7,269 matches
-
dădea aerul unei franțuzoiace tinere de la țară. Ochii Îi străluceau, iar obrajii Îi erau Îmbujorați de frig. I se păru copilăroasă, blândă, pură și dureros de frumoasă. Însă În clipa aceea Își aminti ce-i făcuse alaltăieri și se simți murdar. Emana un miros de parfum fin, poate ușor nuanțat de o urmă de alcool, care trezi În Fima o Îmbinare de regret și dorință. — De dimineață, spuse, Încerc să-ți telefonez, dar e tot timpul ocupat. S-ar putea crede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
cu tine și așa Trecură una prin fața celeilalte pe scări. Imediat ce ieși Annette, apăru Nina Gefen, cu părul ei cenușiu tuns sobru, cărând o sacoșă grea, plină cu cumpărături, pe care o depuse ferm pe masă, Între ziare și cești murdare de cafea. Își aprinse cu mișcări repezite o țigară Nelson și stinse chibritul nu suflând, ci scuturându-l cu putere. Scoase imediat doi nourași de fum pe nări. Fima zâmbi fără să-și dea seama. Schimbul de vizitatoare Îi aminti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
divină“, numai atunci se Întoarce pe pământ și se arată ochilor tăi care știu să vadă, bucuria primei atingeri. Totul revine la starea sa de puritate. Totul e ca În ziua creației. Într-o clipă dispare de pretutindeni vălul permanent murdar de plictiseală și minciună. Astfel ajunseră gândurile lui Fima la conceptul uzat de „Ierusalim ceresc“, căruia Îi dădu propria interpretare, valabilă numai pentru ceea ce simțea el În clipa aceea. Cugetă la faptul că somnul Îi părea uneori mai puțin Întinat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
va veni cu plăcere să dea jos perdelele și aplicele. Poate o să-l aducă și pe Dimi. A avut dreptate bătrânul: sunt mai bine de douăzeci de ani de când nu s-a mai făcut curățenie În vizuina asta. Tavanul e murdar și afumat din cauza Încălzitorului cu gaz. Prin colțuri atârnă pânze de păianjen. Baia e plină de igrasie. Plăcile de faianță sunt crăpate. Varul se cojește și cade. În câteva locuri au apărut pe pereți flori de mucegai. Fie iarnă, fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
posibil și asta În fața unor forțe incomparabil mai mari. Nu ne-am supus cu ușurință. Și chiar dacă am fost până la urmă Înfrânți, ne-a rămas totuși avantajul „trestiei gânditoare“ a lui Pascal. Și așa se Întâmplă că, entuziast, ciufulit și murdar de noroi, sună la ora zece și un sfert la ușa lui Ted și a Yaelei. Când Yael Îi deschise Îmbrăcată În pantaloni de catifea reiată gri și un pulover culoarea vinului, Îi spuse fără nici o jenă: — M-am nimerit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
ca și cum ar fi vrut să dovedească asta imediat, sări practic de pe locul său și vărsă În chiuvetă cafeaua pe care nici n-o atinsese, deși fără să-și dea seama terminase toți biscuiții de pe masă. Văzând chiuveta plină de vase murdare, Își suflecă mânecile, deschise robinetul și așteptă apa caldă. Yael Îi spuse: Ești nebun, Efraim, lasă-le, oricum după prânz am să le pun În mașina de spălat vase. Dar nu o ascultă, ci Începu să le spele cu entuziasm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
formă. 29 Înainte de intrarea sâmbetei 1 Era atât de fericit, Încât nu simțea foamea, deși nu mâncase nimic de dimineață, În afară de biscuiții pe care Îi Înfulecase În bucătărie la Yael. Coborând din autobuz observă că ploaia se oprise. Printre zdrențele murdare de nori străluceau petice albastre de cer. În mod ciudat, se părea că norii stăteau pe loc, iar insulele de cer erau cele care Înaintau spre vest. Și avu senzația că albastrul acesta intens i se adresa și că-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
În ce sens? Întrebă Fima. —E un lucru bine-cunoscut, domnule. Verificat și experimentat: filacterele pe mâini curăță impuritățile trupului, iar cele de pe cap spală toată murdăria din suflet. Și de unde știi că trupul meu e impur și sufletul meu e murdar? — Doamne ferește să fi spus așa ceva. Aș păcătui cu buzele. Orice evreu, chiar și unul păcătos, a fost prezent cu sufletul pe Muntele Sinai. E un lucru știut. De aceea sufletul fiecărui evreu strălucește precum lumina cerească. Dar uneori, spre regretul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
sunt de partea noastră. Să ai o sâmbătă bună și binecuvântată. Urcând spre clădirea sindicatelor, Îi trecu prin minte că băiatul acesta servil și rotunjor, cu degete ca niște cârnăciori, Îmbrăcat În cămașă albă apretată, dar cu gulerul și manșetele murdare, era mai mult sau mai puțin de vârsta fiului pe care Yael Îl lepădase la două minute distanță de-aici, Într-o clinică de pe strada Profeților. Își zâmbi trist, căci În afara tichiei care Îi acoperea capul și a vocii cantorale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
se îngusta, luând aspectul unui drum în formă de pâlnie care ducea în jos, printre clădiri puse parcă la întâmplare unele lângă altele, la capătul cărora fumul se ridica în fuioare spre cerul plumburiu. Clădirile erau negre de funingine, zăpada murdară și W., cu mapa de piele pe genunchi, rămase încă o clipă pe banchetă, la volanul mașinii sale. Mai condusese cândva, în timpul războiului, o turnătorie și o fabrică de mașini-unelte, la ordinul tatălui său. Asta fusese demult, și dacă zăbovea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
și neagră de funingine, de-a lungul uzinei, pe toată latura ei, și anume chiar pe mijloc, fără să se sinchisească de construcții și de oameni. Îi va saluta dând scurt din cap pe muncitorii în halatele lor de lucru murdare, care loveau cu ciocanele, în fața halei mașinilor, în câte-o piesă la care meștereau și pe tânărul ăla care suda o fisură fără ochelari de protecție. Nu avea de gând să se oprească și nici nu va arunca vreo privire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
tatei erau negre. Ele nu colorau zăpada și băltițele făcute pe podea cu resturi de pământ sau cu noroiul străzilor neasfaltate, ci cu funingine. Și W. se întoarse călcând apăsat înapoi pe esplanadă, cu privirea ațintită de-a lungul drumului murdar și plin de băltoace. Când s-a îndreptat spre scara ce ducea sus la birouri, lângă mașina lui zări, lat și puternic, Chevroletul de culoarea mușchiului, Chevroletul tatălui său. Cu fiecare treaptă pe care o urca spre fosta clădire a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
toate astea, își pierdea siguranța de sine cu fiecare pas. Holul era rece, mirosea ca trabucul tatălui său, și W. se opri o clipă pe preșul din fața ușii de la biroul fratelui său, se uită la resturile de zăpadă sticloasă și murdară care se topeau în fibrele de cocos și bătu. Tatăl lui ședea la masa destinată discuțiilor, cu bastonul rezemat de marginea tăbliei, sprijinindu-și fruntea în mâna stângă. În dreapta ținea o coală de hârtie. Îl fixă pe fiul cel mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
gaura vertebrei de calcar gri a balenei, din lumile lui de imagini și litere, ca s-o pornească în largul câmpiei și în casa de zăpadă, până când o furtună stârnită de föhn topea iglul meu într-un rest de zăpadă murdară, schiurile reveneau în pivniță și tata spunea la cină, azi nu mai există eschimoși, urmașii lor trăiesc la fel ca noi, locuiesc în case, se hrănesc cu corned beef din conserve și beau prea mult whisky, pe care-l obțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
Și această dungă aflată între iarbă și rădăcini era suprafața de „odinioară“ a unui prezent trecut. Ne-am aplecat asupra brazdelor și a bulgărilor de pământ, căutam mănunchiurile de spice de-a lungul gropilor. Și în fața mea se afla, toată murdară de pământ, o porțiune dintr-o ceașcă, mare cât mâna. Și am ridicat bucata aceea de Terra sigillata în văzduh, am curățat-o de humă - și am văzut o grădină în care crescuseră plante spiralate, într-o corolă răsucită cânta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
pe bărbatul acela de sub a cărui șapcă ieșeau niște lațe slinoase. Reporterul spunea că vom merge la Armin și mă puse să urc pe motocicletă, în spate, iar eu am cuprins cu brațele mantaua aia care se bomba gri și murdară doar la câțiva centimetri de obrazul meu. Simțeam corpul străin pe care trebuia să-l strâng tare, și curentul produs de vehiculul în mișcare mi se insinua rece și umed în pantaloni și pe mâneci. Pe-o parte a drumului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
spus? L-am părăsit pe Harry. I-am spus că el și fiul lui prețios nu au decât să șușotească în voie. Eu mă mut la tine. Am supraviețuit zilei respective - pe muchie. Din fericire, apartamentul meu era suficient de murdar cât s-o țină ocupată și respectiv s-o epuizeze pe Lynn. Până la ora 7, adormise în fața televizorului cu niște rămășițe de pizza în brațe. Alesese cu mare atenție din pizza fiecare urmă de orice chestie pe care n-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
aibă vreun prieten la serviciu înainte de a face 40 de ani. Poate când voi ajunge s-o cunosc mai bine, în douăzeci de ani de-acum încolo, să zicem. —Lisa, ai trei opțiuni: te duci la serviciu cu hainele tale murdare, te duci acasă și te schimbi și îl înfrunți pe Kieran sau împrumuți ceva de la mine. Nu reuși să se introducă în singura mea rochie, fapt care mi-a făcut plăcere pe moment. După multe oftaturi și multă agitație, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
mine erau vești proaspete, crude. Și voiam să mă descarc. Mi-am îndreptat atenția asupra Lisei, căci părea să-i ia apărarea lui Tally. —Ție îți convine, tu ai avut toți acești ani în care te-ai bucurat de secretul murdar pe care l-ați păstrat cu toții. Eu încă mă obișnuiesc cu ideea. Lisa începu să-și piardă răbdarea. Nu-ți mai amintești cum era la 18 ani, Jen? Eram copii, zău, așa că e normal să fi făcut tâmpenii. Dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
face diferența între săruturi, după numai o zi ca adult adevărat, cu riduri și tot tacâmul. Ce naiba faci? i-am șoptit aruncând o privire spre ușă. Știu că și tu simți la fel. Danny încerca să-mi ia o ceașcă murdară din mână. După seara trecută, amândoi am simțit asta. Apoi ai venit din nou joi. Și când ne-ai invitat la tine în seara asta, am știut. Maria mi-a spus că nu ai invitat-o aproape niciodată pe la tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
bucuroasă o arteră ca să-mi torn șampania direct în sânge, dacă ar fi fost necesar. Nu-i nici o problemă. Dar trebuie întâi să mănânc până nu leșin. Un cuțit ai adus? Ed scotoci în pungă. Nu, dar am niște șervețele murdare și un Reader’s Digest din 1974. Nu prea mă pricep la chestii de genul ăsta, nu-i așa? — Ai adus mâncare și băutură. Asta e tot ce ne trebuie. Va trebui să aduci totul încoace, chiar nu mă pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
dintr-un nor de fum ca să le înlocuiască. Nu trebuie, i-am spus eu veselă chelnerului. Podeaua asta e mai curată ca un spital. Mie îmi scapă tot timpul tacâmurile pe jos acasă și le folosesc, iar podeaua mea e murdară! M-a privit îngrozit și, probabil știa el de ce, m-a ignorat. În ciuda protestelor mele, a aranjat cu precizie matematică noi cuțite și furculițe pe masă. Kieran mă sărută cu căldură. Se vedea că nu se împăcase cu Lisa. Purta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
de jucării, prăjituri pe jumătate mâncate, resturi de mâncare cu origine incertă, cărți de la bibliotecă, un sutien alb care fusese spălat cu ceva albastru căpătând acea nuanță de gri care vorbește de la sine. Pe masă erau șase teancuri de haine murdare aranjate pe culori. Speram că nu vom mânca prânzul pe aceeași masă mai târziu. Cu mare atenție, m-am cocoțat pe un scaun la barul pentru mic dejun. Mă întrebam dacă Mark trecuse vreodată pe la Tally și dăduse peste acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
engleza pe care o știa și eu sunt nevoită să o ascult văitându-se în poloneză, sperând că nu amenință că se va arunca din clopotniță împreună cu copiii mei. Tally puse apă la fiert și făcu ness în niște căni murdare pe care doar le clăti sub jetul de apă. Ca și cum ar fi avut patru mâini, cu una puse rufele în mașină, cu alta scoase rufele din mașină, le băgă în uscător, scoase vasele din mașina de spălat vase, băgă vasele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
cu emblema „Casa Ramses”. Musafirul a înaintat, bățos, mai aproape de bătaia pâlpâită a lumânării. Acum nu mai putea să încapă nici un fel de îndoială. L-am recunoscut și după izmenele lungi și largi cu șireturi înnodate în fundulițe deasupra gleznelor murdare, dar mai cu seamă după acel cap de păstârnac lunguieț, cu obrazul jupuit și țeasta pleșuvă, în creștet cu un moț de păr cenușiu. El l-a ucis pe bietul Ramses cu premeditare, prin surprindere, străpungându-l pe la spate cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]