9,861 matches
-
interlocutorul, se înscriu coordonate precum: * adaptarea locutorului la interlocutor modalitate de intrare în raport cu acesta, de "potrivire"44 cu acesta ca postură, ritm al vorbirii, intensitate a vocii etc.; vezi de exemplu, situația unei discuții între un adult și un copil preșcolar; înainte de intrarea în bibliotecă, i se atrage atenția copilului că trebuie să vorbească în șoaptă, pentru a nu-i deranja pe ceilalți; inițial, copilul continuă să vorbească tare; în momentul în care adultul i s-a adresat acestuia în șoaptă
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de cârpă"32, Suflăm în lumânare, fără a o stinge 33; Floarea, Mă umflu 34 etc.; * exerciții centrate pe adaptarea timbrului vocii la variabilele rolului se discută, de exemplu, despre timbrul corespunzător unui personaj în vârstă vs. unui personaj copil preșcolar în cadrul lecturii expresive a unui text, al unei secvențe de dramatizare, al unui joc de rol sau în pregătirea unui spectacol de teatru; * jocuri de rol implicând construirea, de către participanți, a rolurilor (indicate sau alese), respectiv a replicilor și folosirea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Determinând modul în care copilul deficient de auz reacționează la cuvânt vom putea: • să evaluăm capacitatea de înțelegere a limbajului verbal; • să alcătuim un plan de reabilitare; • să evaluăm progresele. Identificarea factorilor, care influențează rezultatele obținute de copiii de vârstă preșcolară cu deficiențe de auz la evaluarea de tip formativ, a fost realizată prin intermediul Bateriei de teste „ EARS” - Evaluation of Auditory Responses to Speech / Evaluarea Reacției Auditive la Stimuli Verbali. Este o baterie de teste realizată în 1995, pentru a răspunde
Factorii ce influen?eaz? evaluarea formativ? a profilului auditiv-verbal la pre?colarii cu deficien?? de auz by Mihaela Coca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84066_a_85391]
-
bateriei s-a pornit de la ideile Dr. Dianne Allum-Mecklenberg privind crearea unei baterii de teste pentru evaluarea performanțelor privind percepția auditivă, baterie ce a fost adaptată în mai multe limbi. Cercetarea a fost efectuată pe parcursul anului școlar 2008-2009, în sectorul preșcolar din cadrul Liceului pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca. Fără pretenția de a epuiza lista acestor factori, în continuare sunt prezentați factori ce au influențat această cercetare. Eficiența protezării influențează rezultatele obținute la evaluare. Câștigul obținut prin protezare este direct proporțional cu
Factorii ce influen?eaz? evaluarea formativ? a profilului auditiv-verbal la pre?colarii cu deficien?? de auz by Mihaela Coca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84066_a_85391]
-
parcurgerea itinerarului acesteia, pe palierele formare inițială și formare continuă. Astfel, în planul formării inițiale putem aminti înființarea Colegiilor Universitare de Institutori (C.U.I.) cu durata de 3 ani, care au avut ca misiune formarea cadrelor didactice pentru învățământul preșcolar și primar printr-o pregătire științifică și psihopedagogică ce viza deopotrivă un curriculum obligatoriu, dar și un curriculum opțional. De asemenea, s-a acordat o deosebită importanță dublei specializări (educație fizică, educație muzicală), ceea ce a permis absolvenților, conform Legii Învățământului
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Șipote (Foto nr. 10) devine liceu cu prima treaptă, pe lângă aceasta existând încă trei școli generale de 8 ani și două de 4 ani, cu 1350 elevi și cu 62 cadre didactice, învățători și profesori și 5 educatoare pentru învățământul preșcolar. După 1990, scăderea natalității la nivelul întregii țări a determinat și scăderea populației școlare, la acestea adăugându-se și restricțiile bugetare cu care s-a confruntat și se confruntă învățământul. Astfel, în perioada 1991-1995 din numărul total al absolvenților de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
1914-1983) deosebea patru nivele: a. Creația expresivă e cea mai simplă formă de creativitate identificată În desenele libere și spontane ale copiilor, constituind premisa de dezvoltare, În procesul educației, a celorlalte forme ale creației. Ea poate fi stimulată din perioada preșcolară prin jocuri de creație, desene libere și povestiri din imaginație, apreciindu-i pe copii, Însă fără critici, pentru a nu le frâna spontaneitatea. b. Creația productivă se caracterizează prin restrângerea jocului liber al imaginației și Îmbunătățirea tehnicii de lucru, deși
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
1914-1983) deosebea patru nivele: a. Creația expresivă e cea mai simplă formă de creativitate identificată În desenele libere și spontane ale copiilor, constituind premisa de dezvoltare, În procesul educației, a celorlalte forme ale creației. Ea poate fi stimulată din perioada preșcolară prin jocuri de creație, desene libere și povestiri din imaginație, apreciindu-i pe copii, Însă fără critici, pentru a nu le frâna spontaneitatea. b. Creația productivă se caracterizează prin restrângerea jocului liber al imaginației și Îmbunătățirea tehnicii de lucru, deși
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
asupra celorlalți, - responsabilitatea în utilizarea limbajului în context social; 3.1. Dezvoltarea competenței de comunicare la nivelul fonetic are la bază formarea deprinderilor de rostire și scriere corectă a sunetelor, silabelor și cuvintelor. Aceste deprinderi sunt conturate încă din învățământul preșcolar și urmărite pe tot parcursul școlarității. Competențe specifice Conținuturi associate - sesizarea corectitudinii/incorectitudinii gramaticale a unui enunț și/ sau a formelor lexicale; - adaptarea vorbirii la parteneri și la situația de comunicare/ situații de comunicare diverse; - corespondența dintre sunet și literă
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
la relaxarea dinamică. Noi am învățat că respirația noilor născuți, a oamenilor semi- sălbatici din triburile africane, a animalelor libere în natură este spontană, prin abdomen. Este vorba deci de o respirație naturală. Totuși majoritatea copiilor de vârstă școlară sau preșcolară schimbă respirația lor naturală, abdominală, pentru o respirație scapulară sau toracică. Există o relație directă între această mutație și condiționarea psihică a individului. Urmând canoanele noastre estetice “a strânge abdomenul și a bomba toracele “, ei își distrug sănătatea prin blocajul
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
alese să se muleze pe nevoile copilului, astfel încât eficiența să se răsfrângă, cât mai aproape de normal, asupra funcționalității. Alte aspecte ce trebuie sesizate sunt stabilirea abilităților și incapacităților copilului precum și precocitatea intervenției. Multe dintre intervenții trebuie să conveargă cu programul preșcolar sau primar din învățământul de masă. Majoritatea specialiștilor susțin ideea unui program foarte bine structurat, a unor programe educaționale specializate, create spre întâmpinarea nevoilor individului cu autism, bazate pe principalele caracteristici ce însoțesc autismul. Există arii importante ce trebuiesc abordate
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
sau adulții cu autism sau pe cei suspecți de autism. Au fost efectuate o serie de studii ĂLord, Rutter, R LeCouteur, 1994; Lord, Storoschuk, Rutter, R Pickles, 1993), privind validitatea și fidelitatea, care au demonstrat utilitatea în special pe copiii preșcolari. Este considerat de unii specialiști ca având cel mai înalt nivel de acuratețe. Interviul standard poate fi realizat acasă sau în centre, clinici speciale. Se administrează pe o perioadă de câteva ore și are la bază criterii descrise în Manualul
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
prin utilizarea a 20 de simboluri reprezentând activități, alimente, cuvinte de control în situații diferite, în relația cu colegii,. Toate aceste obiective au fost prezentate cu scop informativ și au un caracter selectiv. 3.2. Caracteristicile specifice intervenției la copiii preșcolari Cercetările au demonstrat că indivizii cu autism fac mai multe progrese când tratamentul este inițiat de timpuriu. Diagnosticul cât mai precoce este uneori greu de stabilit. Din nefericire nu există încă un test specific definitivat pentru identificarea lui, așa cum ar
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
specifice vârstei privind comunicarea, socializarea, cunoașterea, activitățile zilnice și comportamentale. Programul ce vizează stimularea abilităților sociale are la bază piramida dezvoltării cognitive (schema Nr.1.). Studiile în domeniu au scos în evidență posibilitatea lucrului în echipă. În general în perioada preșcolară se recomandă a se lucra în grupuri mici, cu nu mai mult de șase copii la doi adulți, plus rotația unui părinte. Bineînțeles mărimea grupului variază în funcție și de gradul de dificultate. Pentru perioada școlară și adolescentină se recomandă
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
vedere al comunicării și socializării. Prin cercetările sale, Strain, în 1983, confirmă acest fapt și afirmă ca autiștii reușesc să interacționeze mult mai ușor întrun mediu cu colegi de aceiași vârstă; 2. în al doilea rând, integrarea dă posibilitatea copilului preșcolar cu autism să folosească într-un sens mult mai larg, într-un mediu real, abilitățile câștigate. Cercetători care susțin acest punct de vedere sunt Strain, în 1983, Strain, Hoyson și Jamieson, în 1985. 65 3.4.5. Principiul individualizări programului
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
alese în concordanță cu nevoile individului și ale istoricului ocupațional al acestuia. Această terapie ocupă un loc important în echipa interdisciplinară, terapeutul ocupațional oferind consultații sau intervenind direct prin: posturi și mișcări, promovarea abilităților bilaterale, a motricității fine, a abilităților preșcolare și școlare, de timp liber și autoîngrijire, asigurând desigur și mediile adecvate și securizate de lucru. 4.10. Kinetoterapia Copiii cu autism prezintă adesea limitări ale motricității fine și grosiere care au impact și asupra dezvoltării cognitive și emoționale, afectându
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
conștientizate. Mulți cercetători consideră că omul modern este un om organizațional, deoarece își petrece o mare parte a timpului în organizații (de la cele profesionale până la cele politice). Aceasta se petrece încă din timpul copilăriei, când individul este cuprins în organizații preșcolare și școlare, apoi în viața adultă face parte din organizații profesionale, economice, politice, culturale etc. Rezultă că nu există organizații fără oameni, dar o organizație este mai mult decât o sumă de indivizi. E. Păun, în lucrarea citată, definește organizația
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
a judeca elevul după ceea ce este el efectiv sau după rezultatele școlare (această dilemă a cadrului didactic se confundă cu precedenta); - a satisface propriile sale interese sau interesele elevilor. Parsons însuși recomandă ca un cadru didactic să opteze în învățământul preșcolar pentru relații bazate pe afectivitate, în învățământul general pentru relații bazate pe afectivitate și pe judecarea elevilor în funcție de calitățile individuale, iar în învățământul secundar pentru relații bazate pe neutralitate afectivă și pe judecarea elevilor în funcții de criterii generale. Se
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
nu poate fi emisă pe diferite tonuri, observânduse înălțimea sunetului de care este capabilă vocea subiectului. În examinarea fonemelor cu valoare consonantică, testul vocabular întrebat s-a consemnat alături de testul răspuns. Pentru aprecierea generală a vorbirii s-a cerut copilului preșcolar să spună o poezie, școlarului să citească, să scrie. S-a stabilit astfel forma și felul dislaliei și dacă există legate de aceasta fenomene de dislexie și disgrafie. Examinându-se raportul dintre rezonatori s-a stabilit gradul și forma rhinoliei
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
la vârsta de 7 ani și 4 luni. Rezultatele școlare la finele clasei a I-a confirmă pe cele obținute în urma investigațiilor noastre. Colaborarea cu terapeutul s-a realizat fără dificultăți. Latura volițional motivațională puternic marcată datorită integrării în colectivul preșcolar și apoi școlar, intrând în joc competiția și dorința de a vorbi corect și de a fi prin acesta la fel cu ceilalți copii. 5. Examenul complex al limbajului s-a efectuat la diferite vârste, marcând aspecte calitativ noi, pe
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
ne privește Mac Carty afirmă: „Inclus în gândire și mai ales în abstractizare limbajul este practic indispensabil înaintea oricărei forme de educație a copilului” (43; p.753). Elementele de bază ale limbajului vorbit sunt normal achiziționate foarte rapid în timpul anilor preșcolari și „copilul a cărui achiziție a limbajului este serios întârziată dintr-un motiv oarecare, se află în fața unui handicap aproape de netrecut în mediul său social și preșcolar” (43; p.753). Categoria de subiecți care formează obiectul acestei cercetări nu poate
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Elementele de bază ale limbajului vorbit sunt normal achiziționate foarte rapid în timpul anilor preșcolari și „copilul a cărui achiziție a limbajului este serios întârziată dintr-un motiv oarecare, se află în fața unui handicap aproape de netrecut în mediul său social și preșcolar” (43; p.753). Categoria de subiecți care formează obiectul acestei cercetări nu poate mânui cu abilitate expresia verbală, acest prețios instrument în toate domeniile formării sale sociale și intelectuale. Simbolurile neadecvate îi izolează de colectivitate, verbalizarea lor formând un comportament
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Pentru a stabili media răspunsurilor corecte am luat în considerație numai răspunsurile cu legătură certă, excluzându-se acelea fără legătură și ratate, al căror calcul procentual s-a efectuat în scopul stabilirii diferențelor, precum și a particularităților asociativ-verbale la copilul rhinolalic preșcolar, comparativ cu normalii (grafic 8). După cum reiese din grafic, frecvența răspunsurilor corecte crește cu vârsta, întocmai ca și la lotul experimentat de T. Slama Cazacu, numai că la subiecții noștri particularitățile de vârstă suferă un retard de circa un an
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
necesitatea folosirii tuturor factorilor materiali și spirituali capabili să contribuie la eficientizarea terapiei complexe. <reflist> 1. Alexandrescu Roceric Alexandra Fonostatistica limbii române. Editura Academiei R.S.R. București, 1968, p. 1-11. 2. Antonov, N.P. Dezvoltarea gândirii și a vorbirii copilului de vârstă preșcolară și școlară. Analele. Pedagog-psiholog, București, 1953, p.65-89. 3. Anzieu, A. L’influence psychotérapeutique des rééducateurs du langage chez l’enfant. Revue de neuropsychiatrie infantile et d’hygiène mentale de l’enfance, 7-8, Paris, 1968, p.595-601. 4. Arnold, G.
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Condiționarea învățării de relațiile interindividuale și interpersonale la elevii din școala generală, școala pentru surzi și școala ajutătoare, în Analele Universității București, seria Psihologie, 1973. 159. Pufan, C. Corectarea tulburărilor de vorbire la preșcolari. Rev. de Pedagogie. Supliment pentru învățământul preșcolar, 2, 1971, p. 3-6. 160. Pufan, C. Mobilitatea structurilor verbale memorate contextual și dezvoltarea gândirii la copilul cu debilitate mintală. Rev. de Pedagogie 2, 3, 1969, p. 97-107. 161. Roșca, Al. Rolul semnalelor integratoare în memorie și înțelegere, în „Culegere
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]