5,057 matches
-
speranței: a sărbătorit ziua de naștere a lui George Washington și a ridiculizat poziția României, adică faptul că țara se întorcea "la neutralitate". "Sînt oare două Românii diferite?"106 întreba el. A scris un alt editorial: Mergem la Canossa?107 Partizanii tratatului de pace separată (în primul rînd Constantin Stere) de la București și cel de la Iași, neimplicați direct în negocierile de pace (ca V. Madgearu, I. Mihalache sau Brătienii), au fost prezentați într-o lumină nefavorabilă în biografia lui Iorga în ceea ce privește
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
colaborare a lui Iorga cu Averescu. Cea mai mare șansă a unei acțiuni politice i-a fost oferită lui Iorga de Ion Mihalache și de Partidul Țărănesc al acestuia. Mihalache avea concepții democrate. La vremea aceea, Iorga era și el partizanul democrației. Cooperarea dintre cei doi ar fi fost logică. Ulterior, dacă naționaliștii ardeleni ai lui Maniu li s-ar fi alăturat, acest lucru ar fi dus la crearea unei forțe de temut. Dar concepțiile sămănătoriste ale lui Iorga erau incompatibile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Neamul românesc" purtînd un fes sau un turban și i se spunea "Pașa" sau "Vizirul" . Orice urmă a promisei autonomii a Transilvaniei, Basarabiei și Bucovinei au dispărut în mulțimea de abuzuri; liberalii din Balcani (mai ales liberalii români) fuseseră întotdeauna partizanii centralizării. Așa a fost România în cea mai mare parte a anilor '20, în ciuda constituției democrate, a votului universal și a Codului lui Napoleon 63. Jean-Jacques Rousseau a fost cel care s-a ocupat în al său Contract social de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și cu orice preț o burghezie stabilă. Dar, din cauza marii noastre grabe, n-am acceptat procesul lent și i-am înlocuit pe cetățeni cu niște nemernici"106. Cuvinte profetice: ce păcat că, după un deceniu, cea mai mare parte a partizanilor declarați ai lui Goga vor proveni din rîndul acestor elemente. Aici trebuie căutate rădăcinile fenomenului (atît de adecvat denumit de către Armein Heinen) "Noul naționalism"107. Un naționalism al secolului al XX-lea semănînd vag cu predecesorul lui, naționalismul secolului al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
127. Majoritatea evreilor români s-au închis în interiorul ghetourilor lor și au continuat să aibă puține lucruri în comun cu spiritul tradițional al țării. Nu se simțeau bineveniți, ci doar tolerați cît timp își plăteau impozitele și dădeau bacșiș. Gandhi, partizanul nonviolenței, spunea: "A nu fi părtaș la rău este o datorie". Evreii "Legămîntului de colonizare" nu s-au asimilat niciodată unui mediu neoccidental. Ca produs al istoriei, mentalitatea lor era capitalistă. Generația mai vîrstnică era fatalistă, dar foarte puțini tineri
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
atît mai mult se străduia să pară mai sincer. Cu cît era mai josnic, cu atît era mai blînd și zîmbea înainte de a lovi. Plus corupția lui Argetoianu, prea flagrantă chiar și pentru deceniul lui Carol II44. Argetoianu are un partizan convins al totalitarismului. Afirmînd că Argetoianu era corupt, poate că divagăm, ținînd seama că ceea ce ne imaginăm noi că înseamnă slujirea altruistă a prosperității comune. Despotismul oriental consideră corupția drept un fel de accesoriu al postului deținut, cum ar fi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
la adresa regimului. Ceea ce a dus inevitabil la o confruntare cu Cuza. Codreanu a sesizat tot ce urma să se întîmple. Între generația sa și cea a lui Cuza exista un gol. Pe lîngă acesta, Cuza era un bun burghez și partizan al unui partid în cadrul regimului. Codreanu era adeptul unei mișcări ostile regimului. El nu era însuflețit de antisemitismul steril al lui Cuza, ci de "Gîndirea" tînărului filosof religios Nichifor Crainic și de filosoful religios Nae Ionescu și jurnalul acestuia "Cuvîntul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu permitea nici un atac din partea "Noului naționalism". În ochii lui, el era principalul element în înfăptuirea României Mari, iar naționalismul acesteia trebuia să se bizuie pe sămănătorism. Iorga respingea violența legionarilor, considerînd-o drept "anarhie", iar el ura anarhia. Era totodată partizanul Sistemului de la Versailles și devotat Franței din punct de vedere politic și cultural. După venirea la putere a lui Hitler, Iorga își va canaliza ura spre orientarea progermană a Legiunii. Iorga era profund iritat de provocarea pe care o reprezenta
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ales în România, cu petrolul ei, cu granița ei întinsă cu URSS-ul și cu numeroasele ei minorități germane și evreiești), relațiile externe ale acestora și amestecul în afacerile interne ale României vor deveni inseparabile, ba chiar și complementare. Mulți partizani români ai democrației renunțaseră între timp la ea. Manoilescu, Ghelmegeanu și Armand Călinescu erau susținătorii democrației. Cu siguranță că a fost ceva mai mult decît simplul oportunism care i-a făcut să treacă de partea totalitarismului. Începînd cu 1933, Legiunea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
adoarme..." Atmosfera aceasta a fost consacrată de expresia: "Mai bine Hitler decît Blum!" Echivalenții din Anglia ai acestor oameni știau că chiar dacă englezii vor cîștiga iminentul război, Imperiul Britanic nu va supraviețui. Cuvîntul la ordinea zilei era împăciuitorismul. Iorga era partizanul împăciuitorismului (deoarece "împăciuitorii" nu voiau să tulbure starea de fapt din România, iar un război distrugător între Hitler și Stalin nu i-ar fi frînt inima nici lui Iorga). Dar n-a fost să fie așa. Următoarele evenimente din 1936
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu afaceri german, Pochhammer, ceea ce constituia mai curînd o excepție decît o regulă. În alte cazuri, el era nu numai neprietenos, dar chiar nepoliticos cu diplomații germani veniți în România, ba chiar și cu oamenii de știință, dacă aceștia erau partizani ai nazismului 120. Evoluția poziției lui Iorga față de fascismul italian a fost complexă. Am văzut că în anii '20 era ostil față de fascism. Temperamentul lui Iorga era prea individualist ca să aibă vreo înțelegere față de orice dictatură. Dar, dacă Iorga era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a afirmat cu bunăvionță că Mussolini l-a primit pe Hitler asemenea unui antic dux gentium roman, neacordînd nici o importanță deosebită întîlnirii lor122. În aceasta consta și speranța în această perioadă a conservatorilor din Austria, Ungaria și Polonia. Iorga era partizanul unei alianțe puternice cu democrațiile occidentale și al unor relații cît mai strînse posibil cu Statele Unite și spera într-o aliniere a Italiei în lupta împotriva Germaniei naziste. Aceasta era și poziția cîtorva oameni de stat occidentali. În încercarea de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a devenit un naționalist conservator, militînd fără rezerve pentru supraviețuirea lumii sale gen secolul al XIX-lea, precum și a României Mari. Totuși, toate acestea implicau o serie de contradicții. Iorga era antinazist, permanent "de partea și alături de Franța", dar și partizan al împăciuirii. Continua să spere într-o atitudine fermă a Italiei împotriva Germaniei și într-o himerică cooperare ("latină") italo-franceză. Nu a abandonat niciodată o speranță și mai himerică de a se folosi de Mussolini împotriva revizionismului maghiar. Așa că "zig-zag
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
național, care reprezintă adevărul?" Adăugînd că "aceasta este limita care însuflețește dezbaterile publice astăzi!" După părerea lui Iorga, Giurescu, Panaitescu și ceilalți reprezentanți ai Școlii noi de istorie descind din Maiorescu și comit aceleași greșeli ca și cele comise de partizanii acestuia în urmă cu 50 de ani. Iorga își încheia discursul astfel: Se va pune mereu întrebarea: sînteți de partea lui Iorga sau a lui Maiorescu?!"170 Ion Dimitrescu a scos în evidență faptul că: "pentru profesorul Iorga, totul este
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
-și pamfletul printr-un refuz categoric de a lua în considerație revizuirea statului Transilvaniei 204. Iorga recurgea întotdeauna la un procedeu preferat în Europa de sud-est, adică ridiculizarea numelor oponenților săi politici. Dacă originea acestora nu corespundea națiunii ai cărei partizani erau aceștia (ceea ce era cazul mult prea multor istorici maghiari), numele lor erau expuse ridicolului, fostele lor nume fiind și ele ridiculizate. În privința lui Kornis, Iorga credea că numele lui originar era probabil Corniș, ceea ce însemna că era român. L.
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
considerat liderul, "Apostolul" corpului studențesc din România. Foarte multe se întîmplaseră de atunci. Iorga se apropia acum de șaptezeci de ani, iar tineretul român se schimbase și el, cu o singură excepție: tinerii erau și acum adversari ai regimului și partizani ai schimbărilor radicale. Am putea invoca mai mulți "dacă" istorici zadarnici: "dacă" Iorga ar fi avut o altă personalitate și un alt temperament: "dacă" ar fi fost măcar un politician mai bun și și-ar fi asumat rolul de lider
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
imperativ pentru Iorga să contracareze acest torent de noroi dacă voia să joace un rol politic, ceea ce el a și făcut. În alegerile următoare, Iorga se va alia cu regele, cu liberalii și cu cuziștii, întru apărarea regimului atacat de partizanii lui Maniu și de Legiune. Acest lucru reprezenta o dilemă pentru Iorga, mai ales în toamna lui 1937, dilemă care s-a accentuat în timpul scurtei guvernări Goga-Cuza, înainte de instaurarea Dictaturii Regale. Un naționalist de tip secolul al XIX-lea, Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
George Washington adresat comunității evreiești din Newport, statul Rhode Island: "Țara noastră nu pedepsește bigotismul, și nu sprijină nici persecuțiile". Astfel de începuturi au dus la formarea unei comunități diferite de aceea din România Mare. În perioada aceasta, Iorga era partizanul boicotării comerțului evreilor, ca răspuns la refuzul acestora de a se identifica cu România. Îi vom boicota pe cei care ne-au boicotat"38. Toate acestea aduceau a strategie electorală. Alierea regelui și a regimului politic cu goga-cuziștii făcea ca
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
răsuflarea. Care va fi mișcarea următoare a lui Antonescu? Va apela la metoda lui De Gaulle (așa cum mulți se așteptau plini de speranță)? Nici măcar Maniu nu dorea acest lucru. Dar pe cine își putea structura guvernul? Pe Maniu și pe partizanii lui? Era ceva imposibil, nemții n-ar fi acceptat niciodată? Pe goga-cuziști? Goga fusese apropiat de Antonescu și văduva lui, doamna Veturia Goga, era nu numai atunci, dar a continuat să fie și după prăbușirea statului legionar "marea doamnă" a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cînd este vorba de Iorga". Odată cu instituirea Statului Național Liberal, Rădulescu a schimbat registrul și s-a repezit să-l sfîșie pe Iorga, aflat acum fără apărare. Iorga devenea acum "nu numai autorul moral al persecutării Legiunii, ci și un partizan entuziast al crimei, al uciderii fără judecată... Iorga este un profesor care se bucura atunci cînd studenții lui cădeau morți sub grindina de gloanțe etc." Referirile la Iorga ca dascălul neamului erau întotdeauna puse în bătaie de joc între ghilimele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Sau: "Cămășile Verzi înseamnă disciplină..., sub aceste cămăși vibrează dragostea de țară, iar (dragostea aceasta) este împlinită de sentimentele față de națiunea noastră". Urmează alte citate, în care Prundeni preamărește "martiriul și sacrificiul" lui Codreanu 24. Cuza și fiul său (cu toate că partizanii lui A. C. Cuza nu erau îndrăgiți de către legionari) aveau o mare influență asupra ziarului "Porunca Vremii", dar nu au ridicat nici un deget ca să oprească această campanie împotriva lui Iorga. Nu și-au manifestat niciodată indignarea față de împroșcarea cu noroi a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
În ziua de 11 octombrie 1940, Iorga și-a anunțat în scris retragerea. I-a mulțumit lui Georgescu-Cocoș pentru colaborarea acestuia (același Georgescu-Cocoș care îl sfidase de atîtea ori). Acesta a devenit ulterior un adept al lui Antonescu și un partizan al Germaniei naziste. Era un om brutal, care încercase să pună mîna pe "Neamul românesc". Așa cum i-au explicat autorului cărții de față membrii familiei Iorga, Iorga a luat decizia de a desființa ziarul mai ales din cauza lui. Ultimele cuvinte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Supreme" a lui Eminescu decît imparțialitatea. Loialitatea aceasta și problemele personale (ego-ul său, preferințele, antipatiile și temperamentul său) ar fi putut în mare măsură să-l facă să șovăie. Iorga făcea mari eforturi ca să promoveze înțelegerea României în lume, fiind partizanul unei cooperări internaționale în contextul deja discutat mai sus. Iorga a fost adesea acuzat de inconsecvență și de înclinație spre paradox. Paradoxuri, da, dar nu au existat nici inconsecvențe și nici contradicții în activitățile sale dacă avem tot timpul în fața
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Op. cit., p. 255; vezi și O viață de om..., vol. III, p. 259; în sfîrșit, Supt trei regi, p. 416 209 Supt trei regi, p. 422 210 "Neamul românesc", 2 august 1928. Iorga le vorbea alor lui cu dispreț despre partizanii lui Maniu, numindu-i "o gloată josnică" alcătuită din "chelneri" și alți oameni de aceeași teapă 211 Supt trei regi, p. 418 212 "The Times", Londra, 12 noiembrie 1928 213 "Neamul românesc", 11 noiembrie 1928 214 "Neamul românesc", 10 ianuarie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Haneș a propus abolirea tuturor reformelor făcute de Iorga în domeniul învățămîntului. O viață de om..., vol. III, p. 256; vezi și Memorii, vol. VI, pp. 370-373 59 O viață de om..., vol. III, p. 255. D.V. Țoni, un fost partizan al lui Iorga, președintele Asociației Profesorilor, va deveni din cauza protestelor sale împotriva reducerii salariilor cadrelor didactice, unul dintre cei pe care Iorga "îi făcea plăcere să-i urască" 60 Memorii, vol. VI, pp. 189 și 199 61 Op. cit., vol. VII
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]