5,217 matches
-
suprem Baal al Cerului și al Furtunei [ "I(ovi) O(ptimo) M(aximo) S(abazio)" ]. Legat de cultul particular roman al lui Jupiter (Baal) Dolichețianul la Drobeta, este citată Cohorta a III-a "Campestris", pe care cercetători francezi o asociază miticei Cohorte a "III-a Dacice", prezentă în Castru în anul 179 d.C. Placa memorială romană „Tabula Traiana”, 4 metri lungime și 1,75 metri înălțime, ce comemorează finalizarea drumului militar roman al lui Traian, este amplasată pe partea sârbească cu
Podul lui Traian () [Corola-website/Science/297983_a_299312]
-
este un personaj fictiv din filmul The Usual Suspects ("Suspecți de serviciu", 1995). Söze este un faimos cap al lumii interlope, având un statut aproape mitic, atât în rândul răufăcătorilor, cât și al forțelor de ordine. Numele său este folosit uneori pentru a desemna persoane influente și misterioase, de care toată lumea a auzit, dar pe care nimeni nu le-a întâlnit. Caracterul este inspirat din povestea
Keyser Söze () [Corola-website/Science/312709_a_314038]
-
Filmul se încheie cu Mircea cel Bătrân stând pe malul mării și afirmând că el a lăsat urmașilor țara întreagă ca moștenire. Profesoara Elena Saulea a evidențiat faptul că voievodul Mircea cel Bătrân este descris în film ca un personaj mitic, „un bărbat ilustru prin intermediul căruia se transmite un mesaj al istoriei către viitor”. El este caracterizat „printr-o statură princiar-războinică, cu metalizări ale spiritului-trup”. Scenaristul și regizorul acestui film au intenționat mai mult să prezinte un erou legendar decât să
Mircea (film) () [Corola-website/Science/312747_a_314076]
-
poate fi călărit numai de cel cu gânduri bune, călătoria inițiatică în Imperiul Otoman, rivalitatea între frați, orgoliul cavalerilor medievali adunați în jurul unei mese rotunde, prezența acestor motive având rolul de a susține ideea că personajul principal este un erou mitic. În plus, secvența confruntării lui Timur Lenk cu Baiazid face posibilă evocarea unei adevărate filozofii a vieții: efemeritatea gloriei ("„Mărirea și slava sunt fum!”"). Profesorul Marius Diaconescu (lector dr. la Facultatea de Istorie a Universității din București și specialist în
Mircea (film) () [Corola-website/Science/312747_a_314076]
-
în Etiopia, care ar putea să fie palatul reginei legendare. este amintită în cărțile Regilor și Cronici din Biblie și de asemenea în Coran. Actualmente arheologia pretinde că pe actualul teritoriu din Etiopia și Yemen s-a aflat acest regat mitic. Fără să fie numită astfel în textul biblic, ea este numită Makeda în tradiția etiopiană, iar în cea islamică este cunoscută ca Bilquis sau Balkis (totuși nu în Coran). Alte nume asociate sunt Nikaule sau Nicaula. Existența reginei nu a
Regina din Saba () [Corola-website/Science/312035_a_313364]
-
jocuri seamană foarte mult cu melodiile irlandeze instrumentale. Sunetele simfonice ale primelor jocuriau fost realizate cu ajutorul unei orgi electronice de la firma Roland Corporation, de serie JV, dar având instalat pe ea un kit special pentru orchestră. Sentiment general: Antic și Mitic. Compozitor: Peter Connelly. Tema principală a celui de al 4-lea joc este o melodie electronică asemănătoare cu cea orchestrală cu influențe din muzica egipteană, notele muzicale ale compoziție fiind cele din tenele primelor trei jocuri dar complet reorchestrate. În timpul
Muzica Tomb Raider () [Corola-website/Science/311773_a_313102]
-
i s-a trimis acasă un exemplar din "Baltagul" despicat cu o lovitură de topor. Mihail Sadoveanu nu precizează anul în care se petrece acțiunea, ci doar zilele și lunile calendaristice, vrând să sugereze că timpul acțiunii este un timp mitic, valabil pentru orice epocă în care se respectă credințele și datinile străvechi. Există totuși unele repere temporale care încadrează acțiunea în anii '20 ai secolului al XX-lea. Reperul cel mai precis este mențiunea făcută în roman la introducerea în
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
are un caracter „megalomaniac”. Planurile sunt grandioase, mișcarea amplă pe frontul de luptă fiind îmbinată cu confruntarea psihologiilor personajelor principale. Unele scene violente precum cea în care este sacrificat tânărul Cotiso sunt pline de dramatism și imprimă poveștii un caracter mitic. Vorbind despre acest film la 44 de ani de la realizarea sa, regizorul Sergiu Nicolaescu a afirmat următoarele: "„Am căutat să mă identific cu ascunsele idealuri ale vremurilor mele și acestea își găsesc expresia în filmul meu de debut «Dacii». Acolo
Dacii (film) () [Corola-website/Science/311355_a_312684]
-
mai puternic decorativă. Pânză "Monna Vanna" (1866) reprezintă o însumare a idealului frumuseții venețiene, lucrarea fiind una dintre cele mai ilustrative exemple ale acestei schimbări de stil. Între 1871 și 1877, Rossetti lucrează la opt tablouri diferite cu aceeași temă: mitică Proserpina, fiica zeiței Ceres, răpită de Pluton ca să fie regina infernului,dar a primit permisiunea că o jumatate de an să trăiască pe Pământ. Prin acest mit, Rossetti face aluzie la propria aventură de dragoste cu Jane Burden, soția lui
Dante Gabriel Rossetti () [Corola-website/Science/311402_a_312731]
-
o ușurință nemaipomenită, cântecul care trece în descântec se spiritualizează într-atât încât subțirimea spiritului da formă lemnului. Esențializarea formei premerge ansamblul. Chiar dacă "coloanele' sale nu ating infinitul cosmic că ale maestrului, ele se înfig adânc într-o lume românească mitică și legendară . Acest "amalgam" poetic da semnificații insolite sculpturilor: dintr-un adânc de istorie gândul îndrăznește a se materializa în formă stând drept mărturie. Timpul se oprește în acolade în care cresc aspirațiile, spațiul se comprima ca să explodeze în dantelării
Constantin Milea Sandu () [Corola-website/Science/310867_a_312196]
-
o serie de legende despre insule misterioase în Atlantic și tărâmuri scufundate, care, deși nu se bazau pe relatarea lui Platon, au fost considerate de unii critici ca având aceeași bază istorică.. Astfel, insula Avalon din legenda regelui Arthur, insulele mitice Antilia, a Sfântului Brandan sau Fortunate, Brazil, ori ținuturile Lyonesse, Mayda, cetatea Ys au fost elemente ale unor legende medievale ce au circulat în epocă, unele fiind considerate mult timp reale. Insula Sfântului Brandan era plasată pe unele hărți până în
Atlantida () [Corola-website/Science/309551_a_310880]
-
aprilie 1940, Mircea Eliade a publicat în "Revista Fundațiilor Regale" nuvela fantastică „Secretul doctorului Honigberger”, în care redă o parte din experiențele în Orient ale doctorului sas. În această nuvelă, personajul principal reușește să dispară pur și simplu în tărâmul mitic Shambala. După mărturisirea proprie, Eliade a combinat evenimente reale (existența istorică a lui Honigberger, experiențele sale personale din Rishikesh) și elemente imaginare.
Johann Martin Honigberger () [Corola-website/Science/310064_a_311393]
-
în virtutea sublim-dramaticei lui însușiri exponențiale dă naștere nobilei „confuzii“ dintre existența în sine a individului uman și umanitatea însăși căreia, de fapt el îi aparține. Fantastica pădure este un imn de laudă adresat umanității noastre românești pentru inalterabila ei putere mitică de a se confrunta, în spiritul unei dramatice demnități morale, cu încercările tragice ale existenței în și prin spațiul și timpu-i cosmic.» (CÎn, 162). De fapt, metafora-simbol a lui Grigore Hagiu, "fantastica pădure", după cum se relevă din întregul volum ce
Grigore Hagiu () [Corola-website/Science/310533_a_311862]
-
lui Bob de credință Rastafari a început să se reflecte și în muzică să. Bob, a fost atât de prins de aceata nouă ideologie încât i-a chemat pe Peter și Bunny pentru a forma un nou grup; așa apare “miticul “ "The Wailers". Rita de asemeni a început carierea să că solista cu un important succes "Pied Piper", o versiune a unei melodii pop englezești. În Jamaica, ritmurile frenetice sunt înlocuite cu ritmuri mai lente și mai senzuale numite rock-steady. Credință
Bob Marley () [Corola-website/Science/310772_a_312101]
-
stare de grație decurgând din iubire. Împreuna, ei alcătuiesc unitatea, acel Unul după care tânjeste poetul. Prima locuțiune adverbială a textului („Pe urmă") fixează clipa de excepție când începe un nou timp; această clipă poate fi ziua Creației, nașterea Evei mitice din coasta lui Adam, sau oricare altă secvență a timpului etern. În aceste condiții, cei doi pot reprezenta perechea mitică, arhetipală sau oricare dintre cuplurile care i-au urmat în curgerea vremii. Din punct de vedere stilistic, mulțimea verbelor la
Poveste sentimentală (poezie) () [Corola-website/Science/309908_a_311237]
-
textului („Pe urmă") fixează clipa de excepție când începe un nou timp; această clipă poate fi ziua Creației, nașterea Evei mitice din coasta lui Adam, sau oricare altă secvență a timpului etern. În aceste condiții, cei doi pot reprezenta perechea mitică, arhetipală sau oricare dintre cuplurile care i-au urmat în curgerea vremii. Din punct de vedere stilistic, mulțimea verbelor la imperfect („ne vedeam", „stăteam", „zburau" etc.) situează iubirea într-un timp fără limite, „eu" și „tu" alcătuind două puncte ale
Poveste sentimentală (poezie) () [Corola-website/Science/309908_a_311237]
-
cazuri un simbol ciudat care a fost văzut și la gâtul unui vrăjitor excentric pe nume Xenophilius Lovegood. În cele din urmă se hotărăsc se îi facă o vizită lui Xenophilius Lovegood, acesta le spune că reprezintă cele 3 Talismanele mitice ale Morții. Talismanele sunt trei obiecte sacre: Piatră Învierii, cu puterea de a convoca morții în lumea celor vii; Baghetă de Șoc, o baghetă de neegalat, precum și Pelerina invizibilă supremă. Harry află că Voldemort caută Baghetă de Șoc, dar nu
Harry Potter și Talismanele Morții () [Corola-website/Science/309893_a_311222]
-
neam de artiști ai dedalilor" este prima poezie-elegie de Nichita Stănescu din volumul 11 elegii, apărut în 1966. Academicianul Eugen Simion afirma despre „” în 1978, Pentru Ion Pop (1980), autorul primei monografii a operei stănesciene, „Elegia întâia (...) reactualizează o «schemă» mitică universală, aceea a eului cosmic...”. Exegetul consideră util să menționeze că „Simbolistica centrului, a punctului și a sferei a reprezentat încă din vechime divinitatea creatoare a lumii. Punctul care se mișcă în haosul originar, definițiile medievale ale lui Dumnezeu ca
Elegia întâia () [Corola-website/Science/309930_a_311259]
-
din partea poetului de a da „un model constructiv al propriului mod de a se raporta pe sine la cuvânt și lume” (p. 60). Ștefan Augustin Doinaș (1980) se întoarce la tema increatului și la atributele ce îi conferă un „comportament mitic”. Căci „increatul e potențialitate plină, posibilitate pură, complet lipsită de propria sa definiție, deoarece - ființă aproape demonică - el își sparge propriile-i determinări.” Doinaș plusează atunci când afirmă că Elegia întâi este nu numai un poem despre increat, ci „chiar un
Elegia întâia () [Corola-website/Science/309930_a_311259]
-
„” este a opta poezie-elegie de Nichita Stănescu din volumul 11 elegii, apărut în 1966. Poemului i s-a acordat o atenție sporită din partea criticii, textul cucerind, în special prin invocarea acelui ținut mitic - Hiperboreea. „În acest spațiu simbolic - gnoseologic - are loc, de fapt, o nouă naștere a ființei ca ființă cunoscătoare; nu o naștere «absolută» ca până acum, ci ulterioară zămislirii propriu-zise, din «neant»: sinele «știutor» este (re)născut viu”, afirmă Cristian Moraru
Elegia a opta, hiporboreeana () [Corola-website/Science/309932_a_311261]
-
anonimă, poate emblemă a maternității”. Altfel spus, „Hiperboreea este de fapt o zonă-limită între material și spiritual”, iar „elegia a opta (...) construiește (...) modelul unui act de inițiere angajat de acea voce anonimă - Ea - care e însuși principiul existenței, Muma arhetipală, mitică...” (Ion Pop, monografia, 1980, p. 62-63, 66). Ștefania Mincu apreciază că invocatul ținut este „simbolul unui spațiu al cunoașterii, un spațiu în care se plonjează cu sufletul «dezbrăcat» de trup într-un ocean primordial...”, dar „nașterea hiperboreeană e doar în
Elegia a opta, hiporboreeana () [Corola-website/Science/309932_a_311261]
-
fi caracterizat drept metafizic, biomorfic și simbiotic: în unele lucrări “un cal se metamorfizeaza într-un centaur-femeie”, corpuri bărbătești dobândesc capete de pasăre și membre malformate, devenind fapturi inedentificabile. Aceste neo-daliesciene viziuni mă impresionează precum influență iconoclasta a unui melange mitic de folclor românesc și avangardă a anilor ’20, ’30 și ’40, în special Victor Brauner. Daniel Ionescu este un pictor narativ care are ceva de spus; de exemplu, cănd deschide un craniu omenesc, descoperă un creier conceput din nuduri de
Daniel Ionescu-Dion () [Corola-website/Science/309425_a_310754]
-
narațiune în narațiune" ori ancadrament.(preluată de la autori străini; Giovanni Boccaccio-Decameronul, O mie și una de nopți) Povestitorii sunt ei înșiși participanți direct martori ai evenimentelor narate. Timpul acțiunii se desfășoară în planul trecut, iar spațiul se identifică cu locul mitic și anume Hanul. În cazul de față avem Iapa lui Vodă, povestirea suport pentru întreaga suită de 8 povestiri care urmează. Limbajul specific lui Sadoveanu constă în îmbinarea epicului cu liricul. De asemenea este de remarcat oralitatea textului, acesta fiind
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
fi uneori celălalt tărâm. În mitologia generală sunt mituri ale tărâmurilor ascunse fie subterane, fie din lumi paraterestre, în primele ajungându-se pe căi inițiatice, în celelalte prin magie sau prin mijloace miraculoase. Din prima categorie face parte Agarttha, așezământ mitic subteran îndrăgit mai ales de teozofi; din cealaltă fac parte tărâmurile fabuloase, în primul rând cele accesibile prin translația în timp relativist (de exemplu, locul unde se găsește Tinerețe fără bătrânețe). De regulă, în Tărâmul Celălalt nu se trece simplu
Tărâmul Celălalt () [Corola-website/Science/306254_a_307583]
-
dezvoltării aparatului critic în analiza literară, povestea biblică a Potopului lui Noe a reprezentat un exemplu didactic., înțelegându-se repede că ceea ce relatarea Facerii ne spune nouă în modernitate nu era neaparat și ceea ce pricepeau cei care erau contemporanii eroilor mitici ai acestor relatări. Relatarea biblică, derivată fiind din tradițiile mesopotamiene legate de inundații catastrofale și care la rândul lor se inspirau din fenomene naturale locale, a căpătat o nouă interpretare o dată ce și în creștinism textul original în ebraica biblică a
Arca lui Noe () [Corola-website/Science/304827_a_306156]