6,914 matches
-
(n. 21 martie 1928, Galați) este un muzician, pianist și compozitor român. a început să cânte la pian la vârsta de 5 ani. Studiază la Academia de Muzică din București, având ca profesori pe Mihail Jora (teorie-solfegiu, armonie, contrapunct, compoziție), Constantă Erbiceanu (pian), Mihail Andricu (muzică de cameră
Valentin Gheorghiu () [Corola-website/Science/299966_a_301295]
-
I pentru interpretarea Sonatei a 3-a pentru vioară și pian de George Enescu. Activitatea interpretativa intensă i-a răpit timpul pe care l-ar fi putut dedică compoziției. Creația să componistica, din păcate prea puțin auzită în public, cuprinde: Muzician polivalent, Valentin Gheorghiu, este prezent în viață muzicală a României de peste 60 de ani.
Valentin Gheorghiu () [Corola-website/Science/299966_a_301295]
-
sunt, dar să merg totuși mai departe, să încerc noi lucruri. Pentru mine, partea cea mai grea a fost să mă dedic total muzicii mele.” "Impossible Princess" (numit astfel după un volum de poezii de Billy Childish) conținea colaborări cu muzicieni precum James Dean Bradfield și Sean Moore de la Manic Street Preachers, iar Minogue a contribuit la majoritatea pieselor. Fiind un album dance, primul single, „Some Kind of Bliss” nu a fost considerat cel mai bun reprezentant, apărând astfel întrebarea dacă
Kylie Minogue () [Corola-website/Science/299243_a_300572]
-
în Australia, fiind prelungit din cauza cererii mari. Minogue a terminat contractul cu Deconstuction Records după un duet cu Pet Shop Boys pentru albumul Nightlife și a semnat cu Parlophone în aprilie 1999. Albumul "Light Years" a fost puternic influențat de muzicienii disco ai anilor '70, precum Donna Summer și Village People, conținând câteva piese compuse de Robbie Williams. Revista "New Musical Express" a scris: „Capacitatea de reinventare a lui Kylie este uimitoare”, dând o recenzie pozitivă albumului. Albumul a primit cele
Kylie Minogue () [Corola-website/Science/299243_a_300572]
-
o gheișă și supereroină manga”. Acesta i-a făcut fotografii care i-au evidențiat cântăreței farmecul, cu scopul de a atrage o nouă audiență, aceasta inspirându-se din artiști ca Shirley Manson și Garbage, Bjork și U2, dar și din muzicieni pop japonezi precum Pizzicato Five și Towa Tei (cu care a colaborat pentru melodiile „” și „Sometime Samurai”). Relațiile ei, inclusiv cea încheiată cu actorul francez Olivier Martinez, au apărut pe prima pagină a ziarelor. În februarie 2008 au apărut multe
Kylie Minogue () [Corola-website/Science/299243_a_300572]
-
doctori. De-a lungul vieții profesionale, Minogue a fost un subiect mereu prezent în viata presei, atât în Marea Britanie cât și în Australia, chiar și atunci când succesul ei a fost fluctuant. Eforturile ei de a fi luată în serios ca muzician au fost uneori împiedicate de poziția sa, care atrage multă atenție și publicitate, după cum nota publicația "The Australian", care scria în 1997: „când trebuie să porți după tine o imagine de dimensiunea celei pe care o are Kylie, este greu
Kylie Minogue () [Corola-website/Science/299243_a_300572]
-
un an mai târziu. Primii ani au fost mai curând o fază de experimentare a noului gen muzical (în plină dezvoltare și în Vest), practicile formațiilor din invazia britanică (The Beatles, The Rolling Stones) fiind inițial imitate. Aportul componistic al muzicienilor Phoenix este redus, repertoriul fiind majoritar alcătuit din versiuni cover ale unor piese scrise de formațiile vestice amintite. Prima compoziție proprie a fost piesa " Știu că mă iubești și tu", înregistrată la radio în 1964. Din anul următor datează alte
Phoenix (formație) () [Corola-website/Science/299249_a_300578]
-
haiducească a formației. Între realizări sunt de menționat două concerte la București și la Timișoara în formula anilor '60 (Nicu Covaci, Moni Bordeianu, Bela Kamocsa, Pilu Ștefanovici), prilejuite de apariția monografiei „Phoenix, însă eu...”. De menționat este faptul că drumul muzicienilor de la București la Timișoara a fost deschis de către mașinile de poliție, toate zborurile fiind suspendate din cauza vremii. Cartea amintită, scrisă de Nicu Covaci, surprinde activitatea formației din perioada 1962 - 1977 într-o manieră ușor romanțată. Volumul al doilea, dedicat perioadei
Phoenix (formație) () [Corola-website/Science/299249_a_300578]
-
de pictor de graffiti, pe străzile New York-ului, împreună cu colegul său de liceu, Al Diaz. Pseudonimul folosit de Basquiat pentru semnarea tag-urilor era SAMO. Dar, până în 1979, colaborarea sa cu Diaz a luat sfârșit, Basquiat asociindu-se cu artiști și muzicieni din partea de est a Manhattan-ului. A început de asemenea să picteze tablouri. Trecrea rapidă din anonimatul de pe străzi în vizorul opiniei publice și a artiștilor a avut loc în anii ’80 când a fost selectat de Colab, o asociație a
Graffiti () [Corola-website/Science/299331_a_300660]
-
Ăstor Pantaleón Piazzolla (n. 11 martie 1921, Măr del Plata/Argentina - d. 4 iulie 1992, Buenos Aires) a fost un muzician argentinian, compozitor și virtuoz instrumentist la bandonéon, a revoluționat muzică de "tango", creând ceea ce s-a numit ""Tango Nuevo"", replică a tradiționalului tango argentinian ("tango argentino"). s-a născut la 11 martie 1921 la Măr del Plata, port pescăresc pe
Astor Piazzolla () [Corola-website/Science/299371_a_300700]
-
Corea. Ăstor Piazzolla a compus benzile sonore pentru mai mult de 50 de filme, printre care "Sur" ("Sudul", 1988) în regia lui Fernando Solanas. În 1989, revista specializată în muzică de jazz, "Down Beat", îl situează printre cei mai mari muzicieni ai lumii. Celebrul vioncelist Mstislav Rostropovici interpretează în 1990 la New Orleans piesă pentru violoncel și pian ""Le Grand Tango"", compusă de Piazzolla special pentru el. Bolnav de inimă, Ăstor Piazzolla încetează din viață la 4 iulie 1992 în Buenos Aires
Astor Piazzolla () [Corola-website/Science/299371_a_300700]
-
de evrei ruși imigrați în Statele Unite. În 1910, părinții cumpăra un pian pentru fratele său mai mare, Israel. Însă curând, Jacob pune stăpânire pe pian, cântând "după ureche" și dovedind un talent muzical deosebit. Începe să ia lecții de la diverși muzicieni, pana cand fu prezentat cunoscutului pedagog, Charles Hambitzer, care îl învăța tehnică de execuție convențională, îi face cunoscuți maeștrii muzicii europene și-l încurajazează să frecventeze concertele de muzică clasică. Ia în același timp lecții de compoziție cu compozitorul Rubin
George Gershwin () [Corola-website/Science/299404_a_300733]
-
început să improvizeze un studio privat în oraș, care mai târziu a devenit cunoscut ca studio-ul Kling-Klang. Au urmat numeroase variante în ceea ce privește membrii grupului (între anii 1970 - 1974), Hutter și Schneider având de-a face cu o duzină de muzicieni pe parcursul înregistrării a trei albume și apariții live specifice - de notat sunt chitaristul Michael Rother și percuționistul Klaus Dinger, care au părăsit Kraftwerk pentru a forma grupul aproape identic, Neu!. Expertul și influentul producător și inginer de sunet, Konrad Plank
Kraftwerk () [Corola-website/Science/299431_a_300760]
-
De asemenea, tot în această perioadă, Kraftwerk a semnat un nou contract muzical cu Sony-ATV Music. Single-ul Expo 2000, primul cântec nou al trupei după 13 ani, a fost lansat în decembrie 1999 și a fost remixat de mulți muzicieni techno contemporani cum ar fi Underground Resistance și Orbital. De notat este faptul că singurii artiști care aveau permisiunea să remixeze melodiile trupei, până acum, au fost Francois Kenvorkian și William Orbit. În 2000 fostul membru Wolfgang Flur a publicat
Kraftwerk () [Corola-website/Science/299431_a_300760]
-
- (n. 18 august 1750, Legnago, Italia - d. 7 mai 1825, Viena, Austria), compozitor și dirijor, maestru al Capelei Imperiale din Viena, rival al lui Mozart și îndrumător al lui Beethoven, Schubert și Liszt, unul dintre cei mai importanți muzicieni ai timpului său. Cele mai cunoscute lucrări ale sale sunt: "Europa recunoscută", "Danaidele", "Falstaff". Se bănuiește și astăzi că ar fi fost implicat în moartea lui Mozart, deși marea majoritate a muzicicologilor specializați în epoca respectivă sunt de părere că
Antonio Salieri () [Corola-website/Science/298766_a_300095]
-
fie "o mediocritate". În mare parte din cauza lui Schaffer și a adaptării sale cinematografice cuvântul "Salieri" a intrat în conștiința publicului ca însemnând un artist de calitate, dar care stă în umbra unui geniu sau, mai rău decât atât, un muzician lipsit de talent.
Antonio Salieri () [Corola-website/Science/298766_a_300095]
-
Mircea Florian (n. 5 decembrie 1949, Satu Mare) este un muzician, solist vocal, instrumentist, compozitor și artist multimedia român, care este activ începând cu anii ’60. Și-a început cariera cântând muzică folk, însă mai târziu a abordat muzica rock, muzica electronică și cea experimentală. Este cunoscut și sub pseudonimele: M.
Mircea Florian (muzician) () [Corola-website/Science/298789_a_300118]
-
Florian, merită amintite: Zburătorii, Florian în Labirint, Ceata de dubași, ceterași, kitarozi și alți meșteri lăutari, Ceata Melopoică și Florian din Transilvania. Ceata Melopoică este unul dintre cele mai importante proiecte ale sale, inclusiv prin participarea unui număr impresionant de muzicieni și artiști români: Sorin Chifiriuc, Andrei Oișteanu, Alexandru Beno, Gabriel Căciulă, Valentin Andronescu, Günther Reininger, Andrei Cristea, Eugen Gondi, Dietrich Krauser, Mihai Crețu, Costin Petrescu, Alexandru Mitaru, Alexe Conta, Mircea Dordoi, Ortansa Păun, Sorin Baroți, Gheorghe Popescu, Dorin Liviu Zaharia
Mircea Florian (muzician) () [Corola-website/Science/298789_a_300118]
-
rock și muzica electronică. Cu Florian din Transilvania a susținut spectacole de teatru-rock în prima jumătate a anilor ’80 și a realizat albumul "Tainicul vârtej", apărut în anul 1986 la Electrecord. În proiectul Florian din Transilvania a colaborat cu următorii muzicieni: Dan Cimpoeru, Horațiu Rad, Marius Vintilă, Doru Istudor „M.S.”, Valentin Andronescu, Dietrich Krauser, Doru Căplescu, Zsolt Kerestely, Mihaela Hoajă, Mircea Baniciu, Gabi Golescu, Adrian Fundescu. Colaborează pe albumele "Din nou împreună" (lansat de grupul rock orădean Metropol în anul 1986
Mircea Florian (muzician) () [Corola-website/Science/298789_a_300118]
-
de John Lyly și "Shepheardes Calendar" de Edmund Spenser. În 1590 sub influența lui Christopher Marlowe și William Shakespeare teatrul englez a ajuns la apogeu. Conceptul de "Epocă de aur" , "Era elisabetană" este legat în mod esențial de talentul arhitecților, muzicienilor, poeților și dramaturgilor și nu de Elisabeta I care nu a fost o mare patroană a artelor. În timp ce Elisabeta îmbătrânea, imaginea ei evolua treptat. A fost reprezentată cu imaginea Dianei sau a Astreei, iar după înfrângerea Armadei spaniole, ca și
Elisabeta I a Angliei () [Corola-website/Science/298884_a_300213]
-
marcantă de formația muzicală pop-rock, "The Beatles" alcătuit din John Lennon , Paul McCartney , George Harrison și Ringo Starr . Ei au avut ca țintă generațiile de tineri rezultate de după al Doilea Război Mondial . Ei și-au dovedit nu doar talentul de muzicieni și au pășit granița spre cinematografie, și în particular, în cazul lui John Lennon , spre activism politic. S-a mai afirmat de asemenea formația de rock "The Rolling Stones". Începând din 1979, noul premier conservator ales, Margaret Thatcher, a inițiat
Istoria Regatului Unit () [Corola-website/Science/298888_a_300217]
-
și și-a petrecut restul vieții în arest la domiciliu. Galileo s-a născut la Pisa (pe atunci parte a Ducatului Florenței), din actuala Italie, fiind primul dintre cei șase copii ai lui Vincenzo Galilei, celebru cântăreț din lăută și muzician teoretician și ai soției sale, Giulia Ammannati. Numele complet al lui Galileo a fost Galileo di Vincenzo Bonaiuti de' Galilei. La 8 ani, familia s-a mutat la Florența, dar el a rămas doi ani în grija lui Jacopo Borghini
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
originale în știință printr-o combinație inovatoare de experimente și matematică. La acea vreme, practica științifică se caracteriza mai ales prin studiile calitative de genul celor ale lui William Gilbert, în domeniile magnetismului și electricității. Tatăl lui Galileo, Vincenzo Galilei, muzician, făcuse experimente prin care a stabilit poate cea mai veche relație neliniară cunoscută în fizică: pentru o coardă întinsă, înălțimea sunetului este proporțională cu rădăcina pătrată a tensiunii. Aceste observații se încadrau în contextul tradiției pitagoreice a muzicii, bine cunoscută
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
pop-rock ca , și până la cântăreții solo de balade ca , și . Muzica independentă este foarte puternică în Islanda, formații ca , The Sugarcubes, , Of Monsters and Men, Sigur Rós, și formația de metal viking , ca și artiștii solo Emilíana Torrini și Unii muzicieni și formații de jazz islandeze și-au creat o reputație în afara Islandei. Poate cei mai cunoscuți sunt formația de jazz fusion Mezzoforte și vocalista din Los Angeles . Numeroși artiști și formații din Islanda au avut succes pe plan internațional, mai
Islanda () [Corola-website/Science/297679_a_299008]
-
UNESCO în anul 2010, și implementează un amplu program de armonizare a stilurilor existente în urbanistica municipală cu aportul estetic al secolului XXI. Compozitorul Jules Massenet (1842-1912) s-a născut la Montaud (astazi cartier al orașului Saint-Étienne), la 12 mai. Muzicianul Bernard Lavilliers (pe numele său real Bernard Oulion) s-a născut la Saint-Étienne la 7 octombrie 1946. Aristide Briand (1862-1932) a fost ales deputat în colegiul Saint-Étienne în 1902. A fost deputat de Saint-Étienne între 1902 și 1919. Actorul Louis
Saint-Étienne () [Corola-website/Science/297746_a_299075]