6,137 matches
-
mai este privită astfel. Dimpotrivă, ambele aspecte trebuie examinate împreună. Astfel a apărut o perspectivă mai echilibrată a sferei de cuprindere a studiului comparativ al guvernării, care are în vedere atât importanța instituțiilor, cât și felul în care ele sunt modelate prin comportamentul oamenilor din cadrul lor. Această perspectivă mai echilibrată a prins contur în ideea noului instituționalism, care s-a dezvoltat începând cu a doua jumătate a anilor '80 (March și Olsen, 1984: 734-49; 1989). O astfel de analiză combinată este
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de ceea ce se întâmplă de fapt; pe de altă parte, instituțiile sunt cruciale în aceea că structurează modul în care operează guvernământul. Comportamentul apare în contextul instituțiilor; acestea sunt modalitățile prin care au loc procesele guvernamentale și prin care ele modelează comportamentul. Rolul valorilor și normelor sociale Studiul comparativ al guvernării trebuie să ia în considerare și valorile sau normele sociale deoarece acestea sunt, direct sau indirect, la originea atât a instituțiilor cât și a comportamentului. De exemplu, parlamentele sunt înființate
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
să analizăm în întregime natura instituțiilor guvernamentale și modul în care ele se combină în sistemul politic. Partea I a acestei cărți va fi dedicată următoarelor aspecte: * Analiza legăturii dintre instituții și sistemul politic. * Examinarea modului în care valorile sociale modelează sistemul politic. * Studiul schimbării și "dezvoltării" politice. * Discutarea măsurii în care guvernele obțin supunere în mod natural sau sunt nevoite să recurgă la coerciție. Părțile a II-a și a III-a privesc rolul grupurilor și partidelor, partea a IV
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
un sistem politic în care sunt inițiate, se dezvoltă și sunt implementate politici. Obiectele principale de analiză ale studiului comparativ al guvernării sunt instituțiile, organizațiile sau structurile sistemului politic precum grupurile, partidele, forurile legislative, cabinetele, birocrațiile și tribunalele. Instituțiile sunt modelate prin valorile sau normele care prevalează în societate. Sistemele politice se schimbă în timp, ca rezultat al modificărilor fie ale normelor, fie ale acordurilor instituționale, fie ale comportamentului. Problema dezvoltării politice este așadar un aspect crucial al studiului guvernărilor. Guvernările
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
elaborate. Aceasta este realizarea configurațiilor instituționale și de grup, care pot fi numite structuri ale sistemului politic. Natura instituțiilor și grupurilor Atunci care sunt caracteristicile fundamentale ale structurilor sistemului politic? Definiția cea mai generală care se poate da este că modelează relațiile dintre indivizii din cadrul lor: cei care aparțin unei instituții sau unui grup sunt mult mai legați între ei decât ar fi în caz contrar. Altfel spus, o instituție sau un grup este un set de relații, iar cei din cadrul
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
un set de relații, iar cei din cadrul lui au legături pe care nu le-ar avea dacă nu ar aparține acelui ansamblu. Faptul că o instituție sau un grup este un set de relații are două consecințe importante, deoarece acestea modelează felul în care operează sistemul politic. Mai întâi, deciziile de grup se extind în mod normal doar către aceia care fac parte din grup, privilegiile de care pot beneficia aceștia neextinzându-se (în mod normal) în afara grupului. În al doilea
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
luate deciziile. Doar cunoscând ce reprezintă aceste instituții putem înțelege cum alocă sistemul politic național valorile în acea societate. Legături între structuri în sistemul politic Comparații pe baza instituțiilor Dacă instituțiile, organizațiile și grupurile pe scurt, structurile sunt componentele care modelează sistemele politice, este nevoie să descriem aceste componente tocmai pentru a obține o imagine detaliată a fiecărui sistem politic. Pentru a face acest lucru trebuie să avem informații despre organizarea lor internă; dar poate mai important, pentru a obține o
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sistem politic este cu adevărat general și neutru, spre deosebire de conceptul de constituționalism (care este puternic ideologic) și acela de stat (care este legalist și prin urmare normativ). Apoi, elementele cheie din cadrul sistemului politic sunt structurile, instituțiile, grupurile sau organizațiile. Ele modelează comportamentul agenților care operează în aceste structuri, facilitând în general procesul de luare a deciziilor. În timp ce instituțiile sunt elemente cheie, activitățile lor concrete în fiecare sistem politic nu pot fi cu adevărat "măsurate", în ciuda eforturilor făcute de funcționaliști în această
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
ar trebui întreprinse în mod logic prin trimitere la aceasta, iar nu la instituții sau grupuri, care sunt numeroase și al căror rol concret este aproape întotdeauna, dificil de stabilit. În plus, se pare că structurile (instituțiile și grupurile) sunt modelate într-o anumită măsură de normele generale ale societății. Aceste structuri vor fi diferite în democrație față de cum sunt în oligarhie sau în monarhie. De-a lungul timpului, structurile pot afecta și normele generale ale societății, dar influența care are
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
înseamnă totuși că structurile nu ar trebui luate în considerare; dimpotrivă, este necesar să se investigheze relația dintre principiile pe care se bazează corpul politic și instituțiile și grupurile din interiorul său, din moment ce, așa cum am spus, instituțiile și grupurile pot modela normele generale, dar și normele generale pot modela instituțiile și grupurile. Am menționat până acum un singur principiu normativ, acela care distinge democrațiile de oligarhii și monarhii. Trebuie să examinăm dacă este nevoie să luăm în considerare și alte norme
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în considerare; dimpotrivă, este necesar să se investigheze relația dintre principiile pe care se bazează corpul politic și instituțiile și grupurile din interiorul său, din moment ce, așa cum am spus, instituțiile și grupurile pot modela normele generale, dar și normele generale pot modela instituțiile și grupurile. Am menționat până acum un singur principiu normativ, acela care distinge democrațiile de oligarhii și monarhii. Trebuie să examinăm dacă este nevoie să luăm în considerare și alte norme. Norma liberalismului este o altă normă larg răspândită
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și grupurilor se bazează în mare parte (dar nu întregime) pe prevederi constituționale proiectate în mod deliberat pentru a implementa normele sistemului politic. Acesta este în special cazul parlamentelor sau congreselor, însă și curțile de justiție, executivul și birocrația sunt modelate într-o anumită măsură de constituție. Totuși, încă din secolul al XIX-lea, când au fost elaborate primele constituții, sistemele liberale și liberal-democratice au inclus multe instituții care nu erau nici măcar menționate în constituții. Dintre acestea, cele mai importante au
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
adevăr că cele mai puternice și mai mari grupuri dau forma sistemului politic; ele reprezintă fundamentul lui și mai apoi îl susțin (Castles, 1967). De exemplu, caracteristicile sistemelor politice tradiționale inegalitare pe care le-am descris în capitolul 3 sunt modelate de grupurile tribale acestea determină relațiile dintre lideri, dar și dintre lideri și oameni. Societățile plurale pe care le-am examinat în ultimele două capitole sunt plurale pentru că au în mijlocul lor grupuri antagoniste puternice cu caracter tribal, etnic sau religios
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
rol în procesul politic, apar discuțiile privind efectul sistemelor electorale. În plus, cu excepția a ce se poate privi ca manipulare frauduloasă, sistemele electorale sunt instrumente puternice de inginerie politică; într-adevăr, ele au fost adesea considerate ca fiind capabile să modeleze natura sistemelor de partide. Astfel, deloc surprinzător, controversele privind impactul sistemelor electorale asupra sistemelor de partide au fost numeroase. Dacă alegerile sunt canalul prin care oamenii își pot exprima sprijinul pentru partide și pot modela astfel caracteristicile sistemelor de partide
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
considerate ca fiind capabile să modeleze natura sistemelor de partide. Astfel, deloc surprinzător, controversele privind impactul sistemelor electorale asupra sistemelor de partide au fost numeroase. Dacă alegerile sunt canalul prin care oamenii își pot exprima sprijinul pentru partide și pot modela astfel caracteristicile sistemelor de partide, la rândul lor, și partidele și sistemele de partide sunt afectate semnificativ, chiar dacă într-un mod mai puțin direct, prin așa-zisele mecanisme ale democrației directe și în special prin referendumuri. Aceste mecanisme sunt mijloace
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
partide vorbesc adesea cu orgoliu despre modul în care partidele conduc viața politică; nu toate pretind, ca în statele comuniste, că partidele sunt de "avangardă", dar, în alți termeni și cu o altă emfază, ei susțin adesea că organizațiile lor modelează semnificativ societatea. Cât de departe se poate merge cu aceste ipoteze și, din moment ce rolul partidelor variază vizibil, până unde se poate evalua gradul acestor variații atât între țări, cât și de-a lungul timpului? În ciuda importanței acestor chestiuni, încă nu
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
diferențelor în politicile guvernamentale în funcție de caracterul de stânga sau de dreapta al partidelor de la putere (Castles, 1982; Budge et al., 1987). Accentul pus pe rolul mai general al partidelor este limitat, acesta referindu-se în special la problema dacă ele modelează structura societății sau, dimpotrivă, sunt în primul rând produsul acelei societăți. Pentru a fi clară, analiza trebuie să ia în calcul cele trei funcții enumerate în capitolul 9, și anume măsura în care partidele creează o legătură între oameni și
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
tipuri de reguli Constituțiile urmăresc să organizeze operarea guvernărilor pe baza unui număr de principii, dar aproape totdeauna, ele sunt introduse pe fundalul unor convenții și cutume puternic înrădăcinate. Chiar și în țările lipsite de o constituție există reguli care modelează organizarea guvernării. Aceste reguli pot include documente care nu au un statut constituțional, dar care în practică joacă același rol. De exemplu, în Marea Britanie nu există constituție, din moment ce nu există niciun document cu acest titlu în țara respectivă, dar există
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
a luării deciziilor la nivel public). Ultima este obținută uneori în practică prin intermediul federalismului. Chiar dacă trebuie privite în context și chiar dacă au fost uneori abrogate cu brutalitate sau implementate doar parțial, constituțiile sunt un aspect esențial al guvernării moderne. Ele modelează politica și oferă un punct de referință solemn al drepturilor cetățenilor. Bibliografie suplimentară Constituțiile și analiza constituțiilor au dat naștere la extrem de multe scrieri, axate pe țări specifice. Studiile comparative nu sunt chiar atât de numeroase. Una din cele mai
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
politice. Afirmația rămâne valabilă chiar dacă uneori el nu pare capabil să exercite o influență considerabilă asupra evenimentelor și cu atât mai puțin asupra structurii sociale și economice a țării. Mai mult decât orice alt organ, executivul are ocazia de a modela societatea; de fapt, aceasta este funcția sa. Spre deosebire de aproape toate celelalte instituții pe care le-am examinat până acum, executivele naționale sunt organe destul de compacte, ale căror opinii și luări de poziție sunt de obicei larg mediatizate. Partidele și chiar
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
dar mulți lideri, dacă nu chiar majoritatea, sunt atât eroi cât și personaje negative, iar comportarea lor poate fi analizată doar printr-un contrast puternic. Cu excepția unor conducători mitici precum Cincinnatus, care s-a reîntors la viața obișnuită după ce a modelat societatea romană, sunt puțini lideri care nu au făcut cetățenii să sufere și să moară, dar și să prospere și să trăiască armonios. Conducerea pare cu două tăișuri, astfel că e greu să ajungi la verdicte tranșante. Au existat atât
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
trebuie să descoperim anumite criterii, dintre care două sunt deosebit de importante. Unul constă în distingerea între lideri pe baza scopurilor lor, așa cum face Burns: pe baza tipului de "proiect" pe care aceștia îl au în vedere. Există "mari" lideri, care modelează în întregime societatea, care îi transformă caracterul; există alți lideri preocupați în primul rând de funcționarea societății și care fac compromisuri și tranzacții, acceptând în același timp structura în cadrul căreia are loc viața economică, socială și politică (Burns, 1978: 19-20
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Marocul și Iordania se află printre cele câteva țări în care monarhul împarte cu adevărat puterea cu prim-ministrul. Pe de altă parte, președințiile constituționale sunt relativ numeroase. Ele tind să fie localizate în cele două Americi, țările din America Latină modelându-și în linii mari structura după cea a Statelor Unite. Puterile unor astfel de președinți sunt restricționate prin constituție, pentru că legislativul are o bază independentă, din moment ce nu poate fi dizolvat, iar președintele este ales doar pentru o perioadă limitată și nu
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
liberal-democratică a fost menținută în multe țări din Commonwealth și în special din sud-estul Asiei, inclusiv în India, Malaezia și Sri Lanka. Mulți președinți autoritari din lumea a treia au fost primii lideri ai țării lor. Ei au putut construi și modela instituțiile politice după cum au dorit. Unii au fost aproape de a deveni "carismatici" în sensul dat de Weber. Ei contau în principal pe un puternic sprijin popular, dar și pe practici autoritare; erau "părinții" țărilor lor. Aceștia rămâneau în funcție timp
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
subordonării funcționarilor publici față de politicieni a încetat de fapt să corespundă realității? Nu cumva "birocrații" și "tehnocrații" înlocuiesc treptat sau au înlocuit deja politicienii, direct sau indirect? Pot ei, în secret sau pe față, să dicteze decizii și astfel să modeleze direcția generală a vieții politice, fie și numai pentru că durata miniștrilor în funcție este în mod tipic atât de scurtă? Cert este că aceste întrebări au fost ridicate, pe drept sau pe nedrept; așadar, ele trebuie examinate (Strauss, 1961: 23-92
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]