5,274 matches
-
Armeana veche a fost statornicită în scris de Sfântul Mesrob Mașdoț (sec. V), care a creat și trei alfabete: alfabetul armean, alfabetul georgian și alfabetul alban, astăzi ieșit din uz. Armeana clasică e încă folosită astăzi în slujbele liturgice ale ritului armean, atât în Biserica Apostolică Armeană, cât și în Biserica Armeano-Catolică. Cea mai veche mărturie a limbii armene datează secolul 5 d.Hr. (Biblia tradusă de Mesrob Mashtots). Istoria anterioară a limbii este neclară și obiectul unor speculații de mult
Limba armeană () [Corola-website/Science/297616_a_298945]
-
transporta morcovi. Înmormântarea are loc în ziua Sfîntului Nicolae, drumul spre locul de veci făcîndu-l într-un car tras de boi. Cei prezenți la înmormântare susțin că nici măcar nu erau boi. Erau vaci. Slujba de înmormântare a fost făcută după rit ortodox, Petre Țuțea fiind înmormântat în cimitirul ortodox al comunei Boteni. Într-un interviu, publicat postum, în "România Liberă", Petre Țuțea afirma : La 7 mai 1937 i-a fost acordat Ordinul „Coroana României”, în grad de cavaler, în calitate de șef de
Petre Țuțea () [Corola-website/Science/297629_a_298958]
-
țară din lume ca suprafața, Mongolia are foarte puțin teren arabil: predomină stepa, alături de munți(în nord si vest) si Deșertul Gobi în sudul țării. Cca. 30 la sută din populația țarii este alcatuită din nomazi sau seminomazi, budiști de rit tibetan și de etnie mongolă. Capitala Ulaanbaatar concentrează peste 50 la sută din populație. În secolul 13, Mongolia a fost centrul unui Imperiu Mongol, cel mai mare imperiu cu suprafață continuu-terestră din istoria lumii. După mai mult de un secol
Mongolia () [Corola-website/Science/297682_a_299011]
-
din lume condusă de un împărat. Floarea familiei imperiale japoneze este crizantema. Între anii 794-1868, Kyoto a fost capitala imperială a Japoniei. În mod oficial, împăratul Hirohito și-a renegat genealogia divină în 1946, la sfârșitul războiului dar în multe rituri el, împăratul îndeplinește încă o funcție sacerdotală. Actualul împărat este Akihito. Japonia este stat membru ONU și un membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU. De asemenea, și-a câștigat și statutul de membru permanent al grupului G-7 ("Grupul
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
de bulgari și de găgăuzi care se stabilesc în sudul Basarabiei. În perioada Imperiului otoman s-au stabilit pe teritoriul Dobrogei populații turcice (anatolieni, selgiucizi) și, începând cu secolul XVIII, după schisma din Biserica Ortodoxă rusă, adepți ai Bisericii de rit vechi, care se opuneau reformelor lui Petru cel Mare ("Lipoveni"). După 1840, în Dobrogea au fost colonizați și germani, veniți din teritoriile țariste - în special din zona Cherson și care au rămas pe acest teritoriu până în 1940, când, în marea
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
309), Uniunea Bisericilor Creștine Evanghelice Baptiste (273), Organizația Religioasă a Martorilor lui Iehova (162), Adventiștii de Ziua a Șaptea (151), Cultul Penticostal (40), Episcopia Romano-Catolică din Chișinău (33), Uniunea Bisericilor Creștine Libere (Cultul Harismatic) (19), Eparhia Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi ș.a. Conform recensământului din anul 2004: Conform ultimelor 2 recensăminte, populația țării de sex feminin este dominantă. Astfel în 2004 numărul persoanelor de sex feminin era de 51,9% din populația totală, iar în 1989 de 52,3%. Numărul
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
din Transilvania. În primii ani ai secolului al XIII-lea, în contextul evenimentelor prilejuite de Cruciada a patra (1202-1204), izvoarele scrise maghiare relatează în anii 1204, 1205 și 1223 despre starea deplorabilă în care se aflau unele mănăstiri „grecești” (de rit ortodox) din regatul Ungariei, cât și despre măsuri abuzive împotriva autorității juridice a acestei biserici. Organizarea politică, administrativă și colonizarea Transilvaniei au înregistrat un recul semnificativ în timpul marii invazii mongole din primăvara anului 1241. Izvoarele istorice contemporane oferă la mijlocul secolului
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
de Crăciun, Bobotează și colindat, dimpreună cu Viflaemul, Irozii și colindele cu subiect creștin. Deseori, cântecele de stea sunt numite generic „colinde”, deși acestea din urmă nu au legătură neapărată cu sărbătorile creștine. În România, precum și în alte țări de rit creștin răsăritean, unde închinarea magilor e sărbătorită deodată cu Crăciunul, umblatul cu steaua are loc în seara de Crăciun, pe când în țările de rituri apusene, unde închinarea magilor e sărbătorită la Bobotează, se umblă cu steaua în ajunul Bobotezei. În
Cântec de stea () [Corola-website/Science/296844_a_298173]
-
din urmă nu au legătură neapărată cu sărbătorile creștine. În România, precum și în alte țări de rit creștin răsăritean, unde închinarea magilor e sărbătorită deodată cu Crăciunul, umblatul cu steaua are loc în seara de Crăciun, pe când în țările de rituri apusene, unde închinarea magilor e sărbătorită la Bobotează, se umblă cu steaua în ajunul Bobotezei. În Austria și Germania, stelarii fac parte dintr-o organizație ce strânge fonduri caritative pentru țările sărace. În primele veacuri creștine, cum încă astăzi în
Cântec de stea () [Corola-website/Science/296844_a_298173]
-
fac parte dintr-o organizație ce strânge fonduri caritative pentru țările sărace. În primele veacuri creștine, cum încă astăzi în Biserica armeană, se sărbătorea pe 6 ianuarie "Arătarea Domnului" (teofania), având mai multe evenimente deodată: Aceasta se atestează și de către ritul latin, în troparul de la vecernia Bobotezei: "Astăzi steaua i-a dus pe magi le iesle; astăzi vin din apă s-a făcut la nuntă; astăzi Christos bine a voit a se boteza în Iordan de la Ioan." Acest fapt a determinat
Cântec de stea () [Corola-website/Science/296844_a_298173]
-
unele cântece de stea să aibă ca teme nu numai nașterea lui Iisus, ci toate cele patru evenimente. De pildă: "De atunci s-a cunoscut / La nuntă în Cana Galileii / Că Mesia s-a născut." Totodată, românii înainte de trecerea la ritul bizantin slavon, aveau Postul Crăciunului ca și occidentalii, cu pomenirea parusiei. De aceea multe cântece de stea sunt parusiace, de pildă "Sus la poarta raiului". Exemple de cântece de stea românești cu autor anonim: Exemple de cântece de stea românești
Cântec de stea () [Corola-website/Science/296844_a_298173]
-
ul sau Nașterea Domnului (nașterea lui Iisus Hristos / Isus Hristos) este o sărbătoare creștină celebrată la 25 decembrie (în calendarul gregorian) sau 7 ianuarie (în calendarul iulian) în fiecare an. Ea face parte din cele 12 praznice împărătești ale bisericilor de rit bizantin. În anumite țări, unde creștinii sunt majoritari, ul e de asemenea sărbătoare legală, iar sărbătoarea se prelungește în ziua următoare, 26 decembrie: a doua zi de Crăciun. De la debutul secolului al XX-lea, Crăciunul devine și o sărbătoare laică
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
26 decembrie: a doua zi de Crăciun. De la debutul secolului al XX-lea, Crăciunul devine și o sărbătoare laică, celebrată atât de către creștini cât și de către cei necreștini, centrul de greutate al celebrării deplasându-se de la participarea în biserică la rit spre aspectul familial al schimbului de cadouri sau, pentru copii, „darurilor de la Moș Crăciun”. Mulți cercetători (Pericle Papahagi, Vasile Pârvan, Sextil Pușcariu, Theodor Capidan, Nicolae Drăganu), consideră că termenul provine din latinescul "calatio" cu forma sa de acuzativ "calationem". La
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
lui ianuarie (adică 25 decembrie sau 6 ianuarie), se datora copierii tradițiilor păgâne, căci "Evanghelia" nu dă nici un detaliu despre data nașterii lui Isus. Din motive politice, așa cum sugerează istoricul Edward Gibbon, ierarhia creștină a considerat copierea sărbătorilor și a riturilor păgâne ca fiind soluția răspândirii accelerate a cultului lor în mase, mase care pe atunci erau puternic atașate vechilor sărbători și practici rituale păgâne. Factorul pentru care primii creștini au ales datele de "25 decembrie" sau "6 ianuarie" ca moment
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
nouă, cele mai multe culte păgâne ale vremii adorând câte un astfel de zeu. Astfel, pe 6 ianuarie, data solstițiului egiptean, era celebrată revărsarea apelor Nilului și în „cultele misterelor” locale nașterea „eonului” din fecioară. Epifaniu, scriitor creștin, redă în lucrarea sa ritul celebrărilor din 6 ianuarie și semnificația acestuia la egipteni și la arabii din „Petra” (Eleusa, unde se serba nașterea pruncului-zeu Dusares din fecioară. Alt scriitor creștin, anume Ipolit, descrie cum la Eleusis, în Grecia, se celebra tot atunci sărbătoarea misterelor
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
cinstit mai mult decât Hristos (Sermo XXII). Unul dintre zeii cei mai populari la Roma, în perioada ridicării creștinismului, anume Mitra, avea și el ziua de naștere serbată pe 25 decembrie. Mitra era un zeu persan al cărui cult și rit era și foarte asemănător creștinismului, așa cum constata scriitorul creștin Iustin Martirul în Apologia sa prin secolul al II-lea, așa cum va remarca mai târziu și Tertulian la debutul secolului al III-lea. ("De praescritione haereticorum"). Sfântul Ciprian a formulat la mijlocul
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
Papa Romei este episcopul și patriarhul Romei și lider spiritual suprem al Bisericii Romano-Catolice și al bisericilor Catolice de Rit Estic (printre care și Biserica Greco-Catolică), care formează împreună Biserica Catolică. Din 1359 ales pe viață, întotdeauna din rândul cardinalilor, de un Conciliu al cardinalilor și al statului Vatican. Papa Romei, episcopul și patriarhul Romei și lider spiritual suprem al
Papă () [Corola-website/Science/296846_a_298175]
-
formează împreună Biserica Catolică. Din 1359 ales pe viață, întotdeauna din rândul cardinalilor, de un Conciliu al cardinalilor și al statului Vatican. Papa Romei, episcopul și patriarhul Romei și lider spiritual suprem al Bisericii Romano-Catolice și al bisericilor Catolice de Rit Estic (printre care și Biserica Greco-Catolică), care formează împreună Biserica Catolică. După tradiția catolică, de când Sfântul Petru a început să predice Evanghelia și l-a numit ca succesor al său pe un înțelept bătrân din Roma, sfântul Lin; latină, papa
Papă () [Corola-website/Science/296846_a_298175]
-
să fie educat în spirit german; Franz Kafka va învăța ulterior ceha, dar insuficient cât să poată scrie literatură în această limbă. Pe plan religios, părinții lui Kafka nu au manifestat un interes pregnant pentru iudaism, deși au respectat formal riturile și sărbătorile. Având de ales între ortodoxismul iudaic izolaționist și iluminismul Haskala, care încuraja integrarea în societatea europeană, ei par să fi optat mai degrabă pentru ultimul. Această atitudine laică i-a îndepărtat oarecum de restul comunității evreiești din Praga
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
de complot, de încălcarea credinței și regii considerau că aveau dreptul de-ai înlătura sau pedepsi. Din pespectiva poloneză, vasalitatea Moldovei de exemplu, era recunoscută pe plan internațional prin depunerea omagiului la graniță de câte ori cerea suzeranul. Domnitorul român jură după rit răsăritean, deși regele polonez era catolic. Și boierii depuneau omagiu și semnau un act separat. Obligațiile domnitorului vasal erau sprijinul militar, să aducă sfat și să-l înștiințeze pe suzeran de pericolele externe, să plătească tribut și nu avea voie
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Tradițiile românești variază de la o regiune la alta. Folcloriștii numesc aceste ceremonii "rituri de trecere" denumite astfel de Arnold Van Gennep, în "Riturile de trecere" scriere publicată în 1909/1998 - pentru că ele marchează trecerea de la o stare socială sau biologică la alta. Cum asemenea situații tranzitorii creează întotdeauna incertitutidine, rolul lor este de
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
Tradițiile românești variază de la o regiune la alta. Folcloriștii numesc aceste ceremonii "rituri de trecere" denumite astfel de Arnold Van Gennep, în "Riturile de trecere" scriere publicată în 1909/1998 - pentru că ele marchează trecerea de la o stare socială sau biologică la alta. Cum asemenea situații tranzitorii creează întotdeauna incertitutidine, rolul lor este de a atenua pe cât posibil energiile negative, tensiunile care rezultă din
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
schimbări de statut. O importantă sursă de informații o reprezintă cărțile lui Simion Florea Marian, un preot greco-catolic ce a trăit la sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului XX, întitulate Nașterea la români, Nunta la români, Moartea la români. Riturile de trecere comportă trei subsecvențe identificate de același Arnold Van Gennep, și anume rituri de separație, ce preced nașterea, nunta și înmormântarea, de prag, anume evenimentul ca atare și de integrare în noul statut sau intervalul ce urmează consumării evenimentului
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
Marian, un preot greco-catolic ce a trăit la sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului XX, întitulate Nașterea la români, Nunta la români, Moartea la români. Riturile de trecere comportă trei subsecvențe identificate de același Arnold Van Gennep, și anume rituri de separație, ce preced nașterea, nunta și înmormântarea, de prag, anume evenimentul ca atare și de integrare în noul statut sau intervalul ce urmează consumării evenimentului, așa cum ar fi la naștere intervalul de 40 de zile până la mergerea la biserică
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
brad, iar în cele de câmpie un pom. Pomul de înmormantare reprezintă doar una dintre ipostazele sub care se regăsesc anumite prezențe vegetale de mare importanță în viața românului. Acest lucru este dovedit de apariția constantă a bradului în cadrul tuturor riturilor de trecere. Există, de exemplu, obiceiul închinării la brad a nou-născutului de către moașă, ca și al sădirii unui brad la nașterea pruncului, fapt ce semnifică infrățirea simbolică a celor doi. Acesta este și motivul pentru care, la un alt moment
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]