19,544 matches
-
trebuie să practice, să tolereze, să faciliteze sau să colaboreze la nici o formă de discriminare bazată pe rasă, etnie, sex și orientare sexuală, vârstă, convingeri politice sau religioase, statut marital, deficiență fizică sau psihică, situație materială și/sau orice altă preferință, caracteristică, condiție sau statut. Art. 22. - Asistentul social sprijină persoanele asistate în eforturile lor de a-și identifica și clarifica scopurile, în vederea alegerii celei mai bune opțiuni. Art. 23. - Asistenții sociali contribuie la consolidarea relațiilor dintre persoane cu scopul de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
ei mai „severă” a alegerii raționale. Aceasta din urmă spune că, în mod obișnuit, actorul uman este în stare nu numai să judece acțiunile sale în termeni de costuri și beneficii, ci și să aleagă varianta optimă pentru atingerea scopului (preferinței), în funcție de raportul capital, costuri, beneficii. El se comportă rațional. Se aplică astfel modele matematice bazate pe sisteme de ecuații mini-max, pe calculul optimizării și - pentru că actorii interacționează și depind unul de altul în realizarea preferințelor lor - pe teoria jocurilor. 5
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
varianta optimă pentru atingerea scopului (preferinței), în funcție de raportul capital, costuri, beneficii. El se comportă rațional. Se aplică astfel modele matematice bazate pe sisteme de ecuații mini-max, pe calculul optimizării și - pentru că actorii interacționează și depind unul de altul în realizarea preferințelor lor - pe teoria jocurilor. 5. Principala problemă ridicată de teoriile de mare generalitate - în parte și de cele de rang mediu și, mai puțin, de cele localiste (contextuale) - este capacitatea lor de a realiza predicția fenomenelor empirice, adică a gradului
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
explicație și „înțelegere” (verstehen) - sau, cum tot mai mult i se spune și în românește, „comprehensiune”. În cadrul explicației, cercetătorul lucrează cu scheme cauzale și cu subsumarea fenomenelor particulare la legi generale; aici el evidențiază legături statistice, influențe și determinări (de preferință cuantificabile) între fenomene și procese sociale, lucrează cu variabile „dependente” și „independente”, cu structuri factoriale, câtă vreme în intuiție se face apel la empatie (capacitatea de a-l înțelege pe celălalt), la experiența trăirilor proprii. Cam acesta este modul obișnuit
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ale unor astfel de subiecți (neinformați sau nehotărâți) - tot prin anchete și sondaje -, cei interesați dezvoltă strategii de informare și persuasiune. B. Hennessy (1985) - considerat unul dintre cei mai mari experți în domeniu - definește opinia publică drept „...un complex de preferințe exprimate de un număr semnificativ de persoane cu privire la o problemă de importanță generală” (p. 8). Pentru a înțelege mai bine ce este opinia publică, să vedem care sunt principalele ei elemente (detectabile în definiția de mai sus și în altele
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
consemnată în special prin sondaje -, reprezentând deci „sistemul opiniei publice” sau opinia publică în calitate de fenomen de sinteză, noțiunea de „mentalitate” are o sferă și mai largă și un conținut mai bogat. Aceasta deoarece ea include nu doar „judecățile de valoare” (preferințe axiologice - valori, norme, atitudini, opinii), ci și „judecăți de constatare” (cunoștințe propriu-zise) și moduri de a gândi, mituri, teorii, reprezentări sociale (stereotipii). Unitatea infrastructurală fundamentală a mentalităților este ceea ce în engleză se numește belief, echivalat în românește prin „crez” sau
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
etc.) aproximează pe cele din populația de referință. În cadrul interviului, calculul frecvențelor se face doar în situații cu totul deosebite, iar problema reprezentativității statistice nu se pune. 7. Interviul este o metodă ce uzează prin excelență de tehnici orale, de preferință față în față (și mai greu prin telefon), pe câtă vreme ancheta se poate realiza și în scris, în sensul că subiectul răspunde completând chestionarul primit, fie că e vorba de întrebări la care trebuie să dea răspunsuri mai lungi, elaborate, fie
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cu personal auxiliar, operatorii de anchetă (numiți de multe ori și „operatori de interviu”, tocmai din cauza faptului că, așa cum am discutat, ancheta orală este asimilată interviului), în vreme ce interviul nu poate fi făcut decât cu persoane cât de cât calificate, de preferință membri ai echipei de cercetare. Operatorii de anchetă e bine să fie persoane care nu au nici un interes, științific sau de altă natură, față de tema studiată, deci oameni cât mai „neutri”, ale căror singure calități cerute sunt capacitatea de a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
trei), cu cel mult o singură variantă de răspuns, fiecare subîntrebare corespunzând unei poziții ierarhice: varianta aleasă pe primul loc, cea aleasă pe locul doi etc. Un caz foarte frecvent de asemenea situații îl constituie întrebările ce urmăresc să surprindă preferințele oamenilor pentru anumite elemente care pot fi de natură foarte diferită: lideri sau partide politice, moduri de petrecere a timpului liber, genuri de muzică sau literatură, variante decizionale etc. În chestionare, asemenea probleme se pot rezolva prin mai multe genuri
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
genuri de muzică sau literatură, variante decizionale etc. În chestionare, asemenea probleme se pot rezolva prin mai multe genuri de întrebări. O primă soluție ar fi aceea de a solicita alegerea unui singur element, cel care atrage cea mai puternică preferință. O a doua ar fi să se ceară alegerea unui număr limitat de elemente preferate (maximum trei sau cinci), indiferent de intensitatea preferinței pentru cele alese. A treia se găsește în prelungirea precedentei, în sensul că variantele alese se cer
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
soluție ar fi aceea de a solicita alegerea unui singur element, cel care atrage cea mai puternică preferință. O a doua ar fi să se ceară alegerea unui număr limitat de elemente preferate (maximum trei sau cinci), indiferent de intensitatea preferinței pentru cele alese. A treia se găsește în prelungirea precedentei, în sensul că variantele alese se cer ierarhizate. În al patrulea rând, este posibil să se pretindă respondentului să ordoneze toate elementele din gama propusă. În fine, se poate proceda
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
gama propusă. În fine, se poate proceda la așa-numita comparație în perechi, care constă în a stabili toate perechile de elemente din evantaiul propus (de exemplu, toate perechile de personalități politice) și a-i cere subiectului să-și exprime preferința în interiorul fiecărui asemenea cuplu. Nu ne putem permite aici să evaluăm, în detaliu, virtuțile și limitele fiecăreia dintre opțiunile menționate. Totuși, e bine de reținut câteva chestiuni de principiu. Trecerea de la o singură alegere la mai multe nu numai că
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Nu ne putem permite aici să evaluăm, în detaliu, virtuțile și limitele fiecăreia dintre opțiunile menționate. Totuși, e bine de reținut câteva chestiuni de principiu. Trecerea de la o singură alegere la mai multe nu numai că nuanțează clasamentul final al preferințelor, dar evidențiază și existența unorconfigurații preferențiale, punându-se astfel în legătură elementele între ele, stabilindu-se compatibilități și incompatibilități. Astfel, pentru un analist politic este important să știe nu doar câți simpatizanți are în masa electoratului, dar și spre ce
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
existența unorconfigurații preferențiale, punându-se astfel în legătură elementele între ele, stabilindu-se compatibilități și incompatibilități. Astfel, pentru un analist politic este important să știe nu doar câți simpatizanți are în masa electoratului, dar și spre ce partide se îndreaptă preferințele de ordinul doi, trei etc. ale alegătorilorsăi; sau, invers, printre simpatizanții căror partide poate găsi un electorat ce-i este, într-oanumită măsură, favorabil și printre simpatizanții căror partide n-are nici o șansă să găsească așa ceva. Dacă dorim o ierarhie completă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
fiecare dată fiind în joc numai două elemente ce se cer comparate. Totuși, și aici, când sunt multe elemente, numărul perechilor este foarte ridicat:, unde n este numărul de entități ce se compară. Astfel, pentru a evalua, cu această metodă, preferințele electoratului pentru, să zicem, 10 personalități politice, este nevoie de 45 de întrebări. În anumite situații, metodele bazate pe ierarhii și comparații în perechi pot duce la rezultate neclare, atunci când se realizează la nivel de grup agregarea preferințelor individuale. O
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
această metodă, preferințele electoratului pentru, să zicem, 10 personalități politice, este nevoie de 45 de întrebări. În anumite situații, metodele bazate pe ierarhii și comparații în perechi pot duce la rezultate neclare, atunci când se realizează la nivel de grup agregarea preferințelor individuale. O astfel de problemă este cea cunoscută și sub numele de paradoxul lui Condorcet. Ea evidențiază faptul că și în condițiile în care preferințele individuale sunt coerente, în sensul că sunt tranzitive (un individ ce preferă elementul A lui
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în perechi pot duce la rezultate neclare, atunci când se realizează la nivel de grup agregarea preferințelor individuale. O astfel de problemă este cea cunoscută și sub numele de paradoxul lui Condorcet. Ea evidențiază faptul că și în condițiile în care preferințele individuale sunt coerente, în sensul că sunt tranzitive (un individ ce preferă elementul A lui B și pe B lui C va prefera pe A lui C), preferința colectivă poate să nu respecte această regulă. O atare situație devine neplăcută
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
paradoxul lui Condorcet. Ea evidențiază faptul că și în condițiile în care preferințele individuale sunt coerente, în sensul că sunt tranzitive (un individ ce preferă elementul A lui B și pe B lui C va prefera pe A lui C), preferința colectivă poate să nu respecte această regulă. O atare situație devine neplăcută, de pildă, în cazul în care un partid vrea să propună o listă de candidați, cu ocazia alegerilor locale sau parlamentare. Se știe că aici locul fiecăruia pe
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
lui C; alții 3 cred că după A, locul doi pe listă i se cuvine lui C și locul trei lui B etc. Să ne punem în situația președintelui partidului și să încercăm să vedem cum va raționa pentru determinarea preferințelor colective: - Între A și B avem următoarele alegeri: A > B : 4 + 3 + 5 = 12 persoane B > A : 2 + 5 + 1 = 8 persoane. Deci: A este preferat lui B - Între B și C avem următoarele alegeri: B > C : 4 + 2 + 5
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
C > B : 3 + 5 + 1 = 9 persoane. Deci: B este preferat lui C Dacă raționamentul s-ar opri aici, am putea spune că, pe lista candidaților, ordinea rezultată prin decizia colectivă va fi următoarea: A > B > C. Numai că, numărând preferințele pentru A și C, lucru normal, de vreme ce alegerea între cei doi candidați a fost la fel de explicită ca și pentru celelalte două perechi, găsim: A > C : 4 + 3 + 2 = 9 persoane C > A : 5 + 5 + 1 = 11 persoane. Deci: C este
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în regulă și va avea tendința de a încadra răspunsurile în categoriile ce i se par că nu sunt suficient de des alese. De pildă, considerând că, în zona sa, cel puțin jumătate din locuitori ar trebui să-și exprime preferința pentru un partid politic și constatând că, după realizarea câtorva chestionare, acest pronostic nu se realizează, va avea tendința să-i încadreze în rubrica susținătorilor partidului în cauză pe o parte dintre cei care se declară nehotărâți. Experiența noastră de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de eșantion (populație), ci permit și identificarea persoanelor (firește, a tipurilor de persoane) care prezintă sau nu modificări de opinii sau comportament. Pentru o mai bună clarificare a lucrurilor, să luăm un exemplu extrem de simplu. Să zicem că ne interesează preferințele oamenilor față de două partide, A și B, iar după efectuarea sondajului pe două eșantioane independente am obține două situații de genul: Concluzia care se degajă de aici este că, între cele două momente ale sondajelor, preferințele electoratului s-au deplasat
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
zicem că ne interesează preferințele oamenilor față de două partide, A și B, iar după efectuarea sondajului pe două eșantioane independente am obține două situații de genul: Concluzia care se degajă de aici este că, între cele două momente ale sondajelor, preferințele electoratului s-au deplasat, cu 5 puncte procentuale (50 din 1.000), spre partidul B. Cu totul altfel stau lucrurile dacă cele 1.000 de persoane investigate sunt aceleași. Atunci se poate construi un tabel pătratic de genul: din care
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și aceasta: Firește că e vorba de un caz absurd, când toți cei care, la momentul t1, simpatizau partidul A devin, la momentul t2, simpatizanți ai lui B, iar dintre susținătorii inițiali ai lui B numai 100 mai păstrează aceeași preferință. Dar tocmai o asemenea situație-limită, absolut improbabilă, este cea mai pertinentă ilustrație a faptului că stabilitatea structurilor nu implică și o imobilitate a indivizilor în cadrul acestora, cum s-ar putea crede la prima vedere. Or, pentru analistul politic sunt interesante
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
întâmplă însă ca, prin logica întocmirii chestionarului, anumite întrebări să nu se adreseze tuturor persoanelor chestionate, o parte dintre indivizi fiind în situații nepotrivite pentru a li se adresa asemenea întrebări (date despre situația soțului/soției, în cazul persoanelor necăsătorite, preferințe legate de programele de televiziune, pentru cei care nu se uită la televizor etc.). Asemenea zone din chestionar peste care operatorul va sări, în funcție de răspunsul la o întrebare-filtru precedentă, sunt bine marcate tocmai pentru a se evidenția situația lor deosebită
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]