5,267 matches
-
inclusiv cu semnificație patologică: tușea, strănutul, contactul interarcadic exagerat în durere; -solicitări parafuncționale mai mult sau mai puțin conștiente, dar cu efect sigur patologic, disfuncțional asupra structurilor proprii ale sistemului stomatognat, denumite și obiceiuri vicioase. Acestea sunt bruxismul diurn sau nocturn, mușcarea părților moi periorale, suptul degetului, onicofagia, interpoziția limbii, respirația orală. Funcțiile sistemului stomatognat se realizează ca urmare a exercitării mișcărilor funcționale ale mandibulei. 12.1. Masticația are drept scop fărâmițarea alimentelor pentru a putea fi digerate și structurarea lor
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
piept, o tovărășie plăcută și o gîrlă de suspinuri pe care poetul, fire comodă, le vrea cît mai ușoare („suspinuri, fiți mai ușori”). Simbolul jelaniei În iubire devine, acum, filomela, iar cadrul ei de desfășurare este crîngul, pajiștea În ambianță nocturnă. Apare și plăcerea În suferință: „Ș-Îmi place ceasul de chin, Voi pururea să suspin”, Însă acest om simțitor și pătimaș nu stăruie În jertfă și amărăciune. Nu vrea să se „primejduiască”, cum zice Într-un vers citat Înainte. Caută
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pietrelor și ierburile sălbatice, păsările călătoare), acelea pe care le aflăm În toate poemele reflexive și evocatoare din epocă. Ele formează cadrul pastoralei tradiționale, cu ușoare mișcări de regie: introducerea, În primul rînd, a notei de mister și Întărirea decorului nocturn, schimbarea fusului orar. Este limpede că Heliade n-are simțul elementelor și nu leagă soarta poemului său de astfel de percepții. Heliade este, În raport cu CÎrlova, mai complex, decorul său este mai larg și poemul său este mai savant construit. Însă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
globului rubinos. Luna Îndepărtează umbra deasă și pune pe lucruri alt fel de umbră, mai profundă: „nopței dînd mișcare și viață (...) lumină adînci prăpăstii (...) noaptea, totul astei scene colorată de mărire” etc. Gr. Alexandrescu este, cu precădere, un poet al nocturnului, și melancolia, starea lui fundamentală, capătă un corespondent material (și o expresie) În peisajul scăldat de lumina rece a lunii. Un peisaj, un spațiu de refugiu și de meditație incitantă, insecurizantă. Căci aceasta pare a fi particularitatea spațiului poetic al
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ruinele zidurilor devin simboluri ale energiei și ale salvării. O deplasare de orar se petrece În poezia lui Grigore Alexandrescu. Iancu Văcărescu, CÎrlova, Ion Heliade Rădulescu erau, cu predilecție, poeți ai Înserării. Grigore Alexandrescu este, mai ales, un poet al nocturnului. Căderea Întunericului este la el momentul cel mai prielnic pentru reverie. Atunci: „...negura deasă lumina-ntunecează; Fantome d-altă lume șoptesc, mă Încunjor; În fiecare șoaptă o muncă Înviază În ochii-mi se confundă trecut și viitor...” Începutul nopții este, așadar
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
viitor, Între lumea reală și lumea ce nu se vede. Este momentul unei revelații: semnele „altei lumi” ies la suprafață, un proces obscur („o muncă”) Înviază În fiecare sunet, granițele dintre planurile existenței dispar, natura Își recapătă, sub protecția misterului nocturn, plenitudinea, unitatea ei. Este momentul În care pătrunde vijelios istoria În spațiul reveriei. Trecutul pune stăpînire pe scena lirică. Prezentul este ocrotit de lumina zilei, noaptea este acaparată de imaginile trecutului. În Adio la TÎrgoviște, acul ceasornicului arată Începutul zilei
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
plîngătoare Căutînd la cer. Iară printre umbră o cetate-albește; El s-a bucurat. Însă, o, durere! soarele lucește... Domnul s-a-nrouat!” Motivația lirică e discretă. Bolintineanu, atît de guraliv În alte poeme, nu introduce explicații inutile: o vagă sugestie despre existența nocturnă a lui Lero-Împărat și cruzimea destinului, iubirea fatală Între două ființe din tărîmuri diferite, dorința imprudentă a scitei de a forța o lege misterioasă și atît... Însă demonstrația lirică s-a făcut, mica tragedie este plină de semnificații vaste. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Însă tot Bachelard observă că imaginația frigului este foarte săracă În literatură. Metaforele rigidității și ale imaculării capătă, de regulă, sensuri morale: „Pourquoi cette pauvreté? C’est sans doute parce qu’il n’y a vraiment pas dans notre vie nocturne un réel onirisme du froid, comme și l’homme qui dort était vraiment inconscient du froid. Quand il m’arrive en rêve de boire du vin, il ne sent rien, il n’a point de goût, et, horreur pour un
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Les corps chauds passent pour des corps enrichis, pour des corps qui ont reçu un supplément de substance. On donne plus difficilement une positivité au froid.”* Pastelurile lui Alecsandri sînt ieșite din starea de veghe. Viziunea onirică - operă a vieții nocturne - este la el aproape inexistentă. Frigul nu-i, cu toate acestea, o metaforă morală În poemele de acum. Este, cum s-a dovedit de către toți comentatorii poeziei, o metaforă mai degrabă de ordin pictural, deși culoarea versurilor este slabă, stereotipă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Alecsandri cîntă, ca toți poeții romantici, umbrele nopții, fără Însă un simț deosebit al fantasticului. Noaptea lui este un vast tablou animat: insule de nori, foc tainic pe deal, adunare - În jurul lui - de păstori, Împresurare liniștită, răcoroasă a lucrurilor. Elementul nocturn este, cel puțin În Pasteluri, sărac. Imaginația surprinde doar somnul nepăsător al firii: „Acum Însă viața-i lină; țara doarme-n nepăsare”, dulcea (iarăși dulcea) amorțire, freamătul stins al vieții, căderea văpăilor reci ale lunii (În Legenda rîndunicăi): „Visează luna
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Este concentrată și deconspirată, aici, o legendă. Poetul descrie cu oroare locul blestemat: „În prăpastia cea mare Unde vîntul cu turbare Suflă trist, Înfricoșat...” și dă sfaturi călătorului imprudent: „Călător nenorocit, Fugi de-acele căi pocite...” Un tablou mai substanțial nocturn aflăm În Noaptea Sfîntului Andrii din ciclul Mărgăritarele. Descoperim un Bolintineanu mai puțin nebun, un Eminescu fără metafizică: vîntul suflă turbat, stejarul se despică, luna se Îngălbenește, bufnițele țipă, lupii urlă cu ochii ațintiți la lună, cîmpul geme, arama rece
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
opinia exegetei, Eminescu era preocupat de "misterul relației dintre Eu și Celălalt", valorificând în chip personal unele idei ale lui Schopenhauer, mai ales pe aceea a "accesului la lucrul în sine grație convertibilității reciproce a celor două conștiințe (diurnă și nocturnă)". Eminescu ar fi avut deci "o idee proprie despre conștiința nocturnă", deoarece "visul în doi" ("beatitudine supremă la care ajung, cum știm, eroii eminescieni") nu constituie "numai un motiv poetic, ci și o chestiune de metafizică: e vorba despre transparența
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Celălalt", valorificând în chip personal unele idei ale lui Schopenhauer, mai ales pe aceea a "accesului la lucrul în sine grație convertibilității reciproce a celor două conștiințe (diurnă și nocturnă)". Eminescu ar fi avut deci "o idee proprie despre conștiința nocturnă", deoarece "visul în doi" ("beatitudine supremă la care ajung, cum știm, eroii eminescieni") nu constituie "numai un motiv poetic, ci și o chestiune de metafizică: e vorba despre transparența reciprocă a conștiințelor", care creează "o fisură în carcasa ego-ului" (op. cit
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
marginea vieții la expresia menită să cristalizeze esențialitatea vieții". Vezi și Marin Mincu, " Natura dilematică a eminescianismului", în volumul Paradigma eminesciană (Editura Pontica, Constanța, 2000), pp. 61-93. Pornind de la ipoteza că aventura Cătălinei stă "sub semnul reveriei și al visului nocturn", criticul o asimilează unei experiențe cognitive profunde, de investigare a "sinelui", de "sondare, prin oniric, a omenescului însuși". Ca atare, Hyperion desemnează, de fapt, "daimonul (prototipul) Cătălinei", "ființa ei individuală cea mai abstractă și mai autentică" (p. 64). Luceafărul reprezintă
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a distrus orașele Tokyo și Yokohama, un seismolog japonez a observat că fazanii erau foarte agitați, scoțând sunete stridente într-una. înaintea altor cutremure puternice, au fost observați pești sărind afară din acvarii, șerpi și șoareci ieșind din ascunzători, animale nocturne ieșind la lumina zilei etc. în 1979, în cadrul unei conferințe internaționale care a avut loc la Paris, s-au emis diferite ipoteze și s-a ajuns la următoarele concluzii referitoare la comportamentul neobișnuit observat la unele animale, păsări etc. înaintea
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
a păsărilor adunate în masă, al locurile de năpârlire. Peste fotografia făcută se așează o linie transparentă cu pătrățele și în interiorul acestora se numără păsările. Metoda inelării se poate folosi cu succes la estimarea relativă a indivizilor. Metoda estimării păsărilor nocturne se bazează pe notarea glasurilor de chemare a răpitoarelor de noapte în perioada reproducerii, din care se apreciază numărul relativ al indivizilor. E. Metode etologice. Cea mai importantă metodă de cercetare în etologie rămâne observația în natură cu binoclul, efectuând
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Celsius, 319 calorii pe oră iar la 14 grade Celsius, 992 calorii pe oră, pe lângă intensificarea necesităților de hrană. Față de regimul de lumină, păsările s-au adaptat în decursul evoluției în trei direcții: majoritatea sunt diurne, o mică parte sunt nocturne (Strigiformes) și câteva specii s-au adaptat la viața crepusculară (Ardeidae), iar unele sunt active și ziua și noaptea. Regimul hidric afectează mai puțin viața păsărilor, deoarece penajul le protejează de efectele dăunătoare ale umezelii, de uscăciunea excesivă. Speciile cu
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Mont-Saint-Anne (amplasată într-o zonă mai înaltă situată la 40km distanță de Quebec, unde altitudinea este de 800m; stațiunea dispune de 66 pârtii de schi cu o lungime cumulată de 69km, iar din acestea, 17 pârtii sunt amenajate pentru schiul nocturn, pe o lungime de 15km); Hotelul de Gheață (Ice Hotel) (primul hotel de gheață din America de Nord). Chateau Frontenac (Quebec - orașul vechi) Clădirea Parlamentului (Quebec) Anual orașul Quebec găzduiește Carnavalul Iernii, foarte popular în rândul turiștilor, mai ales a celor canadieni
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
și intuiția. Ele ar fi creat viziunile speciale din mitologie și religie, apelând ,,la o cale de exprimare extraconștientă: imaginea simbolistică"38. La vechii greci, de exemplu, simbolul divinității avea o dublă față: solară, cu referire precisă la Zeus și nocturnă, cu trimitere la Hades. În joc ar fi acel motiv al ,,coincidenței contrariilor" despre care a scris pagini admirabile Mircea Eliade. Numai că Paul Diel îl interpretează cu totul diferit. Mai exact, unitatea ,,solar-nocturn,, ar simboliza ,,legea supraconștientă a armoniei
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
VSH ridicat, leucocitoză, hiperglicemie, fibrinogen crescut; se poate instala chiar coma cetoacidozică. 2. Tabloul clinic al piciorului diabetic 2.1. Anamneza Simptome legate de neuropatie - amorțeli, furnicături, durere, crampe, senzația de picior rece, cald, arsură sau picior greu; sunt agravate nocturn sau dimineața la trezire și în repaus, mobilizarea ameliorându-le; simptome legate de boala vasculară - claudicația intermitentă; durerea în repaus, dacă este prezentă, este, de asemenea, accentuată nocturn și la mers și ameliorată de poziția declivă;simptome determinate de varice
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92258_a_92753]
-
crampe, senzația de picior rece, cald, arsură sau picior greu; sunt agravate nocturn sau dimineața la trezire și în repaus, mobilizarea ameliorându-le; simptome legate de boala vasculară - claudicația intermitentă; durerea în repaus, dacă este prezentă, este, de asemenea, accentuată nocturn și la mers și ameliorată de poziția declivă;simptome determinate de varice - senzația de picioare grele, furnicăturile, amorțelile pot fi foarte asemănătoare cu cele determinate de neuropatie, dar sunt agravate de pozitia declivă, mai ales atunci când aceasta este prelungită; diferențierea
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92258_a_92753]
-
cu spatele spre prova și spre compas. într-o clipă, m-am răsucit, la timp pentru a împiedica baleniera să vireze în vînt și, probabil, să se răstoarne. Ce fericit și ce recunoscător am fost să scap de această halucinație nocturnă și de fatala întoarcere a vasului în vînt! Oameni buni, nu priviți prea multă vreme focul! Nu visați niciodată cu mîna pe cîrmă! Nu întoarceți spatele compasului! Acceptați primul avertisment al echei sensibile! Nu vă încredeți în focul artificial, a
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ea; era ambarcațiunea lui Ahab. Drapelul cu waif fusese înfipt drept în răsuflătoarea cașalotului ucis, iar în vîrful lui oamenii atîrnaseră o lanternă care arunca o lumină pîlpîitoaree și tulbure pe spinarea neagră și lucioasă a monstrului și pe valurile nocturne ce se frecau încet de el, ca de-o plajă întinsă. Ahab și toți oamenii lui, afară de Fedallah, păreau că dorm; acesta, ghemuit la prova, pîndea rechinii ce se roteau ca niște fantome în jurul cașalotului mort, izbind cu cozile lor
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
punctul acela depărtat și nevăzut, ales ca loc de popas - întocmai așa procedează și vînătorul de balene, balena însăși slujindu-i drept compas. Căci, după ce a fost urmărită și reperată cu atenție vreme de multe ceasuri, pe lumină, traseul ei nocturn este stabilit aproape cu aceeași precizie de către vînător, ca linia țărmului de către pilot. Pentru vînătorul acela uimitor de iscusit, o dîră pe apă este o urmă aproape la fel de concludentă ca una trasată pe pămînt ferm, el dezmințind astfel proverbiala vremelnicie
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în somn (Convorbiri duhovnicești 12. 8; 22. 6). Există chiar o stare încă și mai înaintată pentru cei în care mișcarea firească a cărnii e omorâtă. Trupurile lor nu mai produc fluid seminal iar ei nu mai suferă de scurgerile nocturne atât de problematice pentru monahii din vechime (Convorbiri duhovnicești 12.7). Se spunea despre Avva Serenus că el atinsese această extraordinară stare. Castitatea devine, astfel, simbolul curăției inimii posibilă însă, nu în urma unei hotărâri ascetice, ci ca dovadă a lucrării
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]