5,680 matches
-
pretext pentru a-și expune anumite idei, concepții, etc.; - imaginația scriitorului este solicitată intens (!! direct proporțional cu aceasta fiind solicitată și imaginația cititorului); - autorul își transcrie reacțiile la spectacolul (static sau dinamic) al naturii; într-o gamă largă, de la revărsări retorico - sentimentale la aerul mediaticsceptic. Perspectiva: - adeseori deschiderea unei perspective către spațiul atmosferic și astral, însoțită de intuiția frenetică a unei naturi vaste și cuprinzătoare; - autorul se mișcă în mijlocul naturii fără a se simți invadat de aceasta sau privește detașat, din
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
Buda), istoric, filolog și scriitor bisericesc. Este fiul Anei (n. Munteanu) și al lui Gheorghe Maior, protopop, nepot al unor preoți și „nobili de Diciosânmărtin”. Învață la gimnaziile din Târgu Mureș și Blaj (1769-1774), însușindu-și limbile latină și maghiară, retorica și poetica. Remarcat, M. este călugărit și trimis, împreună cu profesorul său, Gheorghe Șincai, la Colegiul De Propaganda Fide din Roma (1774), pentru a studia filosofia și teologia. La întoarcere se oprește la Viena, unde în 1779-1780 va audia și cursuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287961_a_289290]
-
1933), în revista „Comentar” și în „Cadran”. Semnătura sa a mai apărut în „Universul literar”, „Gazeta literară”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „România literară”, „Revista de filosofie”, „Vatra”, „Tribuna”. Membru al Academiei de Științe Sociale din Bologna, al Societății Internaționale de Istoria Retoricii, corespondent al Societății Americane de Retorică, F. a fost invitat să colaboreze la lucrări apărute în străinătate (a redactat capitolul Ascension et décadence într-o monografie inițiată de Grupul din Liège), să țină conferințe (Universitatea din Bruxelles ș.a.) și lecții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287032_a_288361]
-
Cadran”. Semnătura sa a mai apărut în „Universul literar”, „Gazeta literară”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „România literară”, „Revista de filosofie”, „Vatra”, „Tribuna”. Membru al Academiei de Științe Sociale din Bologna, al Societății Internaționale de Istoria Retoricii, corespondent al Societății Americane de Retorică, F. a fost invitat să colaboreze la lucrări apărute în străinătate (a redactat capitolul Ascension et décadence într-o monografie inițiată de Grupul din Liège), să țină conferințe (Universitatea din Bruxelles ș.a.) și lecții în instituții academice (la Catedra Rhetoric
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287032_a_288361]
-
să țină conferințe (Universitatea din Bruxelles ș.a.) și lecții în instituții academice (la Catedra Rhetoric and Speech a Universității din Pennsylvania) și să publice în reviste prestigioase. Prima carte, Conceptul de literatură veche, i-a apărut în 1968. Au urmat Retorica și reabilitarea ei în filosofia contemporană (1969), La Retorica nel suo sviluppo storico (1971), Retorica și neoretorica. Geneză. Evoluție. Perspective (1973). Cartea despre reabilitarea retoricii fusese tradusă, în 1970, în limbile italiană și engleză. Tălmăciri în limbi străine a cunoscut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287032_a_288361]
-
în instituții academice (la Catedra Rhetoric and Speech a Universității din Pennsylvania) și să publice în reviste prestigioase. Prima carte, Conceptul de literatură veche, i-a apărut în 1968. Au urmat Retorica și reabilitarea ei în filosofia contemporană (1969), La Retorica nel suo sviluppo storico (1971), Retorica și neoretorica. Geneză. Evoluție. Perspective (1973). Cartea despre reabilitarea retoricii fusese tradusă, în 1970, în limbile italiană și engleză. Tălmăciri în limbi străine a cunoscut și volumul Retorica și neoretorica - în franceză (1982) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287032_a_288361]
-
and Speech a Universității din Pennsylvania) și să publice în reviste prestigioase. Prima carte, Conceptul de literatură veche, i-a apărut în 1968. Au urmat Retorica și reabilitarea ei în filosofia contemporană (1969), La Retorica nel suo sviluppo storico (1971), Retorica și neoretorica. Geneză. Evoluție. Perspective (1973). Cartea despre reabilitarea retoricii fusese tradusă, în 1970, în limbile italiană și engleză. Tălmăciri în limbi străine a cunoscut și volumul Retorica și neoretorica - în franceză (1982) și în japoneză (1979). Un susținător al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287032_a_288361]
-
reviste prestigioase. Prima carte, Conceptul de literatură veche, i-a apărut în 1968. Au urmat Retorica și reabilitarea ei în filosofia contemporană (1969), La Retorica nel suo sviluppo storico (1971), Retorica și neoretorica. Geneză. Evoluție. Perspective (1973). Cartea despre reabilitarea retoricii fusese tradusă, în 1970, în limbile italiană și engleză. Tălmăciri în limbi străine a cunoscut și volumul Retorica și neoretorica - în franceză (1982) și în japoneză (1979). Un susținător al retoricii a fost F. chiar de la început, în Conceptul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287032_a_288361]
-
ei în filosofia contemporană (1969), La Retorica nel suo sviluppo storico (1971), Retorica și neoretorica. Geneză. Evoluție. Perspective (1973). Cartea despre reabilitarea retoricii fusese tradusă, în 1970, în limbile italiană și engleză. Tălmăciri în limbi străine a cunoscut și volumul Retorica și neoretorica - în franceză (1982) și în japoneză (1979). Un susținător al retoricii a fost F. chiar de la început, în Conceptul de literatură veche întreaga demonstrație, plină de știință, a autorului având în vedere prezența, în cărțile vechi, a acelei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287032_a_288361]
-
și neoretorica. Geneză. Evoluție. Perspective (1973). Cartea despre reabilitarea retoricii fusese tradusă, în 1970, în limbile italiană și engleză. Tălmăciri în limbi străine a cunoscut și volumul Retorica și neoretorica - în franceză (1982) și în japoneză (1979). Un susținător al retoricii a fost F. chiar de la început, în Conceptul de literatură veche întreaga demonstrație, plină de știință, a autorului având în vedere prezența, în cărțile vechi, a acelei ars bene et pulchre dicendi. Conceptul de literatură, pe care F. îl urmărește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287032_a_288361]
-
teologic, istoriografic, „științific” chiar), cu condiția ca acelea să fie marcate de eloquentia, să fie scrise „frumos”. Prin urmare, conceptul de „literatură veche” trebuie circumscris prin raportare la ideea de literatură, așa cum a fost ea înțeleasă din Antichitate până în Renaștere. Retorica - în această „literatură” - își arată drepturile (și ele erau întinse, căci orice fel de texte se compuneau în funcție de dispozițiile ei), iar efortul retoric, pus în acord cu mentalitatea și cu sensibilitatea literară a unei anumite epoci, cu principiile codului cultural
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287032_a_288361]
-
codului cultural al acelui timp, era cel ce depunea o mărturie credibilă despre intenționalitatea (sau nonintenționalitatea) izbânzii artistice. F. - pentru care definițiile (și finalitățile) retoricii trebuie neapărat să-și culeagă elementele din spații supravegheate mai ales de filosofie (în cartea Retorica și neoretorica și în altele) - propune nu doar reabilitarea acestei „științe a discursului”, ci și cercetarea textului, identificarea structurilor, a valorilor și funcțiilor acestora, adică degajarea unor modele retorice în permanentă corelare cu datele fundamentale ale climatului cultural și „ideologic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287032_a_288361]
-
a discursului”, ci și cercetarea textului, identificarea structurilor, a valorilor și funcțiilor acestora, adică degajarea unor modele retorice în permanentă corelare cu datele fundamentale ale climatului cultural și „ideologic” dintr-o epocă dată. SCRIERI: Conceptul de literatură veche, București, 1968; Retorica și reabilitarea ei în filosofia contemporană, București, 1969; La Retorica nel suo sviluppo storico, pref. Renato Barilli, Bologna, 1971; Retorica și neoretorica. Geneză. Evoluție. Perspective, București, 1973; ed. (La Rhétorique et la néorhétorique. Genèse. Évolution. Perspectives), tr. Melania Munteanu, București-Paris
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287032_a_288361]
-
și funcțiilor acestora, adică degajarea unor modele retorice în permanentă corelare cu datele fundamentale ale climatului cultural și „ideologic” dintr-o epocă dată. SCRIERI: Conceptul de literatură veche, București, 1968; Retorica și reabilitarea ei în filosofia contemporană, București, 1969; La Retorica nel suo sviluppo storico, pref. Renato Barilli, Bologna, 1971; Retorica și neoretorica. Geneză. Evoluție. Perspective, București, 1973; ed. (La Rhétorique et la néorhétorique. Genèse. Évolution. Perspectives), tr. Melania Munteanu, București-Paris, 1982. Repere bibliografice: Silvian Iosifescu, „Conceptul de literatură veche”, „Scânteia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287032_a_288361]
-
corelare cu datele fundamentale ale climatului cultural și „ideologic” dintr-o epocă dată. SCRIERI: Conceptul de literatură veche, București, 1968; Retorica și reabilitarea ei în filosofia contemporană, București, 1969; La Retorica nel suo sviluppo storico, pref. Renato Barilli, Bologna, 1971; Retorica și neoretorica. Geneză. Evoluție. Perspective, București, 1973; ed. (La Rhétorique et la néorhétorique. Genèse. Évolution. Perspectives), tr. Melania Munteanu, București-Paris, 1982. Repere bibliografice: Silvian Iosifescu, „Conceptul de literatură veche”, „Scânteia”, 1969, 7978; L. Volovici, „Conceptul de literatură veche”, ALIL, t
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287032_a_288361]
-
Genèse. Évolution. Perspectives), tr. Melania Munteanu, București-Paris, 1982. Repere bibliografice: Silvian Iosifescu, „Conceptul de literatură veche”, „Scânteia”, 1969, 7978; L. Volovici, „Conceptul de literatură veche”, ALIL, t. XX, 1969; Partenie Murariu, „Conceptul de literatură veche”, O, 1970, 6; Aurel Sasu, „Retorica și neoretorica. Geneză. Evoluție. Perspective”, CREL, 1974, 3; Henri Wald, „La Rhétorique et la néorhétorique”, CREL, 1987, 1; Dicț. esențial, 315-316; Popa, Ist. lit., II, 1166. D.H.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287032_a_288361]
-
4. Memoria (post)națională: de la inerție, prin anticomunism, spre europenizare / 345 3.6.5. Memoria istorică românească "sub specie Europaea" / 370 Capitolul 4. Reglarea conturilor cu trecutul comunist: politicile tranziționale ale memoriei / 389 4.1. Închegarea discursivă a anticomunismului ca retorică oficială de stat / 389 4.2. Memoria colectivă în contextul justiției tranziționale / 389 4.3. Raportul Tismăneanu: comisionarea politică a adevărului istoric / 390 4.4. Rezistența nostalgică: memoria roșie a comunismului / 396 4.5. Nostalgie vicariantă: tânjind după trecutul pre-biografic
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a imperiului în locul limbii latine. Învățământul gimnazial funcționa pe două cicluri: unul inferior de trei ani, în care materiile predate erau religia, latina, limba germană, aritmetica, științele naturii, geografia, istoria și caligrafia, în ciclul secund, de doi ani, fiind alocate retorica și poetica (Pascu et al., 1983, p. 240). Pentru Transilvania a fost emisă Legea regală pentru școlile din Marele Principat al Transilvaniei în anul 1781, mult mai cunoscută sub numele de Norma regia, care viza doar învățământul gimnazial. Materiile stipulate
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
luni); v) "istoria veacului nou" (6 luni), în care se cuprindea și istoria românilor (Urechia, 1892, p. 280, Regulamentul șcólelor din 1832, §68). • Învățăturile complementare, cu o durată de trei ani, organizate numai la București. Printre disciplinele predate se numărau retorica, geometria și algebra, fizica, chimia, logica, morala, arheologia, precum și limbile elină și latină. • Cursurile speciale, cu durata de trei ani, erau alcătuită din trei discipline: cursul legilor, cursul de matematică aplicată și cursul de agricultură. • Cursurile slobode, se organizau doar
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Statele Austriei, Germaniei și Italiei Istoria naturală, regatul mineralelor Din aritmetică: regula de trei de toate speciile; învățături despre măsuri Din istoria cronologică: istoria de la urzeala lumii până la Hristos Din religie: istoria sfântă Umanioară (clasa a I-a) Anul VII Retorica Sintaxul ornat al limbii latine și analiza autorilor retori Arheologia egiptenilor, grecilor și a romanilor Principiile algebrei practice Geografia Franței, Belgiei, Olandei, Spaniei, Portugaliei, Angliei; după aceea a Americii și Australiei Din istoria cronologică de la Hristos până la Carlos Din religie
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Ornea, 1996, p. 63). Ecouri ale acestui mesaj au început să se reverbereze în conștiința românească abia peste multe decenii, în postcomunism, când societatea românească s-a reangajat în refacerea nodurilor cu Europa occidentală. Replici caustice la adresa exceselor periculoase ale retoricii extremei drepte au fost formulate și în frământatul mediu gazetăresc al interbelicului românesc. Un astfel de exemplu este recenzia corozivă venită de la stânga spectrului convingerilor politice care a luat în primire critică apariția Dialecticii naționalismului (1936) semnată de N. Roșu
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
să fi avut o istorie mai tragică decât poporul nostru. Istoria Românilor poartă marca unui șir de suferinți și a unei aprige și disperate lupte pentru existență a poporului român. Nota tragică domină întreg trecutul nostru" (ibidem, p. 20). Pe sub retorica critică sub introduse, contrabandistic, aceleași clișee mitizante care constituiau moneda curentă a romanticilor exaltați de misiunea lor patriotică: "Romanii din cetatea lui Traian erau destinați să devină prin firea lucrurilor și forța împrejurărilor apărătorii în primele rânduri ale civilizației apusene
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fi "dușmani interni ai patriei", comuniștii arată cu degetul la adevărații trădători de patrie - conducătorii reacționari care, în cârdășie cu imperialiștii germani, și-au aruncat țările în toiul războiul, ducându-le în pragul calamității sociale totale. În contradistincție cu falsa retorică patriotardă dinainte de război a acestora, comuniștii au fost singurii care s-au dovedit a fi, prin fapte de arme și curaj, "apărătorii neînduplecați, credincioși și plini de abnegație ai libertății și independenței țărilor lor" (Baltiiski, 1945, nr. 253, p. 1
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
comunist matur a dus de la "suprimarea la reafirmarea valorilor naționale" (Verdery, 1991, p. 98). După cum punctează și cercetătoarea americană, "ideia națională" pentru care O. Goga și-a confesat crezul fanatic a fost recuperată și prelucrată ca "simbol suprem" (master symbol). Retorica identitară s-a reconfigurat în jurul ideii de Națiune, aceasta din urmă recâștigându-și locul central pe care l-a avut începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea în conștiința de sine a românilor (Verdery, 1991, p. 122). Documentul programatic care
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ideii de Națiune, aceasta din urmă recâștigându-și locul central pe care l-a avut începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea în conștiința de sine a românilor (Verdery, 1991, p. 122). Documentul programatic care revelă noua turnură națională a retoricii oficiale sancționate de către partid este Programul Partidului Comunist de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism (1975). Titlul "rebarbativ", cum îl cataloga istoricul V. Georgescu (2008), anunță noua dogmatică a politicii de stat, Programul... constituind
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]