6,924 matches
-
mai răspândite foi, "Pseudo - românul ", când vedem nulitatea și ignoranța servind ca titlu de recomandație pentru înaintare pe scara socială nu ne convingem că suntem arhibarbari? Când am întreba ce și cât se citește în România am rămânea încremeniți de mizeria intelectuală. Există bunăoară un singur lexicon aproape complet al limbei române, operă de fond de mare valoare, cu toate mancurile ei de amănunte, lexiconul d-lui Cihac. Meritul acestei opere e cu atât mai mare cu cât volumul I e
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
O! uniforme frumoase, craidoni scoși din cutie și cocote îmbrăcate după cea din urmă modă, bărbați muieri cari se sulemenesc fiind miniștri, astea le avem cu de prisos. Dar realitatea este completă ignoranță și corupție sus, neagră ignoranță și adâncă mizerie jos. Ș-acesta e poporul nostru romînesc? Poporul nostru de acum 50 - 60 de ani, de-o sănătoasă barbarie, de-o rară deșteptăciune de minte, dăruită de Dumnezeu, de-o mare vigoare a inimei, grăitor de adevăr, vesel, muncitor, ironic
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
adevărată nu e de la barbarie la semibarbarie, căci asta e o trecere spre rău, ci de la barbarie la civilizația adevărată. Semibarbaria nu este o stare, organică sau necesară, ci e o boală, un regres, o stare de slăbiciune și de mizerie. Dacă pe acest pământ va exista vrodată o civilizație adevărată va fi aceea ce va răsări din elementele civilizatorii vechi. Nu de greco - bulgara subțire și nazalizată a secolului fanarioților se va lega progresul limbei noastre, ci de începuturile sănătoase
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
la progres și la avere. Iată lucruri ce le tăgăduim. Pro forma independenți, plătim un tribut de sute de ori mai mare decât cel vechi; libertatea populațiunilor noastre este, după date statistice autentice, sinonimă cu libertatea de-a muri de mizerie; progresul și averea se află în realitate nu la elementul care etnic și istoric e singurul element în adevăr românesc, ci la... românii "Romînului", la acea pătură superpusă de populație străină incapabilă de-a pricepe poporul nostru, incapabilă de a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
introducerea de obiecte din străinătate au economizat munca meseriașului nostru? Da, i-or fi dat foarte mult timp, dar timp pentru a nu face {EminescuOpXII 387} nimic, pentru a nu ști de ce să se apuce, timp pentru a muri în mizerie, căci i-au luat piața în care-și oferea brațele, l-au lăsat fără lucru. De aceea școala modernă de economiști are o formă atât de răspingătoare și privește pe om nu ca pe obiectul perfecțiunii, ci ca pe-o
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
austriac, mai târziu și importul. Pe lângă aceasta se vor înființa iarăși sute de posturi improductive pentru brațele ce rămân neocupate și se va stabili încet - încet pe de-o parte atotputernicia claselor de mijlocitori, pe de altă parte robia și mizeria claselor producătoare. Vârtejul negrei specule care domină România în toate, departe de-a fi descurajat, se încurajează prin toate actele pretinse politice și, orice se face, în interesul ei se face. Nu putem dori decât ceea ce e cu putință. Nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
care se va vedea la ce servă circularele menționate. Se știe fără îndoială că nu suntem amici ai evreilor. Avem atâtea de suferit din partea imigrațiunii lor sterile și ruinătoare, sunt atât de multe lipsele populațiunilor noastre rurale, atât de mare mizeria lor materială și decadența încît nu putem să fim prietenii cauzei principale a acestor rele, a imigrațiunii izraelite. Dar pe de altă parte relele, în loc de-a înceta, sporesc daca administrațiunea d-lui C. A. Rosetti se servește de circularele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și a precupeți, adecă, a trăi din speculă mai bine decât din muncă. Fără 'ndoială că nu evreii singuri vor fi de vină la starea rea a populațiunilor rurale din Rusia, dar unul din factorii esențiali și vădiți ai acelei mizerii sunt ei. De acolo măsura, bună poate pentru Rusia, rea pentru noi, de-a espedia cârduri întregi în România cu paspoarte în regulă, de-a împinge pe alții să treacă noaptea fără pasport granițele țării noastre. Nu trebuie să fie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o cestiune de politică de zi, de natură în adevăr de-a da zbor celui mai intensiv patriotism platonic; tocmelele agricole însă nu apelează la patriotismul platonic, ci la cel real. Ele cer nu a se face bine din tezaurul mizeriei comune, din buget, nu a se arăta generos cu banul țării și a avea aerul și gloria generozității fără a-i suporta sacrificiile; reforma tocmelelor agricole atinge interesele individuale a trei din patru părți dintre deputați și aci nu numai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și apoi a se opri în loc; mai mult încă, ea nu caută să subordoneze pe cei inteligenți, culți și avuți mediocrităților și gloatelor ignorante, ci tinde să facă conchiste succesive asupra ignoranței. Civilizațiunea nu caută a egaliza pe toți în mizerie și sărăcie, ci încearcă a înălța din treptele obscure pe cei mai {EminescuOpXII 424} bine dotați și a-i duce necontenit "de jos în sus". Progresul fiind ilimitat, infinit, niciodată nu va veni momentul când toți să poată parveni la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a considera acest aparat drept un mijloc de siguranță. De la un medic primim următoarele rînduri: "Cei cari intrați aci lăsați afară orice speranță" se poate pune acum ca inscripție pe poarta curței cadavrelor, căci această poartă ne deschide calea spre mizerie și durere. Era 12 ore din noapte când mă dusei la spital. Cartea mea de legitimație ca medic [î]mi făcu drum, căci sentinela nu lăsa pe alții să intre. Tocmai duceau iarăși una din multele victime ale catastrofei. Drumul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o carte de membru al societăței comersanților, altul iarăși avea un ceasornic, care arăta 7 și jumătate, ora morței sale. Cadavrele, sau mai bine grămezile de cărbuni din acest spital, se vor recunoaște cu greu. Părăsind și acest locaș de mizeria cea mai mare, mi-am adus aminte de cuvintele puse de Lessing în gura Rechei din Nathan: "De câte ori am tremurat pentru voi de când focul se apropiase așa mult de mine! Căci de când focul a fost așa aproape de mine mi se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de sânge românesc, precum nu merită un ban românesc. Desigur că domnia strivitoare și ucigașă de populație a acestui partid de venetici nu merită nici o jertfă din partea cuiva și ar merita din contra învățămintele lui Vlad Vodă Țepeș... Dar deasupra mizeriei actuale stăpânește liniștit steaua neamului românesc, aprinsă trecutului și viitorului nostru. Nu pentru otelul actual renunță cineva la o satisfacere îndreptățită, ci pentru patria viitoare. Iată dar de ce nu aprobăm mijlocul de apărare în cestiune. Pe de o parte se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ca Pietraru, dar iertând pe evreii cari cu singe rece sfâșie o biată muiere bătrână care privea la înmormîntarea unui rabin, îngăduitor cu Arion, cu Boteanu *, cu hoții de bani publici, neîngăduitor cu proletariatul agricol, care ar comite crime de mizerie, de viciile născute sub*** sa jidovime. Un painjeniș întreg de grații domnești s-au făcut față cu orice faliment fraudulos, cu orice escrocherie ar comite un străin, dar daca un român va comite o crimă, îi putrezesc oasele în temniță
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
unii au și murit. Noi am zis: "D-zeu să-i ierte! ". Știm pozitiv că din numărul mare de pensionari ai sultanului cari, departe de-a suferi amărăciunea exilului, huzureau de bine în străinătate, n-a murit absolut nici unul de mizerie sau de privațiuni. Unul singur, un militar, s-a stins de nostalgie și de dorul copiilor. Alții, daca i-a odihnit Dumnezeu, aceasta s - a 'ntîmplat pentru că nu mai aveau zile și pentru că o moarte avem cu toții. Contimporani de-ai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
daca i-a odihnit Dumnezeu, aceasta s - a 'ntîmplat pentru că nu mai aveau zile și pentru că o moarte avem cu toții. Contimporani de-ai d-lor C. A. Rosetti și I. Brătianu, confrați în exiliu, se vor însărcina, credem, a descrie mizeria onor. tagme patriotice, care, la dreptul vorbind, în străinătate s-au obicinuit a trăi bine, pe mare și de-a gata, încît, întorși în țară, nu le mai ajung zece lefuri și zece diurne. Și această părere a noastră, realistă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
au murit de phtheiriasis (boala pediculară ) tot așa mari formațiuni istorice pier prin paraziți. Astfel vedem că în împărăția uriașă, clădită într-o scurtă viață de om, albanezului Alexandru cel Mare i se substituie grecii, ș-o duc în continuă mizerie, până ce le pune capăt spada romană. In împărăția răsăritului ridicată de romani se substituie grecii și împărăția cade prin săcătuire morală și intelectuală. În împărăția turcească chiar pătrund fanarioții în regiunile determinante ale statului și-l aduc la deplina risipă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din Europa. Și să nu se uite că toate istoriile astea netrebnice costă bani, costă sute de milioane. Cu sute de milioane hrănim paraziții cari istovesc și usucă toate puterile de viață acestui popor, cu sute de milioane se plătește mizeria și înstrăinarea pe zi ce merge a țării. Dar ce le pasă lor? Ce le pasă acestor venetici cum merge țara daca specula merge bine! {EminescuOpXII 493} ["POATE DA, DAR POATE NU. "] 2264 Poate da, dar poate nu. Poate că
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
-ntorc cu mii de trebuințe pe de-o parte, cu pofta de-a le realiza de pe spatele poporului pe de alta. Toate secăturile cari au numărat pietrele ulițelor din străinătate și i-au populat lupanarele, toate mofturile contractate acolo, toate mizeriile se traduc aci, la fața locului, în cheltuieli bugetare, în ban plătit de birnic pentru a întreține pe aceste stârpituri. Dar e vro comparație între românul autohton din America dunăreană și cel de sub guverne străine? Chiar guvernul unguresc, oricât de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
s-a putut constata o ameliorare graduală, dar puțin rapidă, ce e drept, a comerțului țării și putem spera pentru acest an venituri mai mari decât am crezut la început. Prevestirile ce vi le-am făcut despre o micșorare a mizeriei din Irlanda s-au realizat grație unei recolte abundente, însă regret a vă spune că condițiunea socială a țării a primit un caracter alarmant. Crimele agrarie au fost mult mai numeroase ca în anii trecuți. Atentatele în contra vieții oamenilor nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
unde are caracter patologic (patologie endocrină mai ales) sau unde excesul alimentar era posibil. Iată un portret sugestiv al truditorilor pământului ce reprezentau majoritatea populației țării sau muncitorilor care populau zonele suburbane ale orașelor pe care Eminescu Îl surprinde În „Mizeria vieții noastre publice”, citez: „Chipul țăranului român supt și lipsit de vlagă pentru că se alimentează cu mămăligă cu oțet și zarzavaturi, bea spirt amestecat cu apă, carne și vin foarte rar, a ajuns la un grad de anemie și slăbiciune
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
autorităților și păturii superpuse, iar a doua decurgea din statutul de țară agrară care-și trăgea resursele bugetare În special din agricultură, de fapt prin supraîncărcarea țăranilor cu dări progresiv crescânde care să alimenteze bugetul din ce În ce mai costisitor. De altfel În „Mizeria vieții noastre publice” (Timpul 23 iunie 1879) va descrie chipul țăranului român; supt și lipsit de vlagă pentru că „se alimentează cu mămăligă cu oțet și zarzavaturi, bea spirt amestecat cu apă, carne și vin foarte rar, a ajuns la un
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
poporului său Eminescu nu putea să nu reacționeze În stilul său caracteristic atunci când vede că de pildă mortalitatea la alogeni era de 2,6 ori mai mică, excedentul natural crescând vertginos În favoarea lor chiar și În mediul rural. Degenerarea fizică, mizeria artificială și supraîncărcarea cu dări a poporului sunt principalele cauze ale acestei derive populaționale, „Ce abis de lipsă și de mizerie trebuie să fi ascunzând aceste cifre Își poate imagina numai acela care cunoaște valoarea cifrelor statistice, care știe că
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de 2,6 ori mai mică, excedentul natural crescând vertginos În favoarea lor chiar și În mediul rural. Degenerarea fizică, mizeria artificială și supraîncărcarea cu dări a poporului sunt principalele cauze ale acestei derive populaționale, „Ce abis de lipsă și de mizerie trebuie să fi ascunzând aceste cifre Își poate imagina numai acela care cunoaște valoarea cifrelor statistice, care știe că o asemenea descreștere a unui popor, pe un teritoriu fertil și mare cată a se atribui degenerării fizice și unei mizerii
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
mizerie trebuie să fi ascunzând aceste cifre Își poate imagina numai acela care cunoaște valoarea cifrelor statistice, care știe că o asemenea descreștere a unui popor, pe un teritoriu fertil și mare cată a se atribui degenerării fizice și unei mizerii artificiale produse prin supraîncărcarea poporului cu greutăți pe care nu e’n stare a le duce” și constată cu amărăciune „E un popor care moare de fericirea de a fi guvernat de demagogie. Fără Îndoială că regatul bizantino-iudaic C A
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]