2300, ca după aceea toți să meargă către casele lor, pentru ca a doua zi să fie buni de treabă, de petrecere și de ospăț, și ca să fie proaspeți pentru tot ceremonialul care urmează. Sucăcițele, femeile care pregătesc ospățul la casa miresei, în noaptea asta de sâmbătă către duminică, târziu, încolo către ziuă, când au cam terminat pregătitul bucatelor, iau cu ele și un muzicant și merg acasă la nănașul pentru a-i face bucuria zoritului, a cântatului înainte de a se crăpa
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
oră potrivită așa fel ca nuntașii să fi avut vreme să se odihnească, să fie buni de o petrecere ce se va prelungi destul de mult, tinerii vor fi cei mai harnici. Îmbrăcați de sărbătoare, ei se vor aduna la casa miresei și a mirelui, fiecare la acela de care a fost invitat. Cele două grupuri apoi se reunesc, constituie alaiul de nuntă și pleacă, fără miri după nănași. În curtea nănașului se ncinge joc și veselie, se bea rachiu direct din
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]