5,452 matches
-
nu pot avea caracter descriptiv, enunțiativ, ci doar de semnificare; c) aceste unități poartă un înțeles care derivă din acordul utilizatorilor, precum și din experiența culturală împărtășită de aceștia; înțelesurile pe care indivizii le împărtășesc cu privire la haine și la modul de purtare al acestora derivă din experiența comună. Personal, mă pronunț asupra definirii codului vestimentar în funcție de context, deoarece variabilitatea codului vestimentar este determinată în mare parte de situația referențială. Subscriu astfel teoriei proceselor de comunicare (A. Mucchielli et al., 1998/2006), potrivit
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
modelează corpuri recognoscibile și subiecte recunoscute"; aceasta "este o anatomo-politică a corpului" și o "biotehnologie a spațiului social", structura de gen social, clasă socială și rasă putând fi citită în haine, în semnătura celui care îi concepe designul, "în habitusul purtării hainei și nu în ultimul rând în eticheta prețului" (idem, 79). De fapt, definiția propusă de A. Bălășescu se apropie de concepția dominantă a discursului antropologiei modei din ultimii douăzeci de ani, conform căreia moda reprezintă o "tehnologie a corpului
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în preferințele și gusturile pe care indivizii le au. Un habitus produce un stil de viață. De exemplu, el va influența modul de petrecere a timpul liber, stilul vestimentar, vizionarea filmelor, lectura ziarelor. Unii antropologi recurg la expresii precum "habitusul purtării hainelor" (A. Bălășescu, 2007/ 2008, 79) sau "habitusul hainelor" (J. Entwistle, 2006b, 51) tocmai pentru a sublinia modul în care habitusul predispune indivizii în alegerea unui anumit tip de haine: de exemplu, clasa de mijloc va valoriza calitatea, și nu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sau de absolvire, erau evaluați negativ de consilierii din instituțiile de învățământ în baza stereotipurilor vestimentare. În acest context, Velma LaPoint și colaboratorii își propun să măsoare atitudinile elevilor de liceu cu privire la uniforma școlară în instituțiile în care regulamentul prevedea purtarea acestora. Autorii au administrat "Chestionarul de măsurare a vestimentației și comportamentului" unui număr de 213 elevi, dintre care 95% erau afro- americani, 5% spanioli, iar distribuția în funcție de genul subiecților era aproximativ egală (F = 100; M = 113). Mai mult de jumătate
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
6.43; p < 0.05], subiecții aflați în a doua condiție de experiment tinzând a penaliza echipa defensivă când aceasta purta echipament negru, comparativ cu subiecții din prima condiție (idem, 80). În ultima etapă a cercetării s-a investigat impactul purtării echipamentului de culoare neagră asupra stimei de sine și comportamentului sportivilor. La studiu au participat 36 de studenți, împărțiți în trei grupuri de câte 12 persoane, cărora li s-a cerut să indice individual (prima condiție), în ordinea preferinței, 5
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
anumite persoane. Două grupuri de subiecți au fost selectate pentru acest studiu. Un grup de studente (N = 125) au făcut inferențe legate de personalitate, pe baza diferitelor branduri de jeanși, în timp ce al doilea grup (N = 72) a indicat preferințele în ceea ce privește purtarea blugilor. Cinci tipuri de mărci de blugi aflate în topul vânzărilor pe piața de jeanși din Statele Unite ale Americii au fost alese pentru acest studiu: Calvin Klein, Levi's, Jordache, Gloria Vanderbilt și Plain Pockets. Subiecților li s-au prezentat
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
publice ale femeilor pentru exercitarea dreptului de vot, pentru accesul la viața politică și la unele profesii. În New York-ul anilor 1900 veșmintele femeilor inscripționate cu sloganul Votes for women era deja o modă, la București se duceau campanii împotriva purtării corsetului, prin introducerea hainelor reform, cu croială comodă (ibidem). Ziarele din Paris scriau despre "căderea corsetului și abandonul sutienului" (J.-C. Kaufmann, 1995/2009). Figura 3.7. Costumul olimpic la probele de darts, golf și înnot la început și la
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Iluț, 2001, 93). De multe ori, vestimentația indivizilor derivă din această calitate, însă nu toate contextele culturale sunt favorabile afișării acestor haine. Revista The Economist (2008, 40) informează că în Franța, Germania și Danemarca există deja legi care stipulează interzicerea purtării vălului islamic în școli și în administrația publică. Media relatează deseori cazuri de "neadecvare simbolică" între haine și normele culturale, subliniind fie "șocul civilizațiilor", fie lipsa de emancipare sau rigorile religioase. Interviurile și grupurile de discuții cu femei musulmane realizate
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
deseori cazuri de "neadecvare simbolică" între haine și normele culturale, subliniind fie "șocul civilizațiilor", fie lipsa de emancipare sau rigorile religioase. Interviurile și grupurile de discuții cu femei musulmane realizate de sociologul francez Alain Touraine în 2005 au relevat că purtarea vălului nu are legătură cu vreun presupus război al civilizațiilor, nici cu apărarea Islamului în defavoarea culturii occidentale. În schimb, purtarea voalului, declară un subiect al cercetării, are conotații religioase și sexuale, în sensul că absența acestuia este asociată cu "renunțarea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
religioase. Interviurile și grupurile de discuții cu femei musulmane realizate de sociologul francez Alain Touraine în 2005 au relevat că purtarea vălului nu are legătură cu vreun presupus război al civilizațiilor, nici cu apărarea Islamului în defavoarea culturii occidentale. În schimb, purtarea voalului, declară un subiect al cercetării, are conotații religioase și sexuale, în sensul că absența acestuia este asociată cu "renunțarea la preceptele Islamului în favoarea unei sexualități agresive" (A. Touraine, 2006/2007, 179-181). Aceste femei musulmane, atașate de religia lor, au
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
principiului modestiei (idem, 113). Mai mult decât atât, îmbrăcămintea oamenilor din Iran semnalizează organizarea socială a spațiului și determină o dinamică a privirilor în interacțiunea dintre genuri (A. Bălășeșcu, 2007/2008, 151): Într-o multitudine de spații exterioare din Teheran, purtarea șalului și manto-ului este obligatorie, dar există o negociere continuă în ceea ce privește "permisivitatea" îmbrăcămintei, negociere care ajunge să definească un loc. Există relații care se stabilesc între spațiul în care te afli (casă, stradă, galerie comercială, cafenea sau galerie de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
așteptărilor stereotipe abstracte cărora le dau naștere" (Erving Goffman, 1959/2003, 55). Așa se explică faptul că unor roluri sociale le sunt circumscrise anumite fețe, exemplul cel mai elocvent fiind cel al cadrelor medicale și militare. Totuși situația socială a purtării uniformelor militare și sanitare este mai clar definită, stipulată prin coduri de comportament în respectivele instituții. Un exemplu al modului în care unele "fețe" corespund unor roluri definite socio-cultural se regăsește în experimentele desfășurate în perimetrul teoriilor cogniției sociale (vezi
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de îmbrăcăminte, în comparație cu studenții conservatori. Elementele cognitive (convingerile) ale atitudinilor lor au arătat că există o varietate de stiluri de vestimentație considerate ca indicând atitudini și comportamente sexuale liberale. Indiciile aspectului exterior pentru subiecții de sex masculin includ mersul desculț, purtarea tricourilor mai decoltate sau a sandalelor, lipsa tricoului, purtarea tricourilor transparente. Indiciile pentru subiecții de sex feminin includ bluze deasupra taliei, lipsa sutienului, blugi, sandale și umblatul desculț. Corelația între articolele de îmbrăcăminte purtate de subiecți, atitudinile lor față de relațiile
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
atitudinilor lor au arătat că există o varietate de stiluri de vestimentație considerate ca indicând atitudini și comportamente sexuale liberale. Indiciile aspectului exterior pentru subiecții de sex masculin includ mersul desculț, purtarea tricourilor mai decoltate sau a sandalelor, lipsa tricoului, purtarea tricourilor transparente. Indiciile pentru subiecții de sex feminin includ bluze deasupra taliei, lipsa sutienului, blugi, sandale și umblatul desculț. Corelația între articolele de îmbrăcăminte purtate de subiecți, atitudinile lor față de relațiile sexuale premaritale și numărul raportat de parteneri sexuali au
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
un indiciu valid cât privește atitudinile și comportamentele sexuale. Pentru femei, există câteva corelații moderate între două articole de îmbrăcăminte (pantaloni cu talie joasă și bluze deasupra taliei) și atitudinile față de relațiile sexuale. Există, de asemenea, și corelații moderate între purtarea a trei articole vestimentare (bluzele deasupra taliei, tricouri largi și nepurtarea sutienului) și numărul raportat de parteneri sexuali diferiți. Aceste descoperiri sugerează o oarecare legătură între vestimentația femeilor și atitudinile lor sexuale. Totuși, trebuie observat că există multe articole de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
medie de 21 de ani, despre atractivitatea hainelor și frecvența cu care le-ar purta în patru situații diferite: pentru orele de curs, în timpul liber, în ocazii speciale și în cadrul unui interviu de angajare. Femeile de culoare au indicat frecvența purtării unei bluze scurte și strâmte în toate ocaziile și au considerat că acest lucru nu are conotații sexuale, în timp ce subiecții caucazieni au apreciat acest articol vestimentar ca fiind puternic atractiv și, în consecință, declarau că l-ar îmbrăca frecvent în timpul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
toate ocaziile și au considerat că acest lucru nu are conotații sexuale, în timp ce subiecții caucazieni au apreciat acest articol vestimentar ca fiind puternic atractiv și, în consecință, declarau că l-ar îmbrăca frecvent în timpul liber. Răspunsurile nu au diferit în ceea ce privește purtarea pantalonilor strâmți. Cele două grupuri experimentale au indicat caracteristici sexuale pentru mai mult de jumătate din articolele listate de cercetători în chestionar, autorii remarcând că nu există diferențe culturale și sociale semnificative în adoptarea unor ținute, atitudinea față de haine fiind
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
personali și contextuali care influențează adoptarea ținutelor vestimentare la locul de muncă Percepția asupra importanței ținutei profesionale Este important pentru mine să mă prezint la locul de muncă într-o ținută profesională. Consider că investiția în ținuta profesională este profitabilă. Purtarea hainelor oficiale mă ajută să obțin respectul colegilor de muncă. Ținuta profesională este importantă când iau parte la întruniri cu directorii și colegii. Angajații care au un salariu mic ar trebuie să adopte ținute profesionale. Este important pentru cei care
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
iar majoritatea teritoriilor macedonene fuseseră împărțite între Grecia și Serbia. Mai tîrziu, prin Tratatul de la Neuilly din 1919, Bulgaria fusese obligată să cedeze patru districte de graniță Iugoslaviei și vestul Traciei Greciei. Cu toate că pierduse teritoriul de pe coasta Mării Egee, pactul prevedea purtarea de negocieri cu Grecia referitor la ieșirea la mare a Bulgariei. Mai mult, Aliații stabiliseră o despăgubire în valoare de 450 de milioane de dolari, sumă echivalentă cu un sfert din bogăția națională a țării, plus plăți în natură în
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
împrăștiate în diferite zone, Germania nu avea aliați puternici și de nădejde: cel mai apropiat partener al ei avea să se retragă curînd de pe cîmpul de luptă. Practic, situația se inversase; în Europa, armatele sovietice erau acum în ofensivă. După purtarea celor mai importante bătălii pe teritoriul sovietic, Aliații occidentali s-au concentrat asupra altor regiuni. Cu toate cererile insistente și energice ale sovieticilor de deschidere a unui al doilea front într-o zonă care ar fi dus automat la retragerea
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
la producție și desfacere n-avem. Dintr-un document din decembrie 1843, reiese că „fabricantul” fabricii era francezul Lefebvre. Este menționat și un lucrător din Sibiu - Aloiz Kadici. Atât lucrătorii, cât și însuși Th. Ghica arătau că Lefebvre avea „rele purtări” și că bătea pe muncitori. La 12 noiembrie 1846, Th. Ghica a cerut un nou privilegiu pentru înființarea unei fabrici de lumânări de stearină lângă Focșani, care era proiectată să fie mai mare decât cea din Iași. În cererea adresată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
-l îndeamnă la o prudență referitor la care Engel spunea că dacă domnitorul a păcătuit cu ceva, atunci a păcătuit din prea multă prudență, pe care a dus-o la extrem. „Cum se vede, nota N. Iorga în 1910, din purtarea lui Constantin Vodă față de Imperiali și față de regele saxon al Poloniei, el nu voia, nu putea, având grija sa și a țării sale, să primească o suzeranitate creștină, care nu s-ar fi dovedit întâi deplin și statornic binevoitoare. Față de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pasionată de paleontologie, Pauline ține discursuri nesfârșite ce tratează despre dinozaurienii din ramura diplodocus. Strălucește, își pune în valoare spiritul, cultura. Uneori îndrăznește chiar să se arate malițioasă, lăsând să se înțeleagă că știe foarte bine cât de ușuratice sunt purtările surorilor lui Napoleon... În acest fel, tânăra să mărginește la cuvinte, care păstrează distanțele. Se mărginește la vorbe, care, benigne și efemere, își iau zborul de îndată ce au fost rostite. Respectă acel cod al conveniențelor care stabilește ca băieții și fetele
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ești o copilă smintită și nesocotită. Înainte nu țineai seama că ești o fătucă și o făceai pe domnișoara. Acum cazi în altă primejdie. Ești o domnișoară, dar nu ții seama de asta și te porți ca o școlăriță aiurită!" Purtarea ei, crede Catherine, era "urâtă, foarte urâtă". Trebuia așadar să găsească alte subterfugii, alte vicleșuguri care să-i permită să se dedea jocului seducției rămânând totodată invizibilă, să se expună și în același timp să se eschiveze. În mod intuitiv
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
să fac totul. E ridicol. N-am mai auzit vreodată așa ceva și nu pricep nimic. Mă vrea ori ba? Cer să știu, rămânându-mi desigur toată libertatea de a accepta sau de a refuza". La tulburarea în care o aruncase purtarea lui Pietro se adaugă și mustrările de cuget care o macină. Marie însăși este uluită de lipsa de decență a comportamentului său, de aceste mângâieri pe care i le îngăduie lui Pietro. Încurajându-se singură, încearcă să se convingă că
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]