5,266 matches
-
pașnic. Alianța a jucat un rol major În reconcilierea adversarilor formali, În contracararea neoizolaționismului celei mai mari puteri a lumii și În promovarea noilor standarde de consultare și cooperare Între membrii săi. Toate aceste elemente sunt fundamentale pentru securitate și prosperitate În Europa, chiar și În absența amenințării sovietice postbelice (Wörner, 1991). NATO se Înscria astfel În tendința generală de a promova valorile și normele democrației liberale În fostele state comuniste. Departe de a fi irelevantă În acest scop, alianța era
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de putere existente în satisfacerea nevoilor umane fundamentale (precum îngrijirea medicală) ș.a. Dacă nu are la bază propriile sale intuiții morale, ce anume dă forță utilizării de către Geuss a termenului "reacționar" și care este problema "diferențelor vaste" în putere și prosperitate? Oricum am numi acest gen de judecăți, respingerea de către Geuss a distincției fapte-valori și a distincției descriptiv-normativ nu poate ascunde faptul că ele joacă un rol important în critica sa la adresa teoriei morale. Sprijinirea pe intuițiile "noastre" morale este, așadar
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
menționat că Geuss nu se poate eschiva acestei obiecții în baza argumentului că, din punctul său de vedere, tipul de judecăți la care face referire Freeman sunt întemeiate doar la modul instrumental (i.e., că problema "diferențelor vaste" în putere și prosperitate sau a exploatării economice sau a relațiilor inegale de putere sau a eșecului puterii politice în crearea condițiilor care să favorizeze satisfacerea nevoilor fundamentale ale tuturor indivizilor nu este inacceptabilitatea lor morală, ci corozivitatea pentru ordinea, stabilitatea, coeziunea, încrederea socială
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
mai multe invenții, creșterea spectaculoasă a producției și productivității și implicit a câștigurilor, urmată de o mai mare acumulare de bogății, dezvoltarea orașelor industriale cu orice preț fără să se țină seama de condițiile necesare omului exploatat, au generat o prosperitate aparentă și au conturat pe de altă parte simțământul că este ceva profund nedrept - societatea industrială. Ca atare, artiștii, scriitorii, poeții s-au simțit impulsionați să protesteze împotriva aspectelor îngrozitoare ale vieții din orașele industriale, împotriva degradării universale a frumosului
Manifest catre to?i intelectualii de bun? credin??, indiferente de domeniul de formare si preocupare, pentru abolirea schismei intelectuale by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83663_a_84988]
-
anul 1408, deci în urmă cu 580 de ani, s-a emis a doua din cele șase serii de monede din anii săi de domnie. Bogata activitate monetară din anii domniei lui Alexandru cel Bun reflectă fără putință de tăgadă prosperitatea societății moldovenești, cu pregnanță în viața economică. Apreciem în mod deosebit ideea inițiatorului medaliei de a lega peste arcadele timpului semnificația anilor: 1408, anul realizării celei de a doua emisiuni monetare a voievodului moldovean și al primei mențiuni sigure a
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Braudel, Fernand, Gramatica civilizațiilor, Editura Meridiane, București, 1994. Braudel, Fernand, Jocurile schimbului, Editura Meridiane, București, 1985. Braudel, Fernand, Timpul lumii, Editura Meridiane, București, 1989. Brăilean, Tiberiu, Monetarismul în teoria și practica economică, Editura Institutul European, Iași, 1998. Bruckner, Pascal, Mizeria prosperității, Editura Trei, București, 2002. Buchanan, James M., Wagner, Richard E. Democrația în deficit. Moștenirea politică a lordului Keynes, Editura Humanitas, București, 2013. Campanella, Tommaso, Cetatea soarelui, Editura Științifică, București, 1959. Capra, Fritjof, Taofizica, o paralelă între fizica modernă și mistica
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
2016. Chirițescu, Dorel Dumitru, Cultura lipsei de caracter, în Revista Dilema Veche, nr. 560/6-12 noiembrie 2014. Chirițescu, Dorel Dumitru, "De ce este imposibilă planificarea în socialism?", în Revista Dilema Veche, nr. 570/15-21 ianuarie 2015. Chirițescu, Dorel Dumitru, "Democrație și prosperitate", Revista Dilema Veche, nr. 447/6-12 septembrie, 2012. Chirițescu, Dorel Dumitru, "Despre prostia de a fi rasist", în Revista Dilema Veche, nr. 612/ 5-11 noiembrie, 2015. Chirițescu, Dorel Dumitru, "Grecia sau inadecvarea la capitalism", în Revista Dilema Veche, nr. 594
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
secolului XXI, Editura Nemira, București, 1998. Marcus, Solomon, Paradigme universale, Editura Paralela 45, Pitești, 2011. Marcus, Solomon, Provocarea științei, Editura Politică, București, 1998. Marinescu, Cosmin-co., Capitalismul. Logica libertății, Editura Humanitas, București, 2012. Marinescu, Cosmin-co., Economia de piață. Fundamentele instituționale ale prosperității, Editura ASE, București, 2007. Marinescu, Cosmin-co., Instituții si prosperitate, de la etică la eficiență, Editura Economică, București, 2004. Marinescu, Cosmin-co., Libertate economică și prosperitate, www.ecol.ro. Marx, Karl, Critica Programului de la Gotha, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1948. Marx, Karl
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
universale, Editura Paralela 45, Pitești, 2011. Marcus, Solomon, Provocarea științei, Editura Politică, București, 1998. Marinescu, Cosmin-co., Capitalismul. Logica libertății, Editura Humanitas, București, 2012. Marinescu, Cosmin-co., Economia de piață. Fundamentele instituționale ale prosperității, Editura ASE, București, 2007. Marinescu, Cosmin-co., Instituții si prosperitate, de la etică la eficiență, Editura Economică, București, 2004. Marinescu, Cosmin-co., Libertate economică și prosperitate, www.ecol.ro. Marx, Karl, Critica Programului de la Gotha, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1948. Marx, Karl, Capitalul, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1951. Marx, Karl
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
Marinescu, Cosmin-co., Capitalismul. Logica libertății, Editura Humanitas, București, 2012. Marinescu, Cosmin-co., Economia de piață. Fundamentele instituționale ale prosperității, Editura ASE, București, 2007. Marinescu, Cosmin-co., Instituții si prosperitate, de la etică la eficiență, Editura Economică, București, 2004. Marinescu, Cosmin-co., Libertate economică și prosperitate, www.ecol.ro. Marx, Karl, Critica Programului de la Gotha, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1948. Marx, Karl, Capitalul, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1951. Marx, Karl, Engels, Friedrich, Ideologia germană, ESPLP, București, 1956. Marx, Karl, Engels, Friedrich, Opere, vol. 23
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
lui Dumnezeu, este o uriașă capcană..."). Pe de altă parte, autorul remarcă și că, în istorie, de fiecare dată cînd presiunea factorului religios a fost prea puternică, economia a avut de suferit și nu s-a mai putut vorbi de prosperitate ("dacă discutăm de multe ori despre Evul Mediu ca despre o epocă întunecată, aceasta se datorează și modului în care Biserica a împiedicat pentru multe sute de ani activitățile comerciale și bancare"). Dorel Dumitru Chirițescu nu omite nici observația că
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
creat de către noi ne seamănă într-totul: este meschin, sărac, lacom, egoist, rău, schimonosit, fără orizont, oligarhic, corupt, împotriva celor harnici, bazat pe cumetrie și respect față de oligarh, care nu are nimic de-a face cu piața, performanța și difuzia prosperității". Cu privire la situația noastră, concluzia sa pare lipsită de speranță: "Putem vedea (...) în cazul României, de la distanță că nu și-a propus să devină și nici nu este un stat capitalist". Și diagnosticele puse anti-capitaliștilor sunt cât se poate de directe
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
a unor dezacorduri privitoare la politica economică ce urmează să fie pusă în aplicare (sau chiar imposibilitatea de a ajunge la un acord cu privire la succesiunea în pozițiile cheie ale regimului). În cazul unui regim autoritar consolidat, e dificil de instaurat prosperitatea economică (ceea ce poate determina o criză de autoritate). Dimpotrivă, succesul consolidează regimul și coaliția care îl susține. Cu toate acestea, în multe cazuri din America Latină, inclusiv cele de succes din punct de vedere economic, s-au creat condiții pentru schimbare
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
analiză și de comportament tot atît de simpliste pe cît sînt de vanitoase". Obiectivul pe care ni-l propusesem era de "a gîndi altfel, de a accepta complexitatea, de a admite nesiguranța, de a repune sub semnul întrebării prejudecățile unei prosperități contestabile prin originile sale și prin modalitățile de a se dezvolta, de a înțelege în loc de a învăța, de a inventa în loc de a reproduce, de a coopera în loc de a învinge, de a schimba mentalitățile dacă dorim să scăpăm de niște fatalități
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
care să nu fi cunoscut o înviere. Voi oferi doar un exemplu. La o relatare a binecunoscutei fabule economice a lui Bastiat, Petiția Lumânărarilor împotriva Concurenței Soarelui, în care se cere ca ferestrele să fie interzise datorită beneficiilor pe care prosperitatea lumânărarilor ar conferi-o tuturor, un binecunoscut text francez de istorie a ideilor economice adaugă în ultima sa ediție următoarea notă: "A se remarca că, potrivit lui Keynes presupunând forță de muncă subutilizată și în acord cu teoria multiplicatorului acest argument
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și că lucrătorul, oricare ar fi fost el, care i-ar fi procurat-o va fi privat de salariu în aceeași măsură. Să nu ne facem deci această puerilă iluzie de a crede că votul din 16 mai adaugă ceva prosperității și muncii naționale. Acesta deplasează satisfacțiile, deplasează salariile, asta e tot. Se va spune că se înlocuiește un tip de satisfacție sau un tip de activitate cu munci mai urgente, mai morale, mai responsabile? Aș putea să mă lupt pe
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
au fost distruse; munca unui terasier, unui tâmplar, unui fierar, unui croitor, unui diriginte de școală din satul său pe care l-ar fi încurajat și care a fost nimicită este tot ceea ce nu se vede. Se contează mult pe prosperitatea viitoare a Algeriei; fie. Dar să contăm întrucâtva și pe marasmul care, așteptând această prosperitate, lovește inevitabil Franța. Mi se arată comerțul marseiez, dar dacă acesta se face cu produsul impozitului, voi arăta întotdeauna un comerț egal nimicit în restul
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
școală din satul său pe care l-ar fi încurajat și care a fost nimicită este tot ceea ce nu se vede. Se contează mult pe prosperitatea viitoare a Algeriei; fie. Dar să contăm întrucâtva și pe marasmul care, așteptând această prosperitate, lovește inevitabil Franța. Mi se arată comerțul marseiez, dar dacă acesta se face cu produsul impozitului, voi arăta întotdeauna un comerț egal nimicit în restul țării. Se zice: "Iată un colon transportat în Barbaria; este o ușurare pentru populația care
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nenumăratele sisteme cărora acest fals principiu le dă naștere, un mare număr, cel mai mare număr chiar, pleacă de la intenții binevoitoare și generoase. Dar ceea ce suscită teamă este principiul însuși. Scopul manifest al fiecărei combinații particulare este de a egaliza prosperitatea. Dar efectul cel mai evident al principiului pe care se întemeiază aceste combinații este de a egaliza sărăcia; nu zic destul; presupune a coborî la rangul mizerabililor familiile înstărite, și a decima prin boli și inaniție familiile sărace. Mărturisesc că
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
costisitoarea activitate desfășurată din banii săi. Dacă s-ar recunoaște, ca în Statele Unite, că misiunea statului este de a procura tuturor o securitate deplină, această misiune ar putea fi îndeplinită cu câteva sute de milioane. Grație acestei economii, combinată cu prosperitatea industrială, va fi în sfârșit posibil să fie înființat impozitul direct, unic, lovind exclusiv proprietatea realizată de orice natură. Dar pentru asta, trebuie așteptat ca experiențe probabil crude să diminueze puțin credința noastră în Stat și să o mărească pe
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ei înșiși, în chestiunea tarifelor, germenii acestui comunism care îi înspăimântă acum, pentru că cereau legii suplimente de profit în prejudiciul claselor muncitoare. Vedeam că aceste clase nu vor întârzia să reclame de asemenea, în virtutea egalității, beneficiul legii aplicate să niveleze prosperitatea, ceea ce înseamnă comunism. Să se citească primul document emanat de la Asociația noastră, programul redactat într-o ședință pregătitoare, în 10 mai 1846; vă veți convinge care a fost gândirea noastră dominantă: Schimbul este un drept natural ca și Proprietatea. Orice
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Nu există zi în care să nu îmi ajungă cinci sau șase prin poștă, și toate, remarcați bine, complet diferite. Într-adevăr, nu este oare o nebunie să se creadă că o națiune poate gusta oarece odihnă morală și oarece prosperitate materială, când este admis în principiu că, de pe o zi pe alta, legislatorul poate să o arunce în întregime într-una din cele o sută de mii de matrici de fraternitate pe care a preferat-o momentan? Să îmi fie
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nu impieteze asupra drepturilor celuilalt. Proba va fi cu atât mai interesantă, căci e o chestiune de fapt aceea că, popoarele care se apropie cel mai mult de acest sistem le depășesc pe toate celelalte în materie de securitate, de prosperitate, de egalitate și de demnitate. Da, dacă mi-ar mai rămâne zece ani de trăit, aș da cu plăcere nouă pentru a asista satisfăcut la realizarea unei astfel de experiențe în patria mea. Căci iată, mi se pare, lucrurile la
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
legislația să facă un pas înainte și că ea trebuia, în sfârșit, să se impregneze de principiul fraternității. De aici, aceste școli saint-simoniene, fourieriste, comuniste, oweniste; de aici, aceste tentative de organizare a muncii; aceste declarații că statul datorează subzistența, prosperitatea, educația tuturor cetățenilor; că trebuie să fie generos, caritabil, prezent pentru toți, devotat tuturor; că misiunea sa este de a alăpta copiii, de a instrui tinerimea, de a asigura locuri de muncă celor puternici, de a da pensii celor slabi
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
parazit și devorant? Nu este oare clar, dimpotrivă, că acest angrenaj este de natură să absoarbă multe forțe utile și să reducă șit mai mult partea muncitorilor? Nu se vede de asemenea că aceștia vor pierde, odată cu o porțiune a prosperității lor, și o porțiune din libertatea lor? Din orice punct de vedere aș considera legea umană, nu văd că s-ar putea să i se ceară altceva în mod rezonabil decât Justiția. Că este vorba, de pildă, de religie. Cu
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]