5,555 matches
-
Închide În limitele sale - ceea ce autorul a numit, cu o formulă devenită canonică, „timpul din afara timpului” (time out of time); b) rituri de purificare: cu ajutorul focului, apei sau aerului curat, aceste rituri magice gonesc puterile malefice În afara comunității sărbătorești. Alte rituri de apărare, precum binecuvântările sau procesiunile cu obiecte sacre au menirea de a proteja acest spațiu de intervențiile ulteriore ale spiritelor rele; c) rituri de trecere: permit marcarea trecerii de la un stagiu la altul pentru anumite categorii care finalizează tranziția
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cu ajutorul focului, apei sau aerului curat, aceste rituri magice gonesc puterile malefice În afara comunității sărbătorești. Alte rituri de apărare, precum binecuvântările sau procesiunile cu obiecte sacre au menirea de a proteja acest spațiu de intervențiile ulteriore ale spiritelor rele; c) rituri de trecere: permit marcarea trecerii de la un stagiu la altul pentru anumite categorii care finalizează tranziția În cadrul acestei sărbători: grupuri de aceeași vârstă sau sex, grupuri ocupaționale, militare și religioase; d) rituri de inversiune: răsturnările simbolice marchează opoziția dintre viața
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
spațiu de intervențiile ulteriore ale spiritelor rele; c) rituri de trecere: permit marcarea trecerii de la un stagiu la altul pentru anumite categorii care finalizează tranziția În cadrul acestei sărbători: grupuri de aceeași vârstă sau sex, grupuri ocupaționale, militare și religioase; d) rituri de inversiune: răsturnările simbolice marchează opoziția dintre viața normală (bazată pe respectarea ierarhiilor și a normelor) și viața sărbătorească. Acum, prin deghizări sau dramatizări, pot fi inversate atributele de sex, vârstă, poziție socială (oamenii simpli mascați În regi, generali, bogătași
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
viața sărbătorească. Acum, prin deghizări sau dramatizări, pot fi inversate atributele de sex, vârstă, poziție socială (oamenii simpli mascați În regi, generali, bogătași) sau de structură religioasă (mascarade, etichetate deseori drept „blasfemii” ale actelor, oficianților, figurilor și simbolurilor religioase); e) rituri de etalare ostentativă a elementelor simbolice: acum sunt prezentate cu mult fast statuile, altarele, icoanele, relicvele și alte obiecte considerate sacre, pentru a fi văzute, adorate, plimbate prin spațiul comunitar, atinse etc. Cu ocazia acestor procesiuni sau pelerinaje, oamenii au
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
plimbate prin spațiul comunitar, atinse etc. Cu ocazia acestor procesiuni sau pelerinaje, oamenii au confirmarea depozitării elementelor sacre În interiorul comunității și, În același timp, pot să prezinte altor comunități bogăția Însemnelor sacralității (și, implicit, puterea religioasă) a societății lor; f) rituri de consum ostentativ: În timpul sărbătorii sunt pregătite și consumate cantități uriașe de alimente și băutură. Deseori, acestea pot include mâncăruri tradiționale, care se prepară numai cu ocazia unei anumite sărbători și al căror consum implică ideea unor forme de comunicare
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
diversele spații consacrate sărbătorii au loc puneri În scenă (de obicei) ale narativelor mitice de Întemeiere. Prin aceste dramatizări, comunitatea retrăiește, cu o intensitate sporită, momentele sacre ale Începuturilor, faptele, suferințele, sacrificiile, miracolele și victoriile zeilor și eroilor civilizatori; h) rituri de schimb: acestea pot lua diferite forme: 1. transferurile reciproce de daruri, schimburile de vizite Între grupuri sau colectivități, Încheierea de tratate sau confirmarea În public a unor alianțe, acte de pacificare sau restituirea unor datorii mai vechi; 2. distribuirea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
prestigiul lor); 3. schimburi comerciale prilejuite de târgurile care au loc În aceste perioade: ele permit Întâlnirea producătorilor sau negustorilor din zone Îndepărtate și achiziționarea sau vânzarea unor bunuri altfel greu de obținut În spațiul economic limitat al comunității; i) rituri de competiție: sărbătorile declanșează numeroase concursuri, bazate fie pe confruntarea forței fizice, fie pe testarea abilităților (cel mai bun călăreț, cel mai talentat cântăreț sau dansator, cel mai harnic plugar, cel mai rapid tăietor de lemne), fie pe noroc. Regulile
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
numeroase concursuri, bazate fie pe confruntarea forței fizice, fie pe testarea abilităților (cel mai bun călăreț, cel mai talentat cântăreț sau dansator, cel mai harnic plugar, cel mai rapid tăietor de lemne), fie pe noroc. Regulile jocurilor, asemenea celor specifice riturilor, sunt fixate de tradiție și nu pot fi Încălcate decât cu riscul unor sancțiuni sociale sau morale grave. Prin aceste jocuri, comunitatea afirmă anumite valori fundamentale și creează ierarhii care dublează ierarhiile sociale și politice existente. În același timp, performanțele
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
metafore ale emergenței și fixării puterii, așa cum se Întâmplă când «Învingătorul ia totul» sau când grupul Învingător pune stăpânire În mod simbolic pe Întregul spațiu al satului sau orașului În timpul triumfului său” (A. Falassi, 1997, vol. I, p. 300); j) rituri de devalorizare: acestea sunt forma invers simetrică a riturilor de sacralizare care deschid sărbătoarea. Ele marchează terminarea timpului, Închiderea spațiului și oprirea comportamentelor sărbătorești. În aceste condiții, fixarea unei liste de funcții ale acestei familii de ritualuri nu este un
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
când «Învingătorul ia totul» sau când grupul Învingător pune stăpânire În mod simbolic pe Întregul spațiu al satului sau orașului În timpul triumfului său” (A. Falassi, 1997, vol. I, p. 300); j) rituri de devalorizare: acestea sunt forma invers simetrică a riturilor de sacralizare care deschid sărbătoarea. Ele marchează terminarea timpului, Închiderea spațiului și oprirea comportamentelor sărbătorești. În aceste condiții, fixarea unei liste de funcții ale acestei familii de ritualuri nu este un lucru simplu. În general, două mari categorii de interpretări
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nu este un lucru simplu. În general, două mari categorii de interpretări se opun. Unii cercetători susțin că cea mai importantă funcție a sărbătorii este de a afirma solidaritatea grupului: de aceea, acest complex ritualic este deseori prezentat ca un „rit de intensificare”, menirea de a scoate În evidență valorile, normele și simbolurile identitare ale unei comunități. O altă școală de gândire subliniază funcția de contestare a sărbătorilor (În special carnavalul, mascaradele și Charivari): cu aceste prilejuri se instituie „antistructura”, o
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
etnografice, reconstituiri istorice, narațiuni și evocări literare și, firește, nenumărate ipoteze teoretice. Niciuna dintre ele nu pare a fi În Întregime satisfăcătoare, iar acest lucru se explică, probabil, prin polivalența structurală a carnavalului: el se individualizează prin caracterul eterogen (include rituri și elemente ritualice din cele mai diverse „familii” ceremoniale), versatil (natura unităților componente, ordinea elementelor și mecanismele de combinare sunt mereu În schimbare) și ambivalent (semnificațiile sale sunt Încărcate de contradicții). Carnavalul Înmănunchiază rituri În mișcare (parade, procesiuni și defilări
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
se individualizează prin caracterul eterogen (include rituri și elemente ritualice din cele mai diverse „familii” ceremoniale), versatil (natura unităților componente, ordinea elementelor și mecanismele de combinare sunt mereu În schimbare) și ambivalent (semnificațiile sale sunt Încărcate de contradicții). Carnavalul Înmănunchiază rituri În mișcare (parade, procesiuni și defilări), concursuri și performanțe teatrale, acțiuni de tip magic (mascarea propițiatorie, rituri verbale de denigrare), rituri de inversare, anumite secvențe de tip șamanic (atingerea unor stări de extaz), rituri de trecere și consacrare, rituri sacrificiale
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
natura unităților componente, ordinea elementelor și mecanismele de combinare sunt mereu În schimbare) și ambivalent (semnificațiile sale sunt Încărcate de contradicții). Carnavalul Înmănunchiază rituri În mișcare (parade, procesiuni și defilări), concursuri și performanțe teatrale, acțiuni de tip magic (mascarea propițiatorie, rituri verbale de denigrare), rituri de inversare, anumite secvențe de tip șamanic (atingerea unor stări de extaz), rituri de trecere și consacrare, rituri sacrificiale de tipul „țapului ispășitor”, elemente ale sărbătorilor (anularea obligațiilor uzuale, consumul de alimente și băuturi, dansul și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
elementelor și mecanismele de combinare sunt mereu În schimbare) și ambivalent (semnificațiile sale sunt Încărcate de contradicții). Carnavalul Înmănunchiază rituri În mișcare (parade, procesiuni și defilări), concursuri și performanțe teatrale, acțiuni de tip magic (mascarea propițiatorie, rituri verbale de denigrare), rituri de inversare, anumite secvențe de tip șamanic (atingerea unor stări de extaz), rituri de trecere și consacrare, rituri sacrificiale de tipul „țapului ispășitor”, elemente ale sărbătorilor (anularea obligațiilor uzuale, consumul de alimente și băuturi, dansul și râsul etc.), toate Însoțite
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sunt Încărcate de contradicții). Carnavalul Înmănunchiază rituri În mișcare (parade, procesiuni și defilări), concursuri și performanțe teatrale, acțiuni de tip magic (mascarea propițiatorie, rituri verbale de denigrare), rituri de inversare, anumite secvențe de tip șamanic (atingerea unor stări de extaz), rituri de trecere și consacrare, rituri sacrificiale de tipul „țapului ispășitor”, elemente ale sărbătorilor (anularea obligațiilor uzuale, consumul de alimente și băuturi, dansul și râsul etc.), toate Însoțite de jocuri de Îndemânare sau noroc. Formele de manifestare specifice carnavalului modern sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Înmănunchiază rituri În mișcare (parade, procesiuni și defilări), concursuri și performanțe teatrale, acțiuni de tip magic (mascarea propițiatorie, rituri verbale de denigrare), rituri de inversare, anumite secvențe de tip șamanic (atingerea unor stări de extaz), rituri de trecere și consacrare, rituri sacrificiale de tipul „țapului ispășitor”, elemente ale sărbătorilor (anularea obligațiilor uzuale, consumul de alimente și băuturi, dansul și râsul etc.), toate Însoțite de jocuri de Îndemânare sau noroc. Formele de manifestare specifice carnavalului modern sunt determinate de calendarul catolic: sărbătorile
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de sisteme rituale, convențional și Înșelător reunite sub egida aceluiași concept: cele specifice societăților necomplexe (exotice sau antice) și cele ale modernității. Astfel, festivalul anului nou În Babilon, orgiile dionisiace din Grecia antică, Saturnaliile romane, carnavalurile rurale din Europa medievală, riturile folclorice de inversare, chiar ceremoniile de tipul Plotlach sau Kula, reprezintă forme rituale arhaice de anulare momentană a ordinii existente, de răsturnare a ierarhiilor, de luare În posesie a locurilor interzise, de consum fără limite al resurselor acumulate (de comunitate
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cu biciuirea, temnița sau moartea (J.G. Fraser, 1980, vol. IV, p. 237). Carnavalurile Europei rurale (creștine, dar necontrolate integral de Biserică) instituiau o dezordine analoagă haosului primordial, funcționând ca dramatizări calendaristice ale confruntării dintre viață și moarte. Ele musteau de rituri magice care vizau asigurarea fertilității, alungarea duhurilor malefice (reprezentate de măștile grotești), stimularea bogăției prin consumul excesiv de alimente și băuturi, suspendarea sau inversarea atât a ordinii sociale, cât și a celei cosmice. La fel, În Evul Mediu catolic, Între Crăciun
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
câmpul carnavalului este eterogen și adesea costumele extravagante conțin combinații care sunt total În afara „gramaticii” culturii de zi cu zi a brazilienilor (R. Da Matta, 1991, p. 40). Ambivalența funcțională a măștii (poate fi folosită atât În cele mai solemne rituri politice sau magice, cât și În cele mai hilare contexte carnavalești) este dublată de combinația măștilor. Punând În antiteză costumarea solemnă specifică paradelor militare („uniforma de gală” care afirmă obligațiile indivizilor prinși În carcasa pozițiilor și rangurilor instituționale) cu „fantasia
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și rangurilor instituționale) cu „fantasia” (măștile și costumele de carnaval): În timpul carnavalului este normal să vezi un „bandit” dansând cu un „șerif” sau o figură „cap de mort” dansând cu o „tânără fată”. Acest fapt constituie chiar esența carnavalului ca rit național: combinarea și conjugarea elementelor simbolice (sau reale) care reprezintă câmpuri antagonice sau contradictorii. Astfel costumația de carnaval creează un spațiu social al Întâlnirilor, medierii și polisemiei sociale. În ciuda diferențelor și incompatibilităților exprimate de costume, fiecare participant se află acolo
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
creație a naturii sau a divinității” (T. Castle, 1986, p. 88). În intervalul carnavalesc, autoritățile pierd instrumentele puterii: normele de obediență sunt ignorate, formele de respect sunt negate și parodiate, Însemnele puterii sunt luate În râs. În acest sens, analiza riturilor caiqa, performate de indienii Heiltsuk de pe coasta de nord-vest a Americii de Nord, relevă caracterul de contestare, de negare simbolică a puterii politice sacre (nawalak) atribuite șefilor de clan: În general, rolurile sociale devin subordonate rolurilor rituale În timpul unui caiqa. Poziția de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
la următoarea concluzie: „Carnavalul este un mecanism cultural care exprimă, camuflează și ușurează conflictele structurale fundamentale dintre stat și cetățean” (A. Cohen, 1993, p. 132). Această școală de gândire consideră deci că formele rituale care pun Între paranteze ordinea socială (rituri de inițiere, pelerinaje, carnavaluri) sunt instituții culturale prin care se realizează deconstruirea imaginară a sistemului de ierarhii sociale și politice și experimentarea simbolică a unor modele alternative de Înțelegere a lumii - și că dialectica dintre refuzul ritual și modelarea simbolică
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
puse În mișcare de carnaval și solicită interpretarea lor dincolo de context și funcția sociopolitică, Într-un cadru de reflecție filosofică asupra sensului vieții și a filosofiilor de viață specifice categoriilor și culturilor populare. Ca și În alte cazuri (conceptul de rit, riturile de trecere, actele magice), caracterul compozit și eterogen al carnavalului a generat Încercarea de a identifica, dincolo de formele concrete de manifestare, structura profundă a unor categorii culturale mai abstracte. Astfel, carnavalul poate fi interpretat ca un exemplu aparte de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În mișcare de carnaval și solicită interpretarea lor dincolo de context și funcția sociopolitică, Într-un cadru de reflecție filosofică asupra sensului vieții și a filosofiilor de viață specifice categoriilor și culturilor populare. Ca și În alte cazuri (conceptul de rit, riturile de trecere, actele magice), caracterul compozit și eterogen al carnavalului a generat Încercarea de a identifica, dincolo de formele concrete de manifestare, structura profundă a unor categorii culturale mai abstracte. Astfel, carnavalul poate fi interpretat ca un exemplu aparte de performanță
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]