60,135 matches
-
Vișinel răspunse distrat, de parcă întrebarea părintelui său fusese o glumă: - Mie îmi plac toate fetele din șatra noastră: și Zina, și Mara și Coța. - Trebuie să te oprești la una, ca să ne putem număra galbenii trebuitori și după aceea să pornim la drum pețitorii. - Mai dragă decât toate mi-e... și făcu o pauză fără să pronunțe numele fetei pe care o îndrăgea ca pe un soare, și continuă... dar știu eu dacă o poți cumpăra, tată? Dacă ai tu atâția
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
punerea în străchini a mâncării curmară neliniștile. Masa decurse în tăcere. Cine ar mai fi avut chef de taifas, când fasolea râdea cu dinții ei de sidef, chemătoare! Câte o cană de apă încheie festinul și fiecare din membrii șatrei porni spre locul deja știut: bărbații și flăcăii la ridicarea corturilor, tinerii mai răsăriți cu caii, catârii și măgarii la păscut, iar bătrânii, obosiți de timp, își luară luleaua și, aprinzând tutunul negru și iute cu mâinile tremurânde, începură să trimită
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
timp să-și pună măcar pentru scurt timp capul pe o pernă. Toți, cu mic cu mare, începură desfacerea corturilor, știind că nu au nici o putere de a se împotrivi. Apoi bulibașa, încruntat ca un general de oști, nevoit să pornească la o bătălie pe care n-o aștepta și nu și-o dorea, trecu printre corturi unde oamenii lui roboteau, murmurând înciudați la strângerea calabalâcurilor. Deodată, bătrânul staroste se opri în fața unui cort unde un tânăr își înlănțuise cu brațele
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
se opri în fața unui cort unde un tânăr își înlănțuise cu brațele țiganca, într-o scenă tandră de dragoste, urmăriți de câțiva puradei care-i priveau chicotind veseli. - Tu ce faci, mo!? Ai chef de hârjoană? Nu ai aflat că pornim la drum...? - Bulibașă! - Nici un bulibașă, desfă-ți cortul, tăbârcește-l în căruță și înhamă-ți catârii! - Cum asta, de-abia am poposit, gândeam... - Tu să faci cum ți-am poruncit, că altfel auzi glasul harapnicului. - Credeam... - Tu mai ales nu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
apă limpede ca zorile, din belșug, pentru oameni și animale. Satul Bălășești fiind departe de locul unde ei poposiseră pentru a-și trage sufletul. După o vreme Iorgu se gândi să urce o parte din noapte în căruțe și să pornească la drum în ciuda întunericului. În faptul dimineții, aveau să poposească în satul cu multele sale făgăduieli. Când se treziră sătenii din Bălășești, în dimineața aceea, de la sfârșitul lui Cuptor, toate ulițele erau pline de zarva țiganilor. Sătenii se bucurară. Șătrarii
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
un final care cine știe când și cum își va arăta zorii limpeziți, de vreme ce pe apele timpului plutea un noian de incertitudini. Aflat sub povara acestor cugetări, bulibașa nu și găsea tihna căutată îndelung. Se ridică în picioare și o porni domol, fără zor, spre un loc unde să-și așeze gândurile. Acestea mergeau în același timp cu el prin iarba deasă a luncii purtate de pașii săi deveniți grei, ca de plumb. Tăia în noapte o cărare simțind tot mai
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
curgând fără încetare ca și îngrijorările lui. Noaptea o petrecu pe malul acelui pârâiaș. Dimineața îl prinse cu aceleași împăienjeniri. Privi spre soarele care se înălța rotund, ca un ban de aur, mare și strălucitor, deschizând porțile unei noi zile. Porni spre corturi, cu aceiași pași grei, călcând și doborând sub tălpile cizmelor sale firele de iarbă pline de rouă. Dar gândurile și frământările lui nu se lăsau strivite asemenea ierbii întâlnite în cale. Dimineața aceea părea a nu se deosebi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
aș mânca un bou și o sete, că aș goli o fântână cu băuturi tari, glumi el dar, dragilor, deveni el serios, mai am astăzi două procese pe rol, cu destule probleme. Diseară da, de acord, mă aveți musafir! Soții porniră cu pași lenți spre casă. Mihăiță care ieșise între timp din sala de ședințe însoțit de bunici, alergă spre părinții săi lipindu-se cât putu de Ina, de parcă ar fi vrut să intre tot în sufletul ei. Se uită apoi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
să nu vă îngrijorați, amânarea poate fi în favoarea noastră. La termenul care urmează, îi vom servi mai multe surprize domnului avocat Diaconescu și mă tem că îi va fi foarte greu să le contracareze cu răspunsuri facile. * Alex și Ina porniră pe străzile orașului, fără nici o țintă, mâhniți, debusolați. De câte ori aveau să mai facă oare acest drum al neștiutului...!? se întrebară fiecare dintre ei. O durere fără glas săpând necontenit în sufletele lor ca într-o rocă care nu putea să
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Lisandru o zorea necontenit pe Rafira să urce în căruță și, când aceasta abia se aburcase, fără să se uite în urmă, cu sufletul înveșmântat într-o durere pe care abia și-o putea stăpâni, el dădu bice cailor care porniră într-un galop neînfrânat colbăind întreaga așezare. Vișinel fugi un timp, cât îl ținură puterile, după căruța părinților săi; văzând însă că alergarea sa este zadarnică, se reîntoarse, cu pași care nu erau ai lui și se așeză pe o
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
se învrednici să toarne în pâlnia gurii două pahare de rachiu, cel oferit inițial de către Ina părându-i-se prea puțin. Acum putea vota cu oricine. Se înregimentă nechemată, în rândul oaspeților și susținu partida de alto în cântecul deja pornit de : Mulți ani trăiască! în cinstea sărbătoriților. Cu brațele pline de flori, intrând vijelioși în casa încărcată de sărbătoare Mihăiță, Vișinel și Alex o căutară asiduu cu ochii pe Ina. Găsind-o, făcură cerc în jurul ei. Băieții îi sărutară mâna
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
tare, el își făcuse programul și acum era pe post de cocoș: - Hai, ridicați paharele fără toasturi și fără lacrimi, ce Dumnezeu, e poate cea mai fericită zi din viața noastră, nu!? Copiii îi mai sărutară o dată mâna Inei și o porniră către camerele lor, purtând cu ei întreaga frumusețe a unei sărbători irepetabile. Norocul, precum o stea a magilor, le călăuzise drumul le încălzise inimile și-i adusese într-o lume în care se bucurau nu numai de căldura unui soare
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Vișinel, fiind întâmpinată de către mire. Urmară apoi celelalte etape ale ceremonialului izvorâte din datinile și tradițiile etniei rrome. Mireasa fusese găsită pură spre cinstea șatrei și a părințiilor ei. Urmară dansuri dezlănțuite, cântece vesele, jocuri exuberante, după care întreg alaiul porni în cântece și dans către masa așezată în poiană, pe iarbă, unde, printre sălcii, torcea ca un motan leneș un pârâiaș, întregind decorul natural. Cântecele, dansurile, felicitările către miri și părinți, de către grupuri constituite din tineri și vârstnici, se ținură
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Le aparțin deopotrivă, nu tăgăduiesc, dar eu știu acum cu adevărat al cui sunt: al Voicăi! Da, da, sunt al Voicăi mele dragi! Le sărută la părinți mâna, gest urmat și de mireasă și, cerându-i Voicăi să-l urmeze, porni spre ieșirea din spațiul nunții, depărtându-se de vatra unde șatra se așezase în urmă cu câteva săptămâni. * Un timp, Ina și Alex îl urmăriră pe Vișinel cum se îndepărta încet, încet, învăluit în ceața serii, ținând-o atât de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
l-a îndemnat și îndrumat să și facă arborele genealogic și să reconstituie „povestea” familiei, așa cum eu, rătăcind își la propriu) cu el prin nepătrunsele păduri ale Bucovinei și fermecat de frumusețea istoriilor și istorisirilor sale, l-am îndemnat să pornească pe înspinatul drum al prozei. Fiecare personaj al acestui volum îtrebuie spus, cele mai multe dintre personaje sunt membri ai propriei familii, dar acest fapt sporește autenticitatea și farmecul notațiilor) are o istorie a sa își ce altceva este proza, dacă nu
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
cerșește. Și-ai să mai vezi pe cei ce-s mulțumiți Să ardă-n foc, căci și de-au fost mișei, Nădejde trag s-ajungă fericiți. Pe urma mea, spre-a ta scăpare deci Alungă-ți pașii și la drum pornește, Iar eu te-oi duce către loc de veci.” „Și du-mă astfel încât curând s-ajung La sfântul Petru și pe unde spui Că-i plin de duhuri care pururi plâng. Pornii atunci și eu pe urma lui. Mă pregăteam
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
scăpare deci Alungă-ți pașii și la drum pornește, Iar eu te-oi duce către loc de veci.” „Și du-mă astfel încât curând s-ajung La sfântul Petru și pe unde spui Că-i plin de duhuri care pururi plâng. Pornii atunci și eu pe urma lui. Mă pregăteam cărare lungă-a face Și-a-nfrânge mila, și-a răzbi durerea Pe care-acum din minte le-oi desface. Urcarăm sus și printr-un ochi rotund Zării la capul căii lungi și
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
termina cu ungerea frunților cu mir și înfruptarea cu nafură ori agheasmă. Prejudecata lor oarbă în Dumnezeu le întărea speranța unei răsplăți divine, uitând că de la pământ la stele drumul nu e neted. Raportarea lor lăuntrică la Dumnezeu prin Hristos pornea pe drumul crucii și al pocăinței, crezând că la timpul potrivit vor fi luate de stăpânul ceresc pentru înfrumusețarea prealuminoaselor și prea-liniștitelor sale lăcașuri. Până la cinci ani am avut o dezvoltare somatică normală, dar un factor perturbator necunoscut a influențat
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
a dezvoltat ca ființă rațională sau ca entitate bio-psiho-socială. Evoluția speciei umane a condus, după cum era și firesc, la o specializare a tuturor interconexiunilor acestui proces, atât la nivel de microclimat, cât și la nivel macrosocial. În demersul nostru, vom porni de la următoarele cinci valențe ale comunicării: înțelegere, comunitate, participare-coparticipare, organizare și neînțelegere. O atenție deosebită acordăm ultimei valențe, "neînțelegerea", deoarece, în conformitate cu E. Durkheim: "[...] în societățile moderne, indivizii sunt legați mai mult de diferențele decât de asemănările dintre ei, pentru că acestea
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
a dorințelor și expectanțelor membrilor acestora. Pentru ca mesajele campaniei de PR să fie cât mai bine receptate și asimilate, consilierul PR trebuie să țină cont de cât mai multe dintre caracteristicile contextului sociocultural. Contextul politic este, de asemenea, foarte important. Pornind de la premisa unor democrații autentice, considerăm că sistemele politice din cadrul acestora promovează bipolaritatea, adică existența a două blocuri politice mari (de obicei unul de centru-stânga și altul de centru-dreapta), care înglobează mai mult de 80 % din intențiile de vot, pe lângă
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
inclusiv organigra-ma), consilierul PR trebuie să cunoască și elemente care țin de: identitatea corporativă (comunicarea integrată corporativă, comportamentul corporativ, cultura corporativă, designul corporativ), statutul sistemului, obiectivele sistemului, tradiția siste-mului, eventuale puncte tari sau puncte slabe (probleme). În ceea ce privește identitatea corporativă, vom porni de la definirea conceptului de identitate, care, din punct de vedere psihologic, înseamnă: a. apartenența la un grup de valori; b. diferențierea specifică în cadrul aceluiași grup de valori. Este foarte clar că orice sistem va aparține sau va fi membru al
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
astfel de clasificări, care poate fi de ordin general (cum este cea prezentată de către noi) sau poate fi specifică, în funcție de realitățile sistemului și de gradul de empatie a consilierului. Definirea oricărui tip de problemă reprezintă punctul principal de la care se pornește în constructul planului cam-paniei de PR. Problema trebuie să reprezinte un aspect general al preocupărilor unei instituții publice sau private. A defini o problemă înseamnă, în același timp, a defini un act de intenționalitate. Tipuri de probleme sau teme generale
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
situației impactul asupra categoriilor de public și răspunsurile lor. Evaluarea include (1) impact (informațional, asupra atitudinilor și asupra comportamentului) și (2) randament (eforturile legate de media și rezultatele acestor eforturi). 16. Comunică rezultatele. Pe scurt: 1. Identifică centrul de unde au pornit problemele. 2. Analizează lista totală a publicurilor și notează-le pe toate acelea care sunt implicate în problemă, atât în centrul ei, cât și periferic. 3. Determină statutul problemei în termeni de efect ne-gativ potențial asupra organizației. 4. Fă o
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
cum Îi spuneau prietenii după ce tata, care mâncase armată pe pâine o viață, se pensionase). Și, chiar dacă nimeni nu se arăta prea curios, domnul Martin Începu să povestească neinvitat, privind dincolo de noi: Mă aflam Într-o sală imensă, fără geamuri - porni el cu o voce albă - cu pereți foarte Înalți, de care atârnau draperii purpurii. Draperiile tremurau si răspândeau o lumină puternică. Colonelul, Îmbrăcat În costumul lui bej cu dungi subțiri, stătea În capul unei mese lungi și surâdea. Surâdea și
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
soi de zgârieturi, pe care el le interpretă ca fiind foarte speciale. Își aminti cum inima i-o luase razna, iar gândurile toate se Îndreptară spre ea. Era prea frumos ca să fie adevărat, Își spuse Îmbujorat de o tăinuită emoție! Porni fâstâcit spre ușă și trase Încet zăvorul, Într-o stare de ciudată amețeală, Însă imaginea care i se desfășură Înaintea ochilor Îl făcu să devină dintr-o dată lucid și nervos. Cineva lăsase intenționat În fața ușii lui o pisică neagră, muribundă
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]