5,997 matches
-
viață pentru totdeauna fără conștiință. Și țara și Ulise s-au schimbat într-atât încât Ulise este oaspete în propria sa locuință, el nu mai recunoaște Itaca și este străin în propria sa casă. Dacă este frumos să călătorești, în ciuda primejdiilor și furtunilor, întoarcerea se dovedește mult mai dificilă decât s-ar fi putut imagina 172. Nu numai că Itaca apare în Odiseea ca o încercare a timpului, încercare complexă cu multiple lecturi posibile, dar, prin intermediul multiplelor rescrieri ale întoarceii lui
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
domestică, în viața privată și intimă, în cercul strâmt al existenței cotidiene, familiale și personale. Angoasa intruziunii, care poate merge până la refuzul găzduirii ține la fel de bine de analiză psihologică și sociologică privind intimitatea. Grupul social poate să resimtă ca o primejdie intrarea unui element exterior și diferit în sânul său. Fiecare grup se distinge printr-un mod de funcționare care se sprijină pe coerența membrilor și pe excluderea celor care nu fac parte din el. Distincția aceasta permite în același timp
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
prin prisma imperativității regândirii unui parteneriat de securitate care să ofere o perspectivă realistă de stabilitate a statelor lumii. 1.2. Diplomație și alte modalități de reglementare a conflictelor internaționale "În orice diferend a cărui prelungire ar putea pune în primejdie menținerea păcii și securității internaționale, părțile vor trebui să-și rezolve, înainte de toate, prin tratative, ancheta, mediere, conciliere, arbitraj, pe cale judiciară, recurgerea la organizații sau acorduri regionale sau prin orice mijloace pașnice, la alegerea lor". (Art. 33.1, Carta Națiunilor
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
acesteia în detrimentul căilor pașnice. Acest principiu se regăsește în Carta ONU, care prevede că "toți membrii organizației vor rezolva diferendele lor internaționale prin mijloace pașnice, în așa fel încât pacea și securitatea internațională, precum și justiția să nu fie puse în primejdie".108 Referitor la reglementarea pașnică a diferendelor, Capitolul VI, al Cartei, stipulează, în art. 33 obligația și mijloacele concrete de reglementare pașnică a diferendelor și prevede obligația părților, în cazul oricărui diferend a cărui prelungire ar putea pune în primejdie
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
primejdie".108 Referitor la reglementarea pașnică a diferendelor, Capitolul VI, al Cartei, stipulează, în art. 33 obligația și mijloacele concrete de reglementare pașnică a diferendelor și prevede obligația părților, în cazul oricărui diferend a cărui prelungire ar putea pune în primejdie menținerea păcii și securității internaționale, de a-l rezolva prin tratative, ancheta, mediere, conciliere, arbitraj, pe cale judiciară, prin recurgerea la organizații sau acorduri regionale sau prin alte mijloace pașnice. Mijloacele pașnice de drept internațional, atât cele diplomatice, cât și cele
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
funcțiile importante ale diplomației, misiunea acesteia constând în "a duce tratative cu guvernul statului acreditar".115 În ceea ce privește desfășurarea negocierilor, în art. 2, p. 3, Carta ONU prevede că negocierea trebuie să fie conformă cu imperativul de a nu pune în primejdie pacea, securitatea internațională și justiția, condiție generală pentru toate mijloacele pașnice; această obligație, stipulata în Carta, a fost interpretată că o obligație generală a statelor membre de a nu se sustrage de la negocierea oferită de statul cu care se află
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
demnitate, suplețe și valoare intelectuală istoriei și acțiunii sale asupra vieții în continuă evoluție a omului...”. (506) 4) ISTORIE ȘI LIBERTATE: „Dacă trecutul a fost un obstacol și o povară, cunoașterea trecutului este cea mai sigură și mai lipsită de primejdii cale de eliberare”. (508-509) 5) LECȚIILE ISTORIEI: „Fiecare parte a ei [istoria] este bogată în lecții inestimabile pe care suntem nevoiți să le învățăm din experiență și la preț mare dacă nu știm cum să profităm de exemplele și de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
suspectat și a sfârșit prin a fi condamnat”. Analizând liberalizarea în ansamblul ei, Monica Lovinescu apreciază că s-a înregistrat un progres întrucât o nouă critică literară discută despre „literatura noastră dintre cele două războaie, cum și literatura occidentală contemporană. Primejdia: acestei cunoașteri vehiculate de câțiva nu-i corespunde cunoașterea tuturor. Mai precis, lipsesc în bună parte din cazuri, textele, operele despre care se discută. Comentariile critice apar înaintea operelor, dar nu le pot înlocui. Liberalizarea, cum se spune, a ajuns
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Ceea ce ne smulge acestui impersonal colectiv și ne impune alternativa ineluctabilă de a fi în chip autentic noi înșine sau de a nu fi este sentimentul de a fi aruncat în lume fără justificare, de a fi abandonat în fața unor primejdii care ne amenință de pretutindeni și de nicăieri, cu singura certitudine de a nu mai fi. Sentimentul morții și angoasa care-l însoțește impulsionează trecerea de inautenticitate la autenticitate, stare în care omul este unit cu fundamentul său și îl
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
sigur: zvonul s-a răspândit cu repeziciune și „foarte mulți evrei, mult mai mulți decât fuseseră eliberați au ieșit din ascunzători și au venit de bună voie să ceară asemenea bilete. Odată ajunși la Chestură, chiar dacă Își dădeau seama de primejdie, nu se mai puteau Întoarce”173. În prezent, după deschiderea arhivelor, se poate afirma că biletele au fost o momeală prin care urmărea concentrarea bărbaților evrei În curtea Chesturii, pentru a fi evacuați - În conformitate cu ordinul rectificat primit telefonic În ziua
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
evreilor, să le acorde un minim ajutor, să le distribuie apă, să le bandajeze rănile, să ia hotărâri privind internarea răniților, să decidă cine are șanse să trăiască, sau măcar să oprească hemoragii - misiunea lor era să se Îngrijească de reducerea primejdiei ecologice și a poluării cauzate de existența unui cimitir deschis și mobil, să se Îngrijească de debarcarea cadavrelor și, dacă se poate, de curățarea trenului - ceea ce au făcut parțial. Medicii români veniseră să se ocupe de tren, nu de evrei
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
asemănătoare vor fi luate și În alte locuri, după necesități. În articolul de fond, ziarul a adăugat amănunte care justificau măsura luată de Antonescu XE "Antonescu, Ion" - izgonirea evreilor din sate: „S-a dovedit recent că populația evreiască constituie o primejdie pentru operațiunile militare, mai ales din spiritul alarmist”. Oficiosul fostei Mișcări legionare, care s-a transformat de pe o zi pe alta, după reprimarea Mișcării, Într-un ziar naționalist și antisemit „obișnuit”, a vestit românilor semnificația comunicatului guvernului despre izgonirea evreilor
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Polițiile au trecut la execuție. * * * Garnizoana Focșani cu Nr. 1062/1941270 raportează că Ministerul de Interne a revocat măsura de a se aduna evreii în cartiere evreiești, astfel că ei sunt liber între orele 7-20 în tot orașul constituind o primejdie. * * * Prefectura Putna ca și alte Prefecturi a dat dispozițiunea ca evreii să poarte un semn distinctiv. * * * Ministerul de Interne a revocat și această măsură luată de Prefectura Putna. * * * Garnizoana Focșani cere să se mențină măsura luată de a se strânge
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ministere, precum și orice amestec al acestora în diferite comenzi sau contracte cu armata. Cu această ocaziune, se reamintește că toleranța și indulgența celor chemați să respecte dispozițiunile date, în interesul suprem al Țării, au înlesnit eludarea acestor dispozițiuni și încurajarea primejdiei evreiești. Pentru a se intra în legalitate, vă rog să binevoiți a dispune executarea dispozițiunilor de a nu se mai trata și primi nici un fel de furnituri sau contracte cu furnizorii evrei. SECRETAR GENERAL General, (ss) Florin Georgescu 410 ȘEFUL
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cifra totală de circa 1400 suflete, să nu poată fi întrebuințați decât aproximativ 3-400. Hrănirea lor, limitată la un minim alimentar, se face prin grija Prefecturii. Toți acești evrei sunt plini de insecte și purtători de boală. Constituiesc astfel o primejdie continuă pentru sănătatea publică ți îndeosebi pentru Armată. Jandarmii, care-i păzesc, stau în strâns contact cu ei și pot deveni astfel vechicule de transportarea bolilor în mijlocul unităților din Râbnița. 4. Coloanele de evrei, cari trec Nistrul dela West spre
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
economic de o rară putere de coeziune, stăpân pe informații, gata a profita de conjuncturi și în strânse relații cu piața europeană și mondială. Evreii își întindeau astfel stăpânirea pe comerț, editură, presă și film. Acest sistem economic reprezenta o primejdie politică economică și socială de moarte pentru organismul românesc, deoarece el deținea toate posturile de comandă iar împiedicarea creșterii lui și cu atât mai mult eliminarea lui nu mai era cu putință într'un regim normal al libertății economice și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
scop a fost realizat în parte până azi". "Statul trebuie să pășească la organizarea unui sistem de conducere și de control unitar, pentru a pregăti viitoarea reformă de reconstrucție a vieții economice; în același timp el este chemat să înlăture primejdia unui marasm economic în producția națională și în exercițiul comerțului, datorit unei desordonate transferări de fonduri comerciale și industriale. De aceea, în locul comisarilor de românizare am socotit că este indispensabil constituirea unui organism central de cenzură a tuturor faptelor și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și să obțină protecția autorităților militare și economice germane, spre a scăpa de obligațiunea muncii în tabere. Ei pun în schimb în serviciul acestor autorități toată capacitatea lor profesională și de muncă, numai spre a scăpa de greutățile și eventual primejdiile internării în lagăre. 5/. În Ardeal, sașii și ungurii atrag atenția și simpatia evreilor care, în caz de lichidare, preferă să le treacă acestora activele comerciale și industriale, iar nu românilor. De asemenea stocurile de materiale importante ca: bumbac, cauciuc
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
linia Dunărea-Carol I. COMANDANTUL DIVIZIEI I GARDĂ Colonel, ss. C. Popescu 1474 C. Popescu Șeful de Stat Major Lt. Colonel, ss. Șufană 1475 N. Șufană *) Adnotări: "371/1 VI"; "Dosar 1"; +)"A/ 22.V anexat"; "8/6 Evidență. Chestiune de primejdie. Pentru Domnul Colonel"; "Văzut Colonel ss. Borcescu". AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 3709, f. 131. Documentul nr. 387 Copie NOTĂ EXPLICATIVĂ ASUPRA PROBLEMEI EVREEȘTI SUB RAPORTUL PERSONALULUI I. SITUAȚIA JURIDICĂ a EVREILOR. Evreii se
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
vorbea cu toată lumea, presat de ceva fizic, ceva care-l strivea din spate. Ce să le spun, ce trebuie să le mai spun? se întreba, obsedant, Manase Hamburda. Cum să-i facă să înțeleagă? Cum să-i facă să simtă primejdia în același fel în care o simțea el? Pentru că despre primejdie era vorba, împotriva primejdiei pleda el, pentru abolirea primejdiei prin conștientizarea ei“. La fel ca și în pădurea lui Zarathustra, în Cafeneaua Pas-Parol Dumnezeu a murit și, odată cu moartea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
din spate. Ce să le spun, ce trebuie să le mai spun? se întreba, obsedant, Manase Hamburda. Cum să-i facă să înțeleagă? Cum să-i facă să simtă primejdia în același fel în care o simțea el? Pentru că despre primejdie era vorba, împotriva primejdiei pleda el, pentru abolirea primejdiei prin conștientizarea ei“. La fel ca și în pădurea lui Zarathustra, în Cafeneaua Pas-Parol Dumnezeu a murit și, odată cu moartea lui, totul pare a fi permis. În acest moment, al morții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
le spun, ce trebuie să le mai spun? se întreba, obsedant, Manase Hamburda. Cum să-i facă să înțeleagă? Cum să-i facă să simtă primejdia în același fel în care o simțea el? Pentru că despre primejdie era vorba, împotriva primejdiei pleda el, pentru abolirea primejdiei prin conștientizarea ei“. La fel ca și în pădurea lui Zarathustra, în Cafeneaua Pas-Parol Dumnezeu a murit și, odată cu moartea lui, totul pare a fi permis. În acest moment, al morții lui Dumnezeu, apare spaima
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
le mai spun? se întreba, obsedant, Manase Hamburda. Cum să-i facă să înțeleagă? Cum să-i facă să simtă primejdia în același fel în care o simțea el? Pentru că despre primejdie era vorba, împotriva primejdiei pleda el, pentru abolirea primejdiei prin conștientizarea ei“. La fel ca și în pădurea lui Zarathustra, în Cafeneaua Pas-Parol Dumnezeu a murit și, odată cu moartea lui, totul pare a fi permis. În acest moment, al morții lui Dumnezeu, apare spaima, acea spaimă kafkiană care sfârșește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
marele om politic, gânditor și pedagog al neamului, Mihail Kogălniceanu, sublinia că trebuie „să ne ținem de obiceiurile strămoșești atât cât nu sunt împotriva dreptei cugetări, să ne ținem de limba, de istoria noastră, cum se ține un om în primejdie de a se îneca de prăjina ce i se aruncă spre scăpare". Atunci când Kogălniceanu susținea acest lucru, în capitala Moldovei, în bătrâna cetate a Ieșilor, se întemeia Școala Normală "Vasile Lupu", instituție care avea să pună în practic ă gândurile
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
difuză, de neliniște, tensiune, îngrijorare și teamă nemotivată, fără obiect, care este neconfortantă din punct de vedere psihic"250. Deschizând dezbaterea despre frică, autorul citat o definește ca fiind ,,o emoție șoc, adeseori precedată de surpriză, provocată de conștiința unei primejdii prezente și imperative, despre care credem că amenință conservarea noastră"251. Este important să punem în evidență mecanismul extrem de profund interior, psihic, ce declanșează frica. Aceasta este o trăire intensă, negativă, care conștientizează și pune în evidență un pericol legat
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]