5,491 matches
-
sunt încercări de valorificare epică a unor recente evenimente istorice. Anumite aspecte, cu accent pe tragedia conflictelor etnice din Transilvania de după Unirea din 1918, apar, agrementate cu episoade amoroase, în cea dintâi carte, Dragomir valahul (1927). Povestea fantezistă a unei nefericite aristocrate ruse urmărită de bolșevici în România prilejuiește autorului și o superficială evocare a societății rusești înainte și după revoluție (Zvetlana, 1930). Animat de vagi intenții etice, romancierul imaginează întâmplări care să dezvăluie realități sociale și morale susceptibile de critică
DESSILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286740_a_288069]
-
nu se îndepărtează de acele medii pe care le cunoștea nemijlocit. El reușește să surprindă, de regulă, automatismele și să creeze o galerie de personaje credibile. La aceasta contribuie și comprehensiunea pe care o arată față de personajele al căror destin nefericit îl cunoaște dinainte și a căror zbatere o urmărește cu o simpatie ce nu coboară niciodată în lacrimogen. Prin nuvelele sale, a adus un spor de calitate prozei realiste din primele două decenii ale secolului al XX-lea. D. a
DEMETRIUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
est vouloir” și că asistăm astăzi la anestezierea tot mai accentuată a voinței ca principiu vital. Nu concepe să scrie o carte cu un personaj oarecare, care să nu reprezinte chintesența occidentalului de Început de secol XXI: bogat dar/și nefericit, o figură antropologică sleită, pe cale de extincție. La adăpostul ficțiunii și totodată mult mai credibil astel, romancierul francez anunță cu exasperare moartea lui homo occidentalus. Cu exasperare, pentru că ține să se acrediteze drept un luptător pînă la capăt. Michel, protagonistul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
a III-a.” Într-adevăr, diferența care așază acest roman Într-un alt loc decît cel comun al ficțiunii feminine franceze la modă poate fi exprimată În termeni oarecum bergsonieni: placarea mecanicului - constrîngerea formală citată - pe viu - povestea de dragoste nefericită. Dincolo de bulversarea „gramaticii de gen”, narațiunea este traversată de aluzii intertextuale. Există de pildă investiții de imaginar din marea poezie franceză: personajul (ea/el) cu pielea neagră, cinic, cosmopolit, showgirl/man este un clin d’oeil către biografia lui Baudelaire
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cosmétique, ignare, est la science de l’ordre universel” dar “les estheticiens ont récupéré ce mot admirable”. Cititorului ingenuu romanul Îi oferă un produs al capitalismului turgescent, personajul Jérôme Angust, tipul occidentalului mediocru mereu Înfometat de bani și atît de nefericit În fond - personajul negativ prin excelență al satirei franceze contemporane; un funcționar Într-o mare companie comercială. De partea cealaltă, Textot Texel, așadar, acest avatar mult mai eficace În plan diegetic al strălucitului său strămoș dostoievskian Ivan Karamazov (misterul nu
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
fac loc comentarii muzicale (semnate de muzicologul Vasile Mocanu) sau de artă plastică. Treptat revista își lărgește spațiul cultural și își îmbunătățește aspectul grafic, mai ales ilustrația fotografică. Dintre acțiunile demne de semnalat se rețin: lista de subscripție în folosul nefericitului poet I. Rodina, numărul omagial închinat lui Octavian Goga, susținerea operei lui Petre Dulfu (fie și printr-o recenzie). În februarie - martie 1939, pe lângă C. se editează suplimentul „Cronica literară”, care dovedește preocupări literare prioritare, fără ca literatura să fie exclusă
CRONICA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286531_a_287860]
-
autori mai cunoscuți: A.C. Cuza, I.U. Soricu, George Tutoveanu, Coca Farago, Agatha Grigorescu-Bacovia. C.c. exprimă capacitatea de muncă a lui Iorga, spiritul său agitat, pornirea polemică, indiferent de valoarea adversarului. Propunerea revenirii la o literatură sămănătoristă este însă nefericită, dovezile pe care le avansează în favoarea acestei idei fiind neconcludente. V.T.
CUGET CLAR („Noul Sămănător”). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286550_a_287879]
-
de C.-P., adunate în volumul Poezii (1874), predomină lirismul. Frecvente sunt jalea, „dorul nemărginit”, generate de plecarea ori necredința iubitului. Motivul iubitei părăsite revine deseori în aceste versuri, care își au izvorul cu deosebire în stările de tristețe. Cuplul nefericit se întâlnește și în baladele de tip romantic. Autoarea preferă cadrul anotimpurilor reci și mohorâte, dar simbolurile șterse, limbajul fără strălucire și incorectitudinile prozodice scad mult din valoarea liricii ei. Altfel, C.-P. versifică relativ ușor și într-o limbă
CUGLER-PONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286561_a_287890]
-
Drama se declanșează în momentul când realitatea evidentă se impune imaginarului cu violență, când eroina își dă seama că nu mai este victima propriei imaginații bolnave, că nu-și inventează suferințele, ci, cu adevărat, are suficiente motive să se simtă nefericită. La un moment dat, C. abandonează proza de introspecție în favoarea construcțiilor epice în care primează observația socială sau evocarea istorică. Astfel, în Figuranții, în buna tradiție a scrierilor ardelene, autoarea urmărește destinul unor personaje de-a lungul mai multor generații
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
de Brod Brăduț, un tânăr coleg, un fel de variantă ameliorată a sa, Emil Caratașu începe să participe la viața culturală a orașului și astfel orizontul lui existențial i se schimbă. Personajele lui I. sunt puternic marcate de o perioadă nefericită a vieții, se refugiază adesea în amintiri, iar presiunea psihologică căreia îi cad pradă vine, invariabil, din „responsabilitățile” sociale. O încercare singulară într-o producție narativă în care pot fi întâlnite mai toate poncifele proletcultului o constituie romanul La Crimeea
IGNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287510_a_288839]
-
cele mai multe sonete, alcătuiesc o galerie de portrete, reînviind, cu plasticitate, în imagini sugestive, chipuri din vremuri îndepărtate. Domnița din poezia cu același titlu, „muiată-n nestimate și-n horbote de fir”, este domnița bizantină. Din vremuri voievodale, poetul desprinde chipul nefericit al unei văduve de domnitor pierit în luptă cu „păgânele urdii”. În mănăstire, „a țării mândră Doamnă” îndură „sub bolți de jale o soartă urgisită”, în timp ce în țară bântuie prăpădul (Călugărița). C. evocă mai ales aspecte tragice ale vieții voievozilor
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
simbolistă, oricum nu cu intenție, chiar dacă elemente disparate ale acestor trei orientări pot fi decelate în opera ei. Motivul scrierii de poezie rămâne unul personal, singura tendință exterioară (acceptată în volumul din 1961, Partidului de ziua lui) rămânând o alegere nefericită. În primul volum, Lumini și umbre, dragostea este sinceră, dar de cele mai multe ori și problematică; bucuria și tristețea, elixirul și otrava sunt simultane. Întregul este caracterizat printr-un gest, exprimat într-un singur catren, amintind astfel de o structură orientală
CAZIMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286152_a_287481]
-
mod sigur nu va fi un conformist. Dar el va trăi în mod constructiv oricând și în orice cultură, în atâta armonie cât îi este cerută de o satisfacere echilibrată a nevoilor. În anumite situații culturale, el poate fi oarecum nefericit, dar va continua să fie el însuși și să se comporte astfel încât să ofere maximă satisfacție celor mai adânci nevoi ale sale. Rogers crede că o asemenea personalitate ar fi ușor recunoscută de oricine ca fiind tipul cel mai potrivit
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
trata superficial, dar dezinvolt și cu prospețime, teme ca iubirea sau moartea, invidia sau generozitatea. Nuvelele din Aldebaran (1970), mai puțin reușite la nivelul epic decât la cel al notației unor procese sufletești tulburi, urmăresc destinul unor femei singure și nefericite, marcate de sentimentul ratării. În proza scrisă de G.-C. mai toți eroii, de care autoarea se detașează uneori ironic, trăiesc o stare de neîmplinire: căsniciile eșuează (Fluturi pentru iarnă, 1977, Haina vântului, 1981) sau sunt salvate in extremis de
GHIRVU-CALIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287269_a_288598]
-
cu modestie științele socioumane în cele două state românești, este de a pune în lumină piscurile științei și culturii din peisajul de pe ambele maluri ale Prutului, omagiindu-ne clasicii, nu demolând opera lor, trecând cu vederea ca peste un accident nefericit că, asemenea bătrânului Homer, și ei, uneori, au mai ațipit. Bibliografie Alexander, Jeffey C. (1987). The centrality of the classics. În A. Giddens și J.H. Turner (eds.). Social Theory Today (11-57). Stanford,CA: Stanford University Press. Braudel, Fernand. [1979](1984
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
dispun de un automobil în gospodărie. Am comparat persoanele căsătorite (în căsătorii cu acte legale) cu persoanele care au suferit în familia proprie, prin divorț sau văduvie. O proporție de 18% dintre cei divorțați sau văduvi declară că sunt foarte nefericiți, comparativ cu doar 4% dintre cei căsătoriți; 63% dintre cei căsătoriți declară că sunt fericiți, comparativ cu 38% dintre adulții divorțați sau văduvi. De asemenea, aproape 40% dintre cei divorțați sau văduvi declară că ar schimba totul dacă ar fi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
hrănește cu stârvuri, în timp ce acvila nu. De aici, după cum vom vedea, și direcții simbolice diferite. Problema este că în limba română cele două specii distincte și, mai important încă, cele două simboluri care adesea intră în antiteză, suferă de un nefericit fenomen de sinonimie: pentru cercetătorul român, acvila și vulturul sunt același lucru. Or, dacă din perspectivă ornitologică lucrurile sunt simplu de clarificat, din perspectiva simbolică iau naștere confuzii mult mai grave. De pildă, toate dicționarele de simboluri pe care le-
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fost argumente suficiente pentru a i se atribui și lui premiul Nobel. Este poate suficient să citez doar două fragmente din răspunsurile primite de profesorul Pavel la scrisorile lui: "Acordarea Premiului Nobel pentru medicină în 1923 a fost cea mai nefericită alegere din toată istoria acestor premii... Lucrările lui Paulescu au o clasă mai înaltă decât ale cercetătorilor canadieni" a scris profesorul Rolf Luft, președintele de atunci al Federației Internaționale de Diabet și "După părerea mea și Paulescu trebuia să primească
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
naște în familie”(Winnicott, 1964). Ce viitor putem prefigura atunci când marea majoritate a copiilor cresc cu violență în loc de dragoste și respect, sau dublând dragostea și pervertindu-i sensul și manifestările? Copiii maltratați, în cea mai mare măsură, vor deveni adulți nefericiți și apoi părinți abuzivi, la rândul lor. 3. Abuzul sexual este mult mai frecvent decât am dori să recunoaștem. A început să fie recunoscut și studiat doar în ultimii ani. Definiția abuzului sexual ar putea fi aceea formulată de Schechter
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
au un miros datorită faptului că hainele le sunt murdare; uneori au pediculoză, scabie, pe care le iau din mediile (grădiniță, școală) frecventate, dar care evoluează căci părinții nu se interesează de ei; prin starea de sănătate: au un aer nefericit, sunt bolnăvicioși și răciți adeseori, le curge nasul, poate au temperatură și nu au nici o îngrijire adecvată; frecvent, au paraziți intestinali, nedepistați căci părinții nu se preocupă pentru a le face analizele; prin nevoile primare nesatisfăcute: sunt flămânzi, nu au
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Ceaușescu în visele sale megalomane a impus o explozie demografică prin interdicția metodelor anticoncepționale și a avortului, a apărut „zicala”: „statul l-a făcut, statul să-l crească”. Leagănele de copii, „instituții de protecție închise”, s-au umplut de copii nefericiți, născuți împotriva voinței părinților 1. Probabil aceasta a fost cea mai amplă traumă a societății românești. Ca și în cazul oricărei forme de maltratare, în abandon, consecințele depind de o multitudine de factori interconectați: 1. vârsta copilului, stadiul de dezvoltare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și competente în răspunsuri, determină la copil construirea unei legături față de cel care-l îngrijește, și o strategie și un înțeles general al legăturilor cu ceilalți, structurate în modelul lui internalizat de funcționare a lumii. Chiar și în această situație nefericită, care vulnerabilizează copilul, legătura emoțională creată de copil față de cel care-l îngrijește va determină un doliu la dispariția acestei persoane din viața copilului. Aceasta ruptură, pierderea, ca și doliul emoțional consecutiv, sunt elemente pe care trebuie să se centreze
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
rude, ea se subsumează aceleiași dorințe de a avorta psihologic pe toți cei care îi obturează calea spre diverse obiective. Iar concluzia pe care o clamează I. Sonne (2000) este una gravă, tușantă: supraviețuitorii avortului fac parte dintre cei mai nefericiți oameni. Luând ca reper acest portret tipic pentru supraviețuitorii unui avort, autorul menționat decupează multiple similitudini psihologice și comportamentale la cei doi adolescenți criminali, de unde supoziția, nu suficient blindată cu probe obiective, că ei fac parte din această categorie. Cert
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
parte, sunt cei care dezvoltă tulburări comportamentale, și pe de alta, cei care «supraviețuiesc» și chiar se dezvoltă în confruntarea cu circumstanțele dificile de viață”(Wustmann, 2005, p. 15). Alți autori numesc copiii capabili să se sustragă iminenței unui destin nefericit drept „invincibili”(Cyrulnik, 1999). Unul dintre acești cercetători, Garmezy, spunea: „Când vom studia forțele care permit unor astfel de copii să supraviețuiască și să se adapteze, beneficiile pentru societatea noastră vor fi cu siguranță mult mai însemnate în comparație cu toate eforturile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
criminalitatea sporită), ci interacțiunea dintre acestea. Rutter (2007) remarcă faptul că influențele extrafamiliale pot modera, diminua, efectele relațiilor intrafamiliale și că mecanismele de coping se dovedesc a fi factori importanți în geneza rezilienței individului. în orice caz, acumularea de evenimente nefericite duce la diminuarea rezilienței persoanei (copil, adult) sau a grupului, în vreme ce o scădere a intensității stresului la nivelul comunității și al familiei sprijină reziliența indivizilor. Așadar vedem cum reziliența care există inconstestabil și dă diferența de reacție imediată și de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]