6,174 matches
-
mai există! ENȚICLOPEDIA ENCARTA Luiza VASILIU Somn Scriam cu ceva vreme în urmă, lăudând ultimul film al lui Gondry, despre plăcerile nebănuite ale visului și ale somnului. Ar fi cazul, poate, să revin puțin asupra chestiunii. Pentru că somnul e cam neglijat din conversațiile importante. Ne amintim de el doar când începem discuții docte despre Proust sau când ne gândim, cu solidaritate, la Oblomov. Și totuși, aici nu e vorba de lâncezeală și moțăire, ci de somn pur și simplu, cel mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
era atacată Biserica 83. Pentru ca un ziar să fie cu adevărat catolic, confesional, el trebuia să fie și militant. Chiaudano se referea în mod explicit la ziarele generaliste, nu la cele financiare sau cu un anumit profil. Un ziar care neglija religia nu își îndeplinea menirea, deoarece în anumite situații, apărarea religiei era o datorie de conștiință, iar trecerea ei sub tăcere o dovadă de lașitate. Era de datoria ziarului să propage credința, chiar dacă existau cărți, catehisme și instituții care se
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Orizons, Paris, 2014, autor). Revenind la cartea pe care Editura Institutul European o oferă astăzi publicului românesc, trebuie să subliniem că autorul asociază, pe tot parcursul ei, tema ospitalității cu cea a dorinței, în sensul larg al termenului, fără a neglija însă nici o erotică a ospitalității. Dorința în ospitalitate, ne spune și ne demonstrează Alain Montandon, înseamnă dorința de a fi găzduit, dar și dorința de a găzdui și de a dărui, care însă se poate transforma, fără voie, în zel
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
elogiile are ceva atât de blând și de omenos încât tot ce are legătura cu ea, orice primire făcută străinilor, face să crească valoarea națiunii în care există această pornire și să o deosebească de cele în care străinul este neglijat". Rousseau observă atunci că "trebuie să adăugăm că mulțimea străinilor care micșorează aproape întotdeauna zelul ospitalității nu l-a scăzut pe al francezilor la care vedem mai mulți străini decât oriunde în lume"282. Dar acest zel face pereche cu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
această paloare și această slăbiciune îl îndeamnă pe K. să-i se adreseze. K. este fascinat de oboseala celorlalți pe care o compară, de altfel cu a sa. În lumina artificială, în aerul învecinat, fetele care isprăvesc prin a se neglija, chiar cele mai îngrijite de altfel ... "și asta datorită oboselii" (350). Oboseala care are "forța unei suferințe", după Peter Handke 586, înjosește, degradează, transformând în același timp percepția care se ascute. Această degradare înlătură culorile, face totul cenușiu și expresia
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lume, care cu amabilitate mi-au răspuns la chestionar în pofida distanței și a anonimatului. Mulțumesc, de asemenea, familiei, care m-a susținut necondiționat, în special micuțelor mele Ana Alexandra și Ioana Maria (pe care nu de puține ori le-am neglijat în tot acest răstimp) și nu în ultimul rând părinților. Pentru toate acestea sincere mulțumiri! Capitolul 1 Mecanismul diplomatic al Uniunii Europene - aspecte teoretice, structurale și funcționale 1.1. Diplomație și securitate - fundamente teoretice 1.1.1. Diplomație - conceptualizare "Diplomația
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
formulei de parteneriat euro-mediteranean (și implicit euro-palestinian și euro-israelian) demonstrând interesul evident al Uniunii Europene în coagularea raporturilor parteneriale cu state care, chiar dacă nu sunt poziționate din punct de vedere geografic în vecinătatea apropiată, constituie elemente importante și deloc de neglijat în viziunea economico-politico-militară a organizației europene. Deși, în esență, Politica Europeană de Vecinătate înlocuiește Parteneriatul Euro-Mediteranean această reia aceleași obiective comune, diferența principala constând în strategia de acțiune care are în vedere dezvoltarea graduală a relațiilor bilaterale și nu acel
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
AP, propunându-se o liberalizare treptată a comerțului în următorii ani, precum și punerea în aplicare a Planului de la Palermo, aprobat la Conferința Mediteraneeana, din iulie 2003. Întărirea cooperării regionale cu statele vecine constituie în viziunea europeană un aspect deloc de neglijat dacă se dorește o pace cuprinzătoare și trainica în întreaga regiune a Orientului Mijlociu; tocmai de aceea planul prevede că în următorii ani să se aibă în vedere consolidarea cooperării, în special, între Autoritatea Palestiniană, Israel și UE, punctul de
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
securitatea colectivă, dintre care cea mai eficientă ar fi capacitatea de a negocia. Se observă însă și că regimurile au limite foarte importante, pe care statele, ca actori raționali ce-și urmăresc obiectivul fundamental al propriei supraviețuiri, nu le pot neglija. Este necesară așadar și o discuție asupra limitelor acestor mecanisme. Față de politica de echilibrare, slăbiciunea fundamentală a regimurilor pare a fi aceea că, fie și în urma unor negocieri de succes și a stabilirii unor modalități de control transparente, distribuția puterii
Regimuri de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1523]
-
vasorum arteriale și venoase. În relație cu patologia bolii varicoase, trecerea în revistă a datelor din literatură relevă faptul că particularitățile de morfologie microscopică a microvascularizației peretelui venos au fost extrem de puțin studiate, deși posibilele conexiuni patogenice nu sunt de neglijat (Lefebvre, Lescalie, 1996) - inclusiv prin producerea recurențelor determinate de neovascularizație (van Rij et al., 2004), prin reactivitatea la deformarea elastică și rezistența vasculară (Maurice et al., 1998), sau prin riscul de afectare a viabilității venoase în chirurgia in situ pentru
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
crizei istoriografice este aceea că, exceptându-l pe P. Constantinescu-Iași, istoricii români nu țin seama de schema evoluției istorice a Europei și că, neținând seama de ea, nu arată „ce trăsături sunt comune istoriei noastre naționale și celei universale”. Ei „neglijează completamente metoda comparativă și astfel zac într-un perfect izolaționism”. Concluzia acestor rânduri nu este decât una: istoricii români trebuie să aplice metoda comparativă după exemplul marxistului P. Constantinescu-Iași, deci să se apropie de istoriografia sovietică. Relațiile româno-ruse. A. Boldur
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
s-a rupt însă de blocul sovietic și Uniunea Sovietică a fost privită tot timpul precum cel mai semnificativ partener comercial. Jocul său independent a adus-o în postura de a juca un rol care nu poate fi înlocuit sau neglijat atât în ceea ce privește medierea în relațiile sino-chineze, cât și în cele Est-Vest. în cadrul mișcării comuniste internaționale „a fost pentru prima dată când un partid mic a avut ceva de spus într-o mare problemă a comunismului și a îndrăznit să vorbească
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
militare și a serviciilor secrete. Al doilea inconvenient este legat de petrecerea mai multor evenimente într-un interval extrem de restrâns, ceea ce îi poate determina pe istorici să forțeze interpretarea pentru a stabili legături între ele. în fine, nu e de neglijat nici încărcătura ideologică dată de actanții principali celor întâmplate în urmă cu mai bine de jumătate de secol. Sursele aflate la dispoziția noastră sunt nu doar numeroase, ci și diverse: documente inedite din arhive românești (Arhivele Serviciului Român de Informații
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de unul dintre descendenții fostei poliții politice - Serviciul Român de Informații, unde a reușit să pătrundă încă de la începutul anilor ’90. S-au adăugat documente din arhivele britanice sau americane, unele dintre ele publicate în colecții celebre. Nu a fost neglijată nici bogata literatură memorialistică a Gulag-ului românesc; autorul a primit scrisori sau a realizat unele interviuri cu unii actori ai perioadei. Atât în utilizarea istoriei orale, cât și a documentelor de arhivă este necesară o sporită precauție, după cum pe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
multă putere teoria situației istorice. Potrivit lor, „discontinuitatea instituțională absolută” produsă în decembrie 1989 îndreptățește această poziție. Desigur, identificarea unui „moment zero” simplifică mult lucrurile, dar, tocmai în spiritul analizei politice comparative la care autorii fac apel, nu se poate neglija faptul că trecutul (atât comunist, cât și antecomunist) a influențat, incontestabil, tranzițiile din țările Europei Centrale și de Est. E adevărat, o dificultate cu care s-au confruntat toți cercetătorii a fost încadrarea României într-un model anume, tocmai din cauza
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
dintre v`rful Bihorul și comuna Arieșeni, pe 13 decembrie 1944. Doi dintre membri erau din zona Turda-Cluj, ceea ce probabil nu era `nt`mplător, miz`ndu-se pe legăturile pe care le aveau `n regiune, un suport ce nu putea fi neglijat `n acțiunea proiectată. Echipa a stat trei săptăm`ni `n munți, apoi s-a dispersat `n grupuri de c`te doi-trei oameni. Grupul lansat la Turda era formată din: Pavel Grimalschi, inginer, șeful echipei; Aurel Chira, profesor, originar din comuna
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
introducerea acelor truse speciale de recoltare, aceste soluții dezinfectante sunt disponibile în truse. Pe etichetă se notează (cu majuscule): numele și prenumele persoanei de la care s-a efectuat prelevarea; data și ora prelevării; codul parafei medicului. O problemă deloc de neglijat este posibilitatea refuzului de prelevare. In această situație, medicul și polițistul informează pacientul despre consecințele neprelevării (nu se poate face calcul retroactiv al alcoolemiei). Deasemeni, refuzul implică, sustragerea persoanei de la recoltarea de probe și atrage răspunderea penală.
RECOLTAREA PROBELOR BIOLOGICE ÎN URGENTA. IMPLICATII MEDICO-LEGALE ÎN RECOLTAREA DE PROBE BIOLOGICE. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Diana Bulgaru Iliescu () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1078]
-
exclusivă, pentru că lipsește celorlalte fiinduri - favoarea dezvăluirii Ființei. Ceea ce este un dar periculos, poate cel mai periculos dintre daruri. Pentru că Ființa în manifestarea sa însăși este ascunsă și retrasă, oamenii sfârșesc prin a nu-i mai da atenție, a o neglija, uita, chiar nega. Datorită acestei învăluiri a Ființei, omul este cel mai supus pericolului dintre toate fiindurile. Acestea se găsesc pe ele însele și se dezvoltă cu siguranță, pe când omul este supus incertitudinii, se poate pierde sau distruge. Dacă nu
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
tere pentru a deveni creatori, ci la “orice persoană normală Creativitatea poate fi dezvoltată, într-o măsură mai mică sau mai mare, într-o direcție sau alta...că...aptitudinile creatoare pot fi deliberat și măsurabil dezvoltate ". Ca urmare, fără a neglija procentul de disponibilități native absolut necesare, creativitatea este educabilă; ea este un rezultat al muncii perseverente pe fondul interferenței unor condiții externe și interne favorizante. În legătură cu inegalabila sa creație, George Enescu spunea: “Opera mea este 30 % talent și 70% muncă
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
modificarea tensiunii U0 se modifică unghiul de comandă. Reglajul se obține de fapt printr-un control serie al curentului de încărcare al condensatorului C, obținut prin introducerea unui tranzistor T2 al cărui curent de colector determină încărcarea condensatorului. Dacă se neglijează curentul rezidual al emitorului și se consideră elementele de circuit ideale avem: 3.2 Aplicații ale T.U.J.-lui. În figura 3.4.a este prezentată schema redresorului în punte semicomandată și circuitul de comandă realizat cu ajutorul oscilatorului cu
Aplicaţii în electronica de putere by Ovidiu Ursaru, Cristian Aghion, Mihai Lucanu () [Corola-publishinghouse/Science/311_a_653]
-
este cedată sarcinii. Modificarea numărului de spire n1 prin poziționarea cursorului pe treapta 1, 2, 3 și 4 din primarul transformatorului Tr, determină schimbarea frecvența de comutație a tranzistorului Q și implicit puterea transmisă pe sarcină. La punerea sub tensiune, neglijând rezistența înfășurării n3 și presupunând prin R1 și 2R un curent mult mai mare decât curentul maxim din baza tranzistorului Q, va rezulta imediat după conectare un curent de bază. Cum În primul moment, curentul de colector al tranzistorului Q
Aplicaţii în electronica de putere by Ovidiu Ursaru, Cristian Aghion, Mihai Lucanu () [Corola-publishinghouse/Science/311_a_653]
-
circuitul din figura 10, la care se cunosc V1m = 20 [V], V1M = 30 [V], R1 = 200 [Ω], VZ = 10 [V], IZm = 10 [mA], IZM = 90 [mA], să se specifice între ce limite poate să varieze rezistența de sarcină RS. Se neglijează rezistența dinamică a diodei zenner). 11. Se dă circuitul din figura 11 la care se cunosc: R1 = 20 [Ω], V1m = 30 [V], V1M = 40 [V], VZ = 9,4 [V], VBE = 0,6 [V], variația rezistenței de sarcină RSm între RSm
Aplicaţii în electronica de putere by Ovidiu Ursaru, Cristian Aghion, Mihai Lucanu () [Corola-publishinghouse/Science/311_a_653]
-
R1 = 20 [Ω], V1m = 30 [V], V1M = 40 [V], VZ = 9,4 [V], VBE = 0,6 [V], variația rezistenței de sarcină RSm între RSm = 10 [Ω] și RSM = 100 [Ω], factorul de amplificare în curent al tranzistorului este β = 49. Neglijând rezistența dinamică a Diodei Zenner, să se determine puterea maximă disipată pe tranzistorul Q și puterea maximă disipată pe RS. 12. Se dă circuitul din figura 12 la care se cunosc: VZ = 10,6 [V], VBE = 0,6 [V], V1m
Aplicaţii în electronica de putere by Ovidiu Ursaru, Cristian Aghion, Mihai Lucanu () [Corola-publishinghouse/Science/311_a_653]
-
figura 12 la care se cunosc: VZ = 10,6 [V], VBE = 0,6 [V], V1m = 15 [V], V1M = 20 [V], RSm = 5 [Ω], RSM = 50 [Ω], factorul de amplificare în curent al tranzistorului este β = 50 și R1 = 188 [Ω],. Neglijând rezistența dinamică a Diodei Zenner, să se determine valoarea maximă a curentului prin această diodă. 13. Se dă circuitul din figura 13. Știind că R1 = 2 [KΩ], P = 0,5 [KΩ], RS = 100 [Ω], R2 = 0,5 [KΩ], R3 = 260
Aplicaţii în electronica de putere by Ovidiu Ursaru, Cristian Aghion, Mihai Lucanu () [Corola-publishinghouse/Science/311_a_653]
-
260 [Ω], VZ = 9,4 [V], VBE = 0,6 [V], V1m = 18 [V], V1M = 22 [V], să se specifice gama posibilă de variație a tensiunii V2 și puterea maximă disipată de tranzistorul Q2, la valoarea minimă a tensiunii V2. Se neglijează rezistența dinamică a Diodei Zenner, iar Idiv >> IB1. 14. Se dă stabilizatorul de tensiune continuă din figura 14 realizat cu circuitul integrat βA723. Știind că Vref = 7,15 [V], V1 = 20,73 [V], R1 = 5 [KΩ], R2 = 6 [KΩ], factorul
Aplicaţii în electronica de putere by Ovidiu Ursaru, Cristian Aghion, Mihai Lucanu () [Corola-publishinghouse/Science/311_a_653]