5,637 matches
-
puterea aburului, ci cea naturală sau animală, volumul producției industriei mecanice în raport cu cel al industriei meșteșugărești era mult mai scăzut, deținând o pondere mică în producția industrială a țării. Adăugând la cele de mai sus politica economică a statului, de la monopolul pe ramură, atribuit primei întreprinderi mecanice întemeiate, la monopolul de stat sau particular asupra multor categorii de mărfuri, apoi liber schimbismul proclamat în 1859 politică oficială de stat, prin care porțile țării au continuat să rămână larg deschise concurenței străine
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
industriei mecanice în raport cu cel al industriei meșteșugărești era mult mai scăzut, deținând o pondere mică în producția industrială a țării. Adăugând la cele de mai sus politica economică a statului, de la monopolul pe ramură, atribuit primei întreprinderi mecanice întemeiate, la monopolul de stat sau particular asupra multor categorii de mărfuri, apoi liber schimbismul proclamat în 1859 politică oficială de stat, prin care porțile țării au continuat să rămână larg deschise concurenței străine, în sfârșit, lipsa de capital și credit, insuficiența mijloacelor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și inedite, de natură să ne ofere fie și un minimum de certitudine asupra datelor pe baza cărora tragem concluzii. Socotim că erorile care n-au putut și nu pot fi corectate nu modifică concluziile generale care se impun. Abolirea monopolului otoman asupra comerțului exterior (1829), anularea unor taxe și practici feudale interne, instituirea prin Regulamentul Organic a unui regim de ordine relativă în administrație și finanțe, obținerea de către orășeni a unor drepturi limitate de autoconducere și îndeosebi rapida dezvoltare a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Marea majoritate a târgușoarelor și multe din capitalele de ținut (Dorohoi, Vaslui, Fălciu, Romanul până la mijlocul secolului al XIX-lea) erau proprietăți particulare, boierești și mănăstirești. Locuitorii lor aveau obligații feudale. Dreptul de a vinde bunurile de primă necesitate era monopol al proprietarilor. Chiar în orașele zise libere, libera concurență era îngrădită; asupra desfacerii bunurilor de primă necesitate (pâine, carne, băuturi, iluminare) era instituit monopolul eforiilor. Imigrarea țăranilor în orașe era împiedicată prin prevederile restrictive ale Regulamentului Organic și, ulterior, prin
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și mănăstirești. Locuitorii lor aveau obligații feudale. Dreptul de a vinde bunurile de primă necesitate era monopol al proprietarilor. Chiar în orașele zise libere, libera concurență era îngrădită; asupra desfacerii bunurilor de primă necesitate (pâine, carne, băuturi, iluminare) era instituit monopolul eforiilor. Imigrarea țăranilor în orașe era împiedicată prin prevederile restrictive ale Regulamentului Organic și, ulterior, prin așezământul din 1851. În pofida principiilor proclamate prin Regulamentul Organic, circulația oamenilor precum și a mărfurilor se lovea de numeroase piedici (taxe de intrare în orașe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
chiar în târgurile cu activitate industrială mai avansată, ca de pildă Tg. Ocna și Piatra, fără să mai vorbim de micile târguri particulare, în care majoritatea populației o formau birnicii clăcași, care se ocupau cu agricultura, și unde trona atotputernicia monopolurilor și a privilegiilor proprietarilor feudali. Târgoveții aveau reglementate relațiile cu proprietarii pe baza unui hrisov asemănător chartei, pe care orășenii din Europa apuseană o obțineau în Evul Mediu de la rege în vederea asigurării independenței lor. Numai că la noi hrisovul era
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ei cu o parte a boierimii și rolul pe care l-a jucat această din urmă pătură socială în evenimentele epocii. Categoria socială a marii burghezii din orașele Moldovei era compusă din câțiva mari bancheri, antreprenori care luaseră în regie monopolurile desfacerii bunurilor de larg consum în orașe și câțiva negustori de cereale și mărfuri de lux. Mulți dintre ei erau legați într-o măsură mai mare sau mai mică de boierimea feudală, de procedeele tipic feudale aplicate în domeniul aprovizionării
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
relațiilor feudale. Burghezia mijlocie era alcătuită din starostii de bresle, din o parte a meșterilor și negustorilor patentari de starea I-a și a II-a ș. a., care beneficiau și ei de regimul feudal în măsura în care aveau acces la dobândirea monopolului asupra unor antreprize, la conducerea breslelor și a eforiilor. Ei puteau fi aleși în acest din urmă organ când depășeau vârsta de 30 de ani, aveau un capital negustoresc de 25.000 lei, o casă și erau pământeni. O dată ajunși
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ahtiați după brațe de muncă necesare punerii în valoare a uriașelor suprafețe funciare virgine. Nu intră în obiectul studiului de față analiza detaliată a tratatului din 1774. Vom sublinia doar că, prin reconfirmarea autonomiei Principatelor, prin lărgirea fisurii produsă în monopolul otoman (care n-a fost niciodată total) asupra comerțului exterior, prin reglementarea raporturilor româno-otomane în toată întinderea lor, actul prezuma desprinderea Principatelor Române de Imperiul Otoman chiar dacă n-a fost aplicat integral. Fără să-și fi pierdut caracterul „intern”, statutul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
limpede din planurile economice ale lui Stein, planuri pe care trebuia să se întemeieze misiunea economică a Austriei, din proiectele de organizare a Comisiei Dunărene și a navigației în Orient etc. Toate la un loc aveau menirea să asigure Austriei monopolul asupra vieții economice din Balcani. Austria, spune L. von Stein, ca principala putere în Europa centrală, are două mari linii naturale pentru navigația sa: una prin Marea Adriatică și alta spre Marea Neagră. „Prin aceste linii, Austria este reprezentantul firesc al intereselor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
politice. Niciodată n-a putut să existe o legătură politică de durată fără o fuziune economică - recunoaște profesorul german. Folosirea căii economice în vederea realizării „fuziunii” economice și apoi politice a Principatelor Dunărene cu Austria presupune, după L. von Stein, asigurarea monopolului austriac asupra navigației pe Dunăre, obținerea de concesiuni pentru exploatarea solului și subsolului lor, crearea instituțiilor de credit necesare, de căi de comunicație, canalizări ale râurilor interioare etc. L. von Stein acordă un rol deosebit de important în acțiunea de cucerire
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ea „va ști să îndeplinească misiunea sa înaltă”. Bulgariei i se rezerva, în proiectele lui Stein, o situație asemănătoare cu cea a țărilor noastre. L. von Stein s-a preocupat într-o largă măsură de problema navigației pe Dunăre, a monopolului austriac asupra transporturilor, a vămilor și a taxelor de navigație etc., orânduind lucrurile în modul dorit de burghezia austriacă. În fața Austriei, scrie el, stă o mare sarcină de care depinde anexarea economică a țărilor dunărene: „aceasta este, am putea spune
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
elor vii, �claselor �n ascensiune�, de care vorbea Gambetta, oferindu-le un �nv???m�nt de �nalt nivel, deschis fă?? de necesit??ile timpului, bazat pe ?tiin?a capabil? s? �ntemeieze ac?iunea. Aceast? tem?, scientist? prin excelen??, nu este monopolul pozitivi?tilor. Ea este simbolul unei �ntregi epoci. Prin v�rst? (n?scut �n 1806), Le Play apar?ine genera?iei lui Comte ?i Tocqueville, de care �l apropie numeroase tr?s?turi, �ntre care apartenen?a social? ?i formarea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
aizeci, dar care cunoa?te un sf�r?it brutal la turnură anilor ?aptezeci. Cauza principal? a fost cre?terea cererii sociale din ce �n ce mai risipitoare ?i diferen?iate. Funda?ia Rockefeller ?i Social Science Research Council � pierd monopolul �n materie de finan?are. Al?turi de noii mecena priva?i (Carnegie, Ford, Rand ?. a.) apar comenzi publice (din partea ministerelor Armatei, Agriculturii, S?n?ț??îi) care aduc disciplinei resurse �n progresie exponen?ial?, fapt ce permite �nmul?irea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de Cercet?ri Sociologice al Academiei de ?tiin?e (IRS), creat �n 1968, va fi rebotezat, �n 1972, �institut de cercet?ri sociale concrete� (i.e. care pune �n act teoria oficial?). Revista acestuia, Cercet?ri sociologice (1974), vă de?ine monopolul publică?iilor �n care putem citi: �Leg?tură organic? dintre teorie ?i practic?, ?tiin?? ?i ideologie, situarea �n serviciul intereselor clasei muncitoare pentru rezolvarea problemelor actuale ale dezvolt?rîi sociale, apar că principii fondatoare ale activit??îi ?tiin?ifice ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Cantacuzino, de exemplu, afirmă că " Sunt, de asemenea, asimilate cu bunuri mișcătoare, bunurile așa-zise de proprietate artistică, literară sau industrială, care conferă în limitele determinate de legi speciale, autorului unei opere sau invențiuni și urmașilor lui un drept de monopol încât privește exploatarea operei sau invențiunei din punctul de vedere al câștigului bănesc"148. 2. Bunurile imobile sunt definite în literatura de specialitate ca fiind acele valori economice care au o așezare fixă și stabilă neputându-se muta dintr-un
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
tribut între 1473 și 1487, apoi între 1500 și 1504, revocînd suzeranitatea poloneză și maghiară... Suzeranitatea otomană impune plătirea unui tribut a cărui valoare variază în funcție de raporturile de forțe conjuncturile și implică o dependență economică reală, deoarece Constantinopolui impune un monopol asupra comerțului exterior al principatelor. Pe deasupra tributului, țările române plătesc turcilor prestații în natură și prestații extraordinare în bani. În 1541, pentru a-și recupera tronul, Petru Rareș va oferi 100.000 monezi de aur. Valahii sînt obligați să plătească
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pentru regalitate. Tonul observatorilor străini în privința lui Carol s-a schimbat, trecînd de la suspiciune și îndoială la respect. Regele s-a detașat de liberalii epuizați de anii petrecuți la putere și îndepărtați în 1888 de o nouă generație care contestă monopolurile și clientelismele din partid. Odată cu întoarcerea conservatorilor și reglementarea crizei politice și agrare din acest an de tulburări, Carol găsește un nou fundament: el nu mai este candidatul "roșilor", el a devenit în întregime și dincolo de alianțe partizane, rege al
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
junimismului. Societatea Junimea a stimulat numeroase studii. Gruparea unei pleiade de istorici, poeți, critici și mari figuri ale conservatorismului poate fi interpretată ca un fenomen sociologic, cultural și politic. Sociologia insistă asupra concurenței dintre generații, pe voința de a sparge monopolul liberalilor, care își atribuie întreaga răspundere a construcției națiunii moderne. Soliditatea legăturilor create de grup, capacitatea de a-și plasa posturile de conducere se explică prin frăția masonică: Maiorescu, lacob Negruzzi, Vasile Pogor și alții fiind inițiați în 1866. Lectura
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
libere o parte din lustrul societăților străine. Din nenorocire, numai lustrul din afară!". Junimiștii aduc un reproș de fond romanticilor, care au inventat un popor uitînd poporul, adevăratul popor român. În aceasă epocă de modernizare a României, junimiștii nu dețin monopolul criticii corupției și a pervertirii funcționării instituțiilor. Facțiunea liberală radicală contestă caracterul pretins democratic al sistemului politic românesc. Constituția din 1866 este demnă de o țară europeană civilizată, dar dreptul de vot rezervat unei părți neînsemnate din populație falsifică întreaga
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
alte vapoare la preț de fier vechi cu condiția să punem un amiral englez în fruntea marinei noastre". Cu toate acestea, existau neliniști în privința sechestrării de către liberali a băncilor și a întreprinderilor. A miza pe aceste neliniști față de dezvoltarea unui monopol însemna a permite reprezentanților investitorilor străini să se resitueze în centrul deciziilor economico-politice românești. Textele din 1923 și 1924, care urmăreau naționalizarea subsolului, lovesc în străini. În 1924, francezii fac cunoscut că investitorii erau hotărîți să-și exprime supărarea față de
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
contabilități arhaice și a unor metode bancare criticabile", după cum va explica Auboin. Primul pas consistă în a acorda României un credit de stabilizare de 25 milioane de dolari. Pe de altă parte, ar fi fost instituită o caserie autonomă a monopolurilor de stat la care să fie vărsate veniturile care ar fi servit drept garanție la un împrumut internațional de 100 milioane dolari. Produsul acestui împrumut ar fi fost vărsat la Banca Națională a României și ar servi exclusiv aplicării programului de stabilizare și
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
revine în aceeași măsură și asupra legislației antisemite, internărilor și a muncii forțate care vor fi suprimate pînă la l septembrie 1944, prin revenirea la Constituția din 1923. Războiul patriotic și deci antisovietic se află în centrul politicii lui Antonescu. Monopolul și mijloacele de afirmare ale acestui patriotism îi sînt contestate de către opoziție care se ridică împotriva deciziei de înaintare dincolo de Nistru. Regele își exprimă dezacordul refuzînd să meargă pe front în momentul în care acesta se află dincolo de limitele teritoriului
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Cristian Maurer scrie, de exemplu, într-un opuscul din 1977: "Asistăm, indignați, de la o vreme încoace, la o metamorfoză bizară în Occident: se încearcă trasformarea spiritului de la Helsinki într-o fantomă a "drepturilor omului". Aceste drepturi sînt considerate ca un monopol occidental, ca o comoară în care s-ar găsi libertatea, umanismul și fericirea". Urmează o definiție căreia conducerea românească i-a rămas credincioasă pînă în decembrie 1989: "Viața poporului nostru, participarea sa directă la soluționarea problemelor pe care le ridică
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a Pactului de la Varșovia, din iulie, el evită ca diferendul cu Ungaria să facă obiectul unei dezbateri. Ceaușescu profetizează și își afirmă neliniștea în fața "tendințelor care apar în unele țări". În paralel, Pravda explică faptul că nici un lider nu deține monopolul adevărului, care vine din confruntarea opiniilor. Scînteia comentează pe 8 iulie 1989: "Tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu au oferit un dineu în onoarea tovarășului Mihail Gorbaciov și a tovarășei Raisa Gorbaciova. Întîlnirea și dineul s-au desfășurat într-
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]