5,163 matches
-
Celălat prin sine însuși, trad. de Ciprian Mihali, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 1997, p. 43. 399 Aurel Codoban subliniază, la rându-i, excluderea transcendenței în postmodernism, precum și a modelului ontologic axat pe ideea de origine sau profunzime. Pentru postmoderni, funcționează un model centrat pe diferență, astfel încât "ceea ce rezultă este o ontologie a "suprafeței semnificante", fără transcendență, [...] și articulată după principiul diferenței, nu al asemănării. Un astfel de model ontologic este în funcțiune în cele mai realizate formule ale gândirii
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
un model centrat pe diferență, astfel încât "ceea ce rezultă este o ontologie a "suprafeței semnificante", fără transcendență, [...] și articulată după principiul diferenței, nu al asemănării. Un astfel de model ontologic este în funcțiune în cele mai realizate formule ale gândirii filosofice postmoderne. Îndeosebi la acei gânditori francezi care, ca Derrida, Lyotard, Deleuze și Baudrillard, au reușit paradoxala sinteză hermeneutico-semiologică sau heideggeriano-structuralistă" (Aurel Codoban, Semn și interpretare. O introducere postmodernă în semiologie și hermeneutică, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001, p. 131). 400 Jean Baudrillard
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
model ontologic este în funcțiune în cele mai realizate formule ale gândirii filosofice postmoderne. Îndeosebi la acei gânditori francezi care, ca Derrida, Lyotard, Deleuze și Baudrillard, au reușit paradoxala sinteză hermeneutico-semiologică sau heideggeriano-structuralistă" (Aurel Codoban, Semn și interpretare. O introducere postmodernă în semiologie și hermeneutică, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001, p. 131). 400 Jean Baudrillard, L'échange symbolique et la mort, p. 343. 401 Jean Baudrillard, Pour une critique de l'économie politique du signe, p. 172. 402 Mike Gane, "Radical Theory
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
indiferent, p. 8. 425 Jean Baudrillard, Jean Nouvel, Obiectele singulare. Arhitectură și filosofie, trad. de Ciprian Mihali, Editura Paideia, București, 2005, p. 27. 426 A se vedea Gilles Deleuze, Félix Guattari, L'Anti-Œdipe, Minuit, Paris, 1973. 427 Jean-François Lyotard (Condiția postmodernă, p. 32) notează în acest sens: "Din această descompunere a marilor Povestiri [...] rezultă ceea ce unii descriu ca fiind disoluția legăturii sociale și trecerea colectivității sociale de masă compusă din atomi individuali lansați într-o absurdă mișcare browniană. Nu este vorba
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
456 Ibidem, p. 79. 457 În acest sens, Baudrillard remarcă faptul că "simulacrele nu sunt numai jocuri de semne, ci ele implică raporturi sociale și putere socială" (ibidem, p. 80). 458 Ibidem, p. 83. 459 Steven Best, Douglas Kellner, The Postmodern Turn, p. 102. 460 Walter Benjamin, "Opera de artă în epoca reproducerii mecanice", în Iluminări, trad. de Catrinel Pleșu, Editura Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2002, p. 109. 461 O interpretare a acestei situații enunțată de Benjamin se regăsește în capitolul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care le va conecta mai târziu cu diferite configurații ale valorii economice, s-a dovedit a avea o enormă influență pentru teoria socială și culturală contemporană. Mulți comentatori, de pildă, au încercat să schițeze diferențele dintre cultura modernă și cea postmodernă în termenii deplasării de la al doilea la al treilea tip de simulacru". 466 Ca o corelație cu această distincție se poate pune și întrebarea: reprezintă hiperrealitatea/simulacrul o parodie a realității? În măsura în care simulacrul preia caracteristicile și procedeele specifice realității, cele
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Trei, București, 2000, p. 74. 524 Gilles Lipovetsky, L'ère du vide. Essais sur l'individualisme contemporain, Éditions Gallimard, Paris, 1993, p. 26. 525 Steven Connor, op. cit., p. 242. 526 David Lyon, op. cit., p. 93. 527 Yves Boisvert, Le monde postmoderne. Analyse du discours sur la postmodernité, p. 54. 528 Explozia modernității, ce se poate regăsi la toate nivelurile, este denumită de către Baudrillard în La Transparence du Mal "orgie", iar starea actuală, postmodernă, post-orgie, este stadiul simulării totale, în care economia
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
op. cit., p. 93. 527 Yves Boisvert, Le monde postmoderne. Analyse du discours sur la postmodernité, p. 54. 528 Explozia modernității, ce se poate regăsi la toate nivelurile, este denumită de către Baudrillard în La Transparence du Mal "orgie", iar starea actuală, postmodernă, post-orgie, este stadiul simulării totale, în care economia devine transeconomie, estetica transestetică, iar excesul se traduce în indistincția genurilor și în "gradul zero" al culturii (Jean Baudrillard, La Transparence du Mal, pp. 11-21). 529 Jean Baudrillard, De la séduction, p. 247
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
avec François L'Yvonnet, p. 117). 578 Jean Baudrillard, Paroxistul indiferent, p. 40. 579 Douglas Kellner, Cultura media, p. 376. 580 Această întrebare este preluată din studiul lui Jacques Bouveresse, Le philosophe chez les autophages, Minuit, Paris, 1984. ----------------------------------------------------------------------- DISCURSUL FILOSOFIC POSTMODERN Cuprins 2 1 Cuvânt înainte Introducere O posibilă "arheologie" a postmodernismului Disputa dintre moderni și postmoderni DISCURSUL FILOSOFIC POSTMODERN Discurs și retorică în postmodernism Baudrillard și postmodernismul Hiperrealitate și simulare O strategie neconvențională seducția Strategii ale scriiturii baudrillardiene Filosofia postmodernă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Cultura media, p. 376. 580 Această întrebare este preluată din studiul lui Jacques Bouveresse, Le philosophe chez les autophages, Minuit, Paris, 1984. ----------------------------------------------------------------------- DISCURSUL FILOSOFIC POSTMODERN Cuprins 2 1 Cuvânt înainte Introducere O posibilă "arheologie" a postmodernismului Disputa dintre moderni și postmoderni DISCURSUL FILOSOFIC POSTMODERN Discurs și retorică în postmodernism Baudrillard și postmodernismul Hiperrealitate și simulare O strategie neconvențională seducția Strategii ale scriiturii baudrillardiene Filosofia postmodernă o filosofie autofagă? Bibliografie Abstract Résumé
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
376. 580 Această întrebare este preluată din studiul lui Jacques Bouveresse, Le philosophe chez les autophages, Minuit, Paris, 1984. ----------------------------------------------------------------------- DISCURSUL FILOSOFIC POSTMODERN Cuprins 2 1 Cuvânt înainte Introducere O posibilă "arheologie" a postmodernismului Disputa dintre moderni și postmoderni DISCURSUL FILOSOFIC POSTMODERN Discurs și retorică în postmodernism Baudrillard și postmodernismul Hiperrealitate și simulare O strategie neconvențională seducția Strategii ale scriiturii baudrillardiene Filosofia postmodernă o filosofie autofagă? Bibliografie Abstract Résumé
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
POSTMODERN Cuprins 2 1 Cuvânt înainte Introducere O posibilă "arheologie" a postmodernismului Disputa dintre moderni și postmoderni DISCURSUL FILOSOFIC POSTMODERN Discurs și retorică în postmodernism Baudrillard și postmodernismul Hiperrealitate și simulare O strategie neconvențională seducția Strategii ale scriiturii baudrillardiene Filosofia postmodernă o filosofie autofagă? Bibliografie Abstract Résumé
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
admirabil scrie Felicia Cordoneanu, condiția femeii din societatea românească actuală oscilează între între valorile societății tradiționale și noul sistem de valori promovat de societățile democratice occidentale. În anumite spații sociale românești domină un set de valori tradiționale, în altele celălalt (postmodern). Cert este că nu avem o supremație clară a unui set de valori și a unui tip de mentalitate privind femeia din România. Aici este mai curând locul de întâlnire al paradoxurilor. Multe dintre aceste paradoxuri sunt definitiv și semnificativ
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
de față se referă a transpunerea în actualitate a unor ipostaze tradiționale ale femeii - ale fractalului ,,femeie ortodoxă,, aș spune, preluând terminologia lui Culianu. Toate aceste exerciții de adaptare fidelă a tradiției au loc în condițiile mediatizării și impunerii ipostazelor postmoderne ale femeii. Intrebarea este următoarea: în ce măsură femeia casnică, consacrată aproape exclusiv maternității, protectoare față de întreaga familie, capabilă de a îndura cu un tenace stoicism umilințele, în măsură a-și asuma riscuri și a face permanente sacrificii este compatibilă cu femeia
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
faptul că această dominanță ar anula feminitatea. Dimpotrivă, uneori o potențează. Felicia Cordoneanu se distanțează clar și de tendințele simpliste și puternic ideologizate ale feminismului teologic din anumite spații occidentale. Dificultatea răspunsului privind compatibilitatea religioasă dintre femeia tradițională și cea postmodernă este dată, printre altele, și de faptul că ambele se declară credincioase, adepte ale creștinismului ortodox românesc. Esențială este măsura în care ele își asumă, tainic și profund, Sfânta Tradiție și, în mod special,- raportarea la cele două arhetipuri ale
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Reformă a Islamului, așa cum am avut noi Reforma și Contrareforma în creștinism cu câteva secole în urmă. Se ajunge în cele din urmă la dorința ferventă a multor musulmani de a aduce Sharia în Occident, folosindu-se de tehnica occidentală postmodernă: fax, Internet, platforme, twitter etc. La limită, fundamentaliștii musulmani pun la cale atentate ca răspuns în paradigma ,,războiului sfânt" la ceea ce ei numesc provocările Occidentului. Este și cazul nefericit al oribilelor crime din 7-9 ianuarie 2015 de la redacția ziarului parizian
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
a muncii. Și atunci, știința modernă intervine cu noi discipline sau domenii de acțiune, printre care și igiena muncii, dezvoltată mai ales în sistemul sanitar, prin cabinetele de medicină a muncii și igienă a muncii. În cadrul organizațiilor intrate în perioada postmodernă, sigur că introducerea tehnicilor, metodelor și instrumentelor celor mai actuale de producție, organizare a muncii, deci a unor condiții propice activității cotidiene, a condus la scăderea, din acest punct de vedere, a situațiilor tensionate, generatoare de stress, legate de existența
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
evidențiază limitările definițiilor consacrate. Pentru ca arhitectura să rămână convergentă cu cultura, Moussavi (Moussavi / Kubo 2006: 5) explică nevoia de mecanisme prin care arhitectura să actualizeze constant imagini și concepte care să reflecte transformările culturale. Aceasta consideră că pluralitatea sensurilor lumii postmoderne face dificilă comunicarea prin s imb olur i și consensul asupra acestora. Simbolurile moștenite depind de un moment cultural particular și, așa cum observa și Loos, nu pot evolua și nu pot reflecta realitățile momentului prezent. În consecință, autoarea concluzionează că
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
internaționale ci și a relațiilor sociale în general, bazată pe o metodologie care, deși nu atât de bine pusă la punct ca cele folosite în științele pozitiviste, este incomparabil mai utilă decât lipsa sau lipsa de finalitate a metodei științifice postmoderne. Marxismul, făcut posibil de revoluția intelectuală iluministă care a opus raționalitatea critică a individului teologiei dogmatice catolice, consideră desfășurarea istoriei ca fiind supusă unor etape bine definită, fiecare configurată de raportul dintre forțe de producție (invenții, progres) și relații de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
intelectuale care se revendică de la el au reușit să chestioneze însăși epistemologia pozitivistă și să propună astfel noi ontologii în cele din urmă, ce-i drept, mai mult sau mai puțin validabile la nivel empiric. Astfel, foarte pe scurt, autori postmoderni ca Michel Focault, Jacques Derrida sau Richard Rorty, unii dintre ei, mai ales Focault, cu aplomb de-a dreptul nitzschean au criticat separația între cercetăror și obiectul cercetat, fapte și valori, cunoaștere și putere, în cele din urmă. Bazându-se
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
-se pe analiza de discurs, postmodernismul a conceput un cadru analitic autoreferențial în interiorul căruia fiecare discurs nu poate avea legătură decât raportat la altul și tot așa: realitățile sociale mai ample de dincolo de discurs nu sunt luate în considerare. Ontologia postmodernă propune în definitv un spațiu în care narațiuni egale se povestesc și respovestesc pe sine fără o finalitate și o miză certă, conducând astfel la relativism. Dacă postmodernismul este astăzi un curent intelectual în retragere, nu același lucru se poate
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Socio-constructivismul Socio-constructivismul, o nouă teorie a relațiilor internaționale apărută în ultimii ani ai Războiului Rece, cunoaște astăzi o reputație de invidiat 3. Ca teorie post-pozitivistă, își propune articularea unei noi ontologii, însă nu a uneia atât de radicale ca cea postmodernă, nici, de asemenea, relativiste. În termenii lui Emanuel Adler, constructivismul își propune o "cale de mijloc" între, pe de o parte, refundamentarea principiilor științifice ale cunoașterii și, pe de altă parte, validarea empirică a rezultatelor afirmate (Adler: 1997, 2005). Între
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de discurs elaborată de Chantal și Mouffe? Deși la rândul său constructivismul social a apărut după "cotitura lingvistică" și este de asemenea reflexiv ca abordare metodologică, și în ciuda faptului că Laclau și Mouffe au extrapolat conceptul de discurs din filosofia postmodernă în câmpul teoriei sociale consider că discursurile nu încorporează suficient realitățile sociale pe care se presupune că le articulează. Multe dintre ele sunt irelevante în viața cotidiană. Mai important, și aceasta este o critică pe care John Searle a atribuit
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
nevoie să fie social construite. Dar, pentru a fi social construite, au nevoie de o ontologie obiectivă la care să se raporteze. În caz contrar, devin captive ale spectrului regresiei circulare. În acest fel, Searle aduce o obiecție fatală relativismului postmodern: problema este una care ține de epistemologie, nu de ontologie. Nu tot ceea ce există este relativ, ci tot ceea ce știm. Iar cunoașterea poate fi atât relativă cât și obiectivă. Relativă, deoarece există multe metodologii științifice care oferă acces, prin prisma
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
științifice sau, în general, întregii existențe, cel puțin nu în manieră satisfăcătoare. Și ca știință socială și politică, social-constructivismul nu poate renunța la componenta normativă, emancipatoare, în absența căreia nu s-ar putea disocia în cele din urmă de relativismul postmodern. Politica și teoria socială în general nu prezintă doar lumea așa cum este ci, infinit mai important, lumea așa cum este și cum ar trebui să fie. Cu cât distanța dintre ele este mai redusă, cu atât mai mult scopul social-constructivismului este
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]