8,125 matches
-
și veți ști că Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru." 13. Seara, au venit niște prepelițe și au acoperit tabăra; și dimineața, s-a așezat un strat gros de rouă în jurul taberei. 14. Cînd s-a luat roua aceasta, pe fața pustiei era ceva mărunt ca niște grăunțe, mărunt ca bobițele de gheață albă pe pămînt. 15. Copiii lui Israel s-au uitat la ea, și au zis unul către altul: "Ce este aceasta?" Căci nu știau ce este. Moise le-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
gust de turtă cu miere. 32. Moise a zis: "Iată ce a poruncit Domnul: "Să se păstreze un omer plin cu mană pentru urmașii voștri, ca să vadă și ei pîinea pe care v-am dat-o s-o mîncați în pustie, după ce v-am scos din țara Egiptului." 33. Și Moise a zis lui Aaron: Ia un vas, pune în el un omer plin cu mană, și așează-l înaintea Domnului, ca să fie păstrat pentru urmașii voștri." 34. După porunca dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
de ani, pînă la sosirea lor într-o țară locuită; au mîncat mană pînă la sosirea lor la hotarele țării Canaanului. 36. Omerul este a zecea parte dintr-o efă. $17 1. Toată adunarea copiilor lui Israel a plecat din pustia Sin, după călătoriile zilnice, pe care poruncise Domnul să le facă și au tăbărît la Refidim. Acolo poporul n-a găsit apă de băut. Atunci poporul a căutat ceartă cu Moise. Ei au zis: 2. "Dă-ne apă să bem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
străină", 4. iar celălalt se numea Eliezer (Ajutorul lui Dumnezeu), căci zisese: "Dumnezeul tatălui meu mi-a ajutat, și m-a scăpat de sabia lui Faraon." 5. Ietro, socrul lui Moise, a venit cu fiii și nevasta lui Moise în pustie unde tăbăra el, la muntele lui Dumnezeu. 6. A trimis vorbă lui Moise să-i spună: "Eu, socrul tău Ietro vin la tine cu nevastă-ta și cu cei doi fii ai tăi." 7. Moise a ieșit înaintea socrului său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
iar toate pricinile mici le judecau ei înșiși. 27. Apoi Moise a trimis pe socrul său în țara lui. $19 1. În luna a treia după ieșirea lor din țara Egiptului, copiii lui Israel au ajuns în ziua aceea în pustia Sinai. 2. După ce au plecat de la Refidim au ajuns în pustia Sinai, și au tăbărît în pustie. Israel a tăbărît acolo, în fața muntelui. 3. Moise s-a suit la Dumnezeu. Și Domnul l-a chemat de pe munte, zicînd: "Așa să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
a trimis pe socrul său în țara lui. $19 1. În luna a treia după ieșirea lor din țara Egiptului, copiii lui Israel au ajuns în ziua aceea în pustia Sinai. 2. După ce au plecat de la Refidim au ajuns în pustia Sinai, și au tăbărît în pustie. Israel a tăbărît acolo, în fața muntelui. 3. Moise s-a suit la Dumnezeu. Și Domnul l-a chemat de pe munte, zicînd: "Așa să vorbești casei lui Iacov, și să spui copiilor lui Israel: 4
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
țara lui. $19 1. În luna a treia după ieșirea lor din țara Egiptului, copiii lui Israel au ajuns în ziua aceea în pustia Sinai. 2. După ce au plecat de la Refidim au ajuns în pustia Sinai, și au tăbărît în pustie. Israel a tăbărît acolo, în fața muntelui. 3. Moise s-a suit la Dumnezeu. Și Domnul l-a chemat de pe munte, zicînd: "Așa să vorbești casei lui Iacov, și să spui copiilor lui Israel: 4. "Ați văzut ce am făcut Egiptului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
tăi să dea dosul înaintea ta. 28. Voi trimite viespile bondărești înaintea ta, și vor izgoni dinaintea ta pe Heviți, Canaaniți și Hetiți. 29. Nu-i voi izgoni într-un singur an dinaintea ta, pentru ca țara să n-ajungă o pustie și să nu se înmulțească împotriva ta fiarele de pe cîmp. 30. Ci le voi izgoni încetul cu încetul dinaintea ta, pînă vei crește la număr și vei putea să intri în stăpînirea țării. 31. Îți voi întinde hotarele de la marea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
fiarele de pe cîmp. 30. Ci le voi izgoni încetul cu încetul dinaintea ta, pînă vei crește la număr și vei putea să intri în stăpînirea țării. 31. Îți voi întinde hotarele de la marea Roșie pînă la marea Filistenilor, și de la pustie pînă la Rîu (Eufrat). Căci voi da în mîinile voastre pe locuitorii țării, și-i vei izgoni dinaintea ta. 32. Să nu faci legămînt cu ei, nici cu dumnezeii lor. 33. Ei să nu locuiască în țara ta, ca să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
ajungă în fața măriei tale și a divanului. Spune că el...Nici nu știu cum să grăiesc, măria ta, pentru că mie mi se pare puțin cam... anapoda vrerea lui. Ei! Ce dorință are popa? Măria ta, el spune că a găsit un loc pustiu pe lângă Balosin la Cârligătura și ar vrea... Vorbește mai limpede, logofete! Ce tot spui acolo? Iertare, mărite doamne. El vrea să facă o mănăstire în acel loc...și ar dori ca măria ta să-i dai locul în stăpânire. Și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
acel loc...și ar dori ca măria ta să-i dai locul în stăpânire. Și ce-i rău în asta, cinstiți boieri? s-a adresat vodă întregii suite. Păi mai întâi nu știm dacă lângă Balosin se găsește un loc pustiu bun pentru o mănăstire. Apoi...ar mai fi ceva... a tărăgănat vorba logofătul. Ce? Cine știe dacă popa îi în toate mințile, măria ta? Că așa cum arată și vorbește el...tare mă tem că nu - a lămurit logofătul. În loc s-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
întocmai, măria ta - a răspuns logofătul cătând către boierii din jur. Vornice! I s a adresat vodă vornicului Țării de Sus. Poruncește, măria ta! a răspuns pe dată vornicul. Peste trei zile să-mi lămurești ce-i cu locul acela pustiu de lângă Balosin despre care vorbește popa Ioil. Voi face întocmai precum a poruncit măria ta. În clipa următoare, vodă își strunește calul și pleacă înaintea suitei, în trap săltat. Boierii pornesc în urmă fără să facă prea mult zgomot. Când
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
în ce îl privește pe popa Ioil. Vreau să aud ce ai găsit, vornice! a poruncit vodă. Mărite doamne! Am făcut întocmai după porunca măriei tale. Spusele popii Ioil se adeveresc. Acolo la Cârligătura lângă Balosin se găsește un loc pustiu numai bun pentru un lăcaș de închinăciune și îi însemnat cu o cruce - a grăit vornicul. Iată cum se adeverește spusa popii! Și voi îl judecați după înfățișare sau... Aduceți-l în fața noastră pe popa Ioil!... Ușa sălii tronului s-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
timp nu a îndrăznit să ridice ochii aspra lui vodă. Spune părinte, Ioil, ce dorești de la noi? a întrebat domnul cu glas domol. Mărite doamne. Cred că ai aflat de la boierii măriei tale că acolo lângă Balosin este un locușor pustiu numai bun pentru o sfântă mănăstire. Și dacă în bunătatea măriei tale crezi că asta ar fi o faptă bună, atunci dăruiește-mi acel loc și voi face precum am spus - a grăit popa Ioil cu smerenie. Ce părere aveți
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
am răspuns eu sărind de pe locul meu, împins ca de un arc. Scrie: „Din mila lui Dumnezeu, noi, Ștefan voievod, domn al Țării Moldovei, facem cunoscut cu această carte a noastră...că i-am dat acestui adevărat popă Ioil o pustie, la Cârligătura, unde este fântâna de lângă Balosin, peste Diba, să și facă mănăstire. Aceasta să-i fie lui în veci, de asemenea și fiului său Giurgiu, și copiilor lui și întregului neam, în veci, nemișcat... În târgul Iașilor, la anul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
mănăstiri sau dăruitori de averi. Unul dintre ctitorii care și-au arătat nemulțumirea este Doamna Maria Zotu, fiica lui Petru Șchiopu, care a ctitorit mănăstirea Hlincea. Se știe că, întorcându-se în țară odată cu Radu Mihnea voievod, a găsit mănăstirea <pustie și toate satele răshirate și pustiite>, cum spunea la 18 decembrie 1616.” Același Radu Mihnea voievod, lund-o drept martor tot pe Doamna Maria Zotu, cu ocazia închinării mănăstirii Galata la Sfântul Mormânt, din 26 martie 1618, spune: „Toate cele...din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Plecând în ziua aceea de la Sia, Lică tăia cu bastonașul vârful crăcilor de castan fluierând ușor ca un om care n-are nimic de lucru. Traversând cu pas zvelt bulevardul Lascăr Catargiu, larg și 161 11 Fecioarele despletite, , Drumul ascuns pustiu, se gândea încotro să apuce. Nu era, totuși, distrat și văzuse bine un dog-cart frumos și înhămat cu un murg minunat, ce venea în trap mare. Caii erau marea lui dragoste, mai mare poate ca femeile, sau deopotrivă. Deci, nu
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
tot ce s-ar mai fi cerut pentru ca scumpul bolnav Maxențiu, ce simțea că va mai zace, să fie iar vindecat, vindecat mereu . . . mereu! Smuls de la năravurile boalei, de la tovărășia fiolelor și chiuvetelor, Maxențiu se vedea acum fără ocupații, zadarnic, pustiu. Iar la moral, epopeea aceea de persecuții mărunte, gândurile perfide și ucigașe, existența aceea savuroasă, de om rău, de tiran, măreția crudă a bietului creier, se risipise la întîia poruncă a femeiei, ca baloanele de săpun pe care câte o
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
starea de lucruri. Sau poate căutau să scape complet de subt supravegherea lui? Poate că femeia, ca și banii ei, vor merge tot acolo, dar fără de controlul lui, răpindu-i voluptatea și alimentul curiozității. Vroiau să-1 prade și să-1 lase pustiu între chiuvete și fiole! ... Și obrăznicia mitocancei! îi oferise leafa grăjdarului. Cei cinci mii de lei nemeritați, neașteptați pentru acea haimana de uliță, lui, prințului Maxențiu, pentru 202 sănătatea iui scumpă, pentru plămânii lui prețioși! . . . Profesor de echitație? Suna bine
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
că o vor ajuta împrejurările. La început concursul ele împrejurări păru a fi puțin amabil și gata să o întoarcă de la ușă. La soneria ei timidă întîi, apoi întărită, nu răspundea nimeni. Stărui prin partea bucătăriei, dar și acolo era pustiu. Pe la ferestre nu se ivea nici un cap. Lipseau, oare, toți, la trei abia după dejun? Ideea de a pleca fără să-i vadă păru deodată a-i conveni. Va lăsa scrisoarea în cutia de poștă. Demersul ei i se părea
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
analize, printre fiole și castroane sinistre, fusese un conciliabul de sabat. Cei doi, vârâți cu botul unul în altul, se consultau, trecîndu-și gândurile ascunse, ca prestidigitatorii cărțile. Spre seară, încuind cu grijă laboratoriul vrăjitoriilor, cu pardesiul pe umeri, prin sălile pustii, frații Hallipa condusese pe Sia la aceeași trăsură. Cu coșul ridicat, birja îi dusese pe toți trei la locuința gemenilor din strada Minervei. . . . Rimii durau amândoi înainte, cu baba la mijloc, același război surd și mut. . . Lina nu știa ce
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
dacă s-au instalat în strada Minervei și cum și-au aranjat casa. Surprinși, cu toată îndemînarea lor, se încurcase în explicații. Acum, Lina, de la vizitele medicale, se întorcea cu înconjur pe strada Minervei și vedea mereu incinta ermetică și pustie, cu transperantele lăsate în jos la cele trei ochiuri suprapuse ale geamului parcă unic. într-o zi oprise și se cobc%îse cercând să intre, închis și nici o sonerie! Un cățel mic și rău se năpustise. I se păruse că
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
din vreascuri și lut, hrană pentru viermi, primind drept moștenire, ca o răsplată, - „o lungă zăbavă”, iar „Pe mucedul locaș/Și în tigva goală cântă/Un singur greieraș.” O viziune, pe undeva, shachesperiană, cu adausul introspectiv și sumbru de lăcaș pustiu, unde alte vietăți dau concerte. De reținut filosofia autorului în dialog cu pământul ca plămadă: „În pământ, pământ mă fac/Vin să-ți dau ce ți-am luat/Metabolic transformat/ Ce țiam smuls/Cât am trăit/De acum suntem/Chit
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93053]
-
să luptăm împotriva Moabului?" Iosafat a răspuns: Voi merge, eu ca tine, poporul meu ca poporul tău, caii mei ca ai tăi. 8. Și a zis: "Pe care drum să ne suim?" Ioram a zis: "Pe drumul care duce în pustia Edomului." 9. Împăratul lui Israel, împăratul lui Iuda și împăratul Edomului, au plecat; și, după un drum de șapte zile, n-au avut apă pentru oștire și pentru vitele care veneau după ea. 10. Atunci împăratul lui Israel a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
încât, nici acum, la mai bine de două luni de la eveniment, nu mai știe, nimeni, nimic, despre el. Deci, răsuflă ușurată și suflarea orașului, de când s-a dus, domnul Emil Boc, pe ușa din spate, duce-i-s-ar și numele, definitiv, pe pustie! FATA MORGANA Bue, spune-mi, te rog, știi ce e aia fata Morgana? Da, Firica, știu. Ce? O fată. Ce fel de fată? Cea mai frumoasă dintre toate fetele. Și unde-i casa ei? Nu are casă. Dar unde stă
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]