64,416 matches
-
liceu în Slobozia. Apă neagră este o întreprindere ambițioasă, un fel de saga faulkneriană a unei comunități rurale din Bărăgan, o monografie romanescă a unor destine pe fundalul ultimilor 50 de ani. Din a căror apă neagră se întrupează complicate personaje, caractere, vieți, greu de bănuit în acel cătun, necunoscutul Crăsani, o așezare pierdută în câmpia ialomițeană, între Balaciu, Lehliu și Slobozia. De la un moment dat acel umil loc geografic capătă semnificații extinse: lumea românească a Câmpiei, Crăsani fiind epicentrul unei
Proza câmpiei by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16733_a_18058]
-
se va schimba, mai ales catagrafic și demografic, prin dispariția bătrânilor și în special a celor șase piloni ai romanului. De care aflăm la începutul cărții dintr-o fotografie de epocă făcută la nunta Olimpiei cu Ștefan Moise. Cele șase personaje, oameni supravegheați neîntrerupt de Securitate și de autoritățile comuniste din sat, ne sunt propuse și detaliate de romancier, ridicate la putere de simbol al continuității. Nicolae Stan povestește limpede, mereu interesant, autentic, creează climate psihologice tensionate, conturează comportamente verosimile, pasionale
Proza câmpiei by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16733_a_18058]
-
invadator. Autorul are un real simț al perceperii istoriei, al devalorizării omului prins în invizibilul angrenaj de măcinat destine. Există, evident, o intrigă cu suspens, un thriller inaparent, un scenariu ce se scrie cu viețile, culpabilitatea și complicitățile celor șase personaje ce expiază fiecare printr-o misterioasă și atroce moarte, învederată de autor în ultimul capitol: Execuția: 23 august '99. Ca într-o geneză inversă, devenită Judecată de Apoi, moartea fratelui Osman înseamnă Ziua a Șaptea, urmată de cea a lui
Proza câmpiei by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16733_a_18058]
-
George Mihăiță, un jos viu și proaspăt, plin de forță și de nuanțe. La Nottara, dimpotrivă, fiecare actor pare purtat de propria cârmă, de un stil recognoscibil, de ceea ce am putea numi facil ca manieră de a pune în valoare personajul. Aceleași trucuri, aceleași voci, același fel de a face cu ochiul publicului, de a rosti, de a râde sau de a se mira, uneori prea gros și prea în vecinătatea vulgarității, care de altfel dă târcoale spectacolului. Nu m-au
Fierari din toate țările, uniți-vă! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16739_a_18064]
-
parvin situațiile trimise de inspectorii de teren. Eu centralizez datele și închei procesul-verbal. Nu bat cărările să cunosc oamenii și necazurile lor. Eu fac muncă de birou." Dar principalul motiv pentru care Radu G. Țeposu a scris Viața și opiniile personajelor, Istoria tragică și grotescă, Suferințele tînărului Blecher e faptul că îi plăcea ce face: "Căci ce plăcere mai reconfortantă poate fi decît aceea de a-ți imagina viața și opiniile personajelor, și de a le pune pe acestea pe o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16743_a_18068]
-
care Radu G. Țeposu a scris Viața și opiniile personajelor, Istoria tragică și grotescă, Suferințele tînărului Blecher e faptul că îi plăcea ce face: "Căci ce plăcere mai reconfortantă poate fi decît aceea de a-ți imagina viața și opiniile personajelor, și de a le pune pe acestea pe o scenă imaginară pentru a le observa tot felul de ciudățenii.[...] Aș zice că toată literatura e un superb iarmaroc, dacă n-ar exista și metafizica, acest chin deșănțat pentru spiritele înalte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16743_a_18068]
-
național de televiziune, de către George Radu Serafim, de pildă, dar nu numai, s-au mai ridicat în apărarea acestor obiecte, fără nici o competență, dar cu mult elan propagandistic și cu aerul triumfalist că patrimoniul cultural național s-a îmbogățit covîrșitor, personaje perecum istoricul literar N. Georgescu, echipa de la Literatorul, tot felul de alți veleitari mai mult sau mai puțin ,,patrioți", însă cu o acută dorință de cîștiguri fabuloase, inclusiv de natură simbolică, și, dacă se poate, cît mai rapide, dar și
Ce se mai întîmplă cu Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16757_a_18082]
-
o preferință pentru rapiditatea scrierii, care dă suflu și pune pe cititor să își construiască lumea imaginației sale. Aici am putea vorbi de colaborarea dintre scriitor, rapiditatea textului și cititor. „Câteodată un scriitor spunând prea multe devine mai comic decât personajele sale, ritmul rapid este o mare virtute narativa pentru cel care se străduiește să construiască lumi.” Cât de eliptica este o povestire trebuie apreciat după tipul de cititor căruia i se adresează. Un text poate fi asemuit cu o pădure
Puterea de a înțelege. In: Editura Destine Literare by Victorița Duțu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_230]
-
metafizice ale îndoielii sunt cele ale lui și autorul model știe să le joace și să le înțeleagă: „cogito, ergo sum” va spune la sfarsit autorul împreună cu cititorul. Cine îl construiește pe cititorul model? Autorul? Putem gândi autorul că un personaj empiric care relatează faptele construindu-și cititorul model al său? Să luăm pentru exemplificare „Meditațiile” lui Rene Descartes. Cărui tip de cititor se adresează el? „Meditații metafizice către Domnii Decani și Profesori ai Sfintei Facultăți de Teologie din Paris, Domnilor
Puterea de a înțelege. In: Editura Destine Literare by Victorița Duțu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_230]
-
și de alte construcții ale textului când trebuie să facem distincția dintre autor și vocea să. Cărțile scrise la persoana întâi, în multe dintre ele, „eu” nu este neapărat și autorul. În românul „Sylvie”, spre exemplu, sunt prezente trei entități: personajul principal, domnul care poartă numele controversate, a doua entitate este cea care spune „eu” în povestire: este cel care reflectează că „iluziile cad una după alta precum cojile unui fruct iar fructul e experiență”. Acest al doilea personaj este naratorul
Puterea de a înțelege. In: Editura Destine Literare by Victorița Duțu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_230]
-
trei entități: personajul principal, domnul care poartă numele controversate, a doua entitate este cea care spune „eu” în povestire: este cel care reflectează că „iluziile cad una după alta precum cojile unui fruct iar fructul e experiență”. Acest al doilea personaj este naratorul povestirii dar care e diferit de autorul povestirii, Gerard Neval. Cea de a treia entitate, de cele mai multe ori este greu de indentificat, vocea autorului însuși. Putem avea în vedere simetria cititorul model vizavi autorul model, vrând a identifica
Puterea de a înțelege. In: Editura Destine Literare by Victorița Duțu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_230]
-
lasă ea să se descopere, este ca o invitație la meditație pornită de la autorul model către cititorul model. Această a treia voce este Nerval, autorul însuși care mărește misterul operei prin această ascudere cât mai ingenioasă în spatele operei și a personajelor pe care le construiește. El este creatorul operei sale, fiind în afara ei, în interiorul ei, peste tot sau nicpieri. Pânp la urmp el este misterul sau întruchiparea misterului însuli. Autorul adevărat dispare în fundal într-o scriere puternică și expresiva devenind
Puterea de a înțelege. In: Editura Destine Literare by Victorița Duțu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_230]
-
construiește. El este creatorul operei sale, fiind în afara ei, în interiorul ei, peste tot sau nicpieri. Pânp la urmp el este misterul sau întruchiparea misterului însuli. Autorul adevărat dispare în fundal într-o scriere puternică și expresiva devenind un fel de personaj al paratextului. El mizează pe un cititor ideal, bolnav de insomia lecturii, de neobosita înclinație către căutare și cercetare, către acel ceva inefaubil al trăirii și al contemplației. Aceasta este taină unei creații și măreția veșniciei revelata într-un text
Puterea de a înțelege. In: Editura Destine Literare by Victorița Duțu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_230]
-
pare mai curând o ciornă la prima mână decât o producție destinată tiparului. Și, chiar așa, se mai putea salva ceva dacă ar fi vorba numai de faptul că autorul însuși uită, după vreo sută de pagini, numele unuia dintre personaje, rebotezându-l din Vasile (Corcolan) în Nelu, iar aproximările temporale sunt un mister rămas pe veci nerezolvat. Însă din această încrengătură pretențioasă și lipsită de o minimă coerență care este Sauna trebuie mai mult decât bună-credință ca să poți salva ceva. Teoretic
Misterele literaturii de trei parale by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16782_a_18107]
-
cu avocate criminale, bisexuale și foarte corupte care învârt lumea și securiști infiltrați de mulți ani în închisori ca să-i omoare pe opozanții regimului, unul dintre aceștia dovedindu-se chiar tatăl ucigașului de profesie. E de la sine înțeles că singurele personaje pozitive sunt pușcăriașii, majoritatea, evident, închiși pe nedrept, și toți de-un altruism demn de o cauză mai bună. N-o să spun acum nimic despre coada de lingură de argint, foarte ascuțită, pe care Lama o ține ascunsă în anus
Misterele literaturii de trei parale by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16782_a_18107]
-
a depăși imprecisul sentimentalism, de a-și exprima opțiunea față de diversele oferte politice. Astfel traiectoriile lor s-au diferențiat, adesea radical. Unii au ales România literară, alții Literatorul, Totuși iubirea, România Mare. Succesul de racolare pe care l-au înregistrat personaje precum A. Păunescu sau C.V. Tudor sau Victor Crăciun au avut la bază crunta dezinformare a maselor din Basarabia, care au fost tentate a identifica idealul unificării cu național-comunismul, deci cu o diversiune a aceluiași Moloh ideologic care a încercat
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
critic municipalitatea madrilenă. Ca bucureștean, cunosc... Amănuntul îl reținusem dintr-un cu totul alt motiv. Mă gîndisem, în general, la dejecțiile umane ale planetei. Și cum acestea, în loc de flori, în acea zi, împodobeau monumentul Autorului Tristei figuri. Nu vedea, oare, Personajul lui Cervantes peste tot în lume, partea idealistă a existenței? Prinți și prințese, în loc de hangii ori hangițe?... De ce să nu fi luat în ziua aceea gunoaiele drept orhideele pe care cetatea Madridului le-ar fi așternut în calea glorioasă a
Madrid by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16770_a_18095]
-
el fiind o creație a lui Saul Bellow. Întreg eseul este o ficțiune a acestui romancier care, printr-o formulă literară novatoare, se erijează în autorul prefeței, lăsînd publicul să creadă că volumul în sine ar aparține filosofului în viață, personaj continuînd de fapt tradiția lui Moses Herzog. Idee nuanțată cu ocazia apariției romanului Ravelstein: "Fiindcă o persoană care construiește o teorie erudită, pentru orice situație, cu o singură variabilă și profund fantastică, despre motivul pentru care lumea se descompune este
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
tradiția lui Moses Herzog. Idee nuanțată cu ocazia apariției romanului Ravelstein: "Fiindcă o persoană care construiește o teorie erudită, pentru orice situație, cu o singură variabilă și profund fantastică, despre motivul pentru care lumea se descompune este exact genul de personaj căruia Bellow i-a dedicat întreaga sa carieră". (Louis Menand, Bloom's Gift, "The New York Review of Books", 25 mai 2000). Gestul lui Saul Bellow de a-i ridica un monument literar acestei flamboaiante personalități culturale, la opt ani după
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
personalități culturale, la opt ani după dispariția ei, este întru totul lăudabil. Împrumutîndu-și numele romanului, Ravelstein - copie ficțională a lui Bloom, nu este totuși protagonistul real. Așa cum observă și Louis Menand în articolul citat, romanul conține o narațiune subterană despre personajul narator, care se scrie, parcă în ciuda autorului, printre rîndurile poveștii spuse. Textul apare sub forma memoriilor unui prieten foarte apropiat al lui Ravelstein, romancierul de succes Chick, într-o cronologie interioară, în care amintirile despre Abe, aparent fărîmițate și fără
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
la aceeași universitate, o personalitate complet diferită. Figură histrionică, de o cultură și o spiritualitate fabuloase, criticînd răspicat societatea în care trăiește, dar trăindu-și din plin viața, îmbibat de erotism, dar homosexual, Abe Ravelstein e probabil cel mai reușit personaj al lui Bellow, în ciuda faptului că, așa cum observă critica, este cel mai puțin fictiv. Deși înglodat în datorii, nici unul dintre prietenii săi nu-i contestă acestui aristocrat al spiritului nevoia de costume Armani, stilouri de aur Mont Blanc, trabucuri de
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
am spus, o rezonanță aparte. Nu este prima oară cînd Bellow scrie despre români sau despre Balcani (să ne amintim de Iarna decanului din 1982, tradusă și în românește). Însă în Ravelstein, cu o gratuitate greu de explicat, Bellow atribuie personajelor sale, Abe și Chick, păreri deloc flatante și cam după ureche despre Mircea Eliade și intelectualitatea est-europeană. Astfel, Radu Grielescu, amicul Velei, profesor și el la universitatea din Chicago, este un fost membru (sic!) al Gărzii de Fier din România
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
ca lider de partid aflat pe picioarele lui. Dl Radu Vasile, rămas fără funcția de premier, s-a consolat părăsind PNȚCD-ul împreună cu un număr de parlamentari ai partidului. Apoi și-a făcut partid, intrînd în combinație cu un pitoresc personaj politic, Cornel Brahaș. Rezultatul, Partidul Popular, tot așa: planuri de viitor mai îndepărtat, partid modern etc. În această privință, pediștii care l-au urmat pe dl Babiuc, cînd s-a iscat ruptura din acest partid, s-au dus cu toții pe
Cooperativa meșteșugărească a Parlamentului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16795_a_18120]
-
de-abia ieșise din găoace, s-a metamorfozat într-un cor al scăpătaților, după fuzionarea cu PUNR-ul, dar mai cu seamă după ce candidatul la președinție al nou-născutei Alianțe Naționale a devenit dl Marian Munteanu. Ca și dl Măgureanu, fostul personaj central al Pieței Universității, dl. Munteanu, a rămas cu mica sa legendă de pe vremuri, dar s-ar putea să aibă probleme și cu strîngerea celor 300.000 de voturi pentru a deveni candidat oficial. Dl Munteanu și-a contorsionat legenda
Cooperativa meșteșugărească a Parlamentului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16795_a_18120]
-
de pe vremuri, dar s-ar putea să aibă probleme și cu strîngerea celor 300.000 de voturi pentru a deveni candidat oficial. Dl Munteanu și-a contorsionat legenda în evoluția sa ulterioară, încît majoritatea celor care vedeau în el un personaj charismatic în '90 și-au schimbat punctul de vedere. Așa se întîmplă că foștii "golani" nu prea mai vor să audă de el, iar adversarii Pieței, membrii ai Alianței Naționale, au început să-și dea demisia în căutarea unei combinații
Cooperativa meșteșugărească a Parlamentului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16795_a_18120]