5,291 matches
-
în 1974, în "Codexul Madrid" editat de Ladislao Reti. Cu toate acestea, nu a existat nicio încercare de a-l reconstitui până în 1996. Multe expoziții și muzee au inclus un soldat pe roți etichetat „Robotul lui Leonardo”. Reprezentări coputerizate ale robotului au existat de-a lungul timpului. Ele au încercat să arate cum ar fi putut fi realizat proiectul în Italia secolului al XVI-lea. În 2005, Facultatea de Inginerie Biochimică a Universității din Connecticut a început să recreeze structura de
Robotul lui Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/323145_a_324474]
-
de-a lungul timpului. Ele au încercat să arate cum ar fi putut fi realizat proiectul în Italia secolului al XVI-lea. În 2005, Facultatea de Inginerie Biochimică a Universității din Connecticut a început să recreeze structura de bază a robotului original al lui Leonardo. Proiectul lor va folosi tehnologia secolului XXI și va include „vederea, recunoașterea vorbirii și comanda vocii, mișcări generale de computer și o structură corporală mai avansată”. NASA a folosit desenele ca sursă de inspirație pentru un
Robotul lui Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/323145_a_324474]
-
original al lui Leonardo. Proiectul lor va folosi tehnologia secolului XXI și va include „vederea, recunoașterea vorbirii și comanda vocii, mișcări generale de computer și o structură corporală mai avansată”. NASA a folosit desenele ca sursă de inspirație pentru un robot folosit în Stația Spațială Internațională și eventual în colonizarea planetei Marte. Acești roboți creați de NASA sunt numiți „anthrobots”. Leonardo este cunoscut ca având cele mai succinte și mai detaliate desene ale anatomiei umane, fiind ușor comparabile cu tehnologia modernă
Robotul lui Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/323145_a_324474]
-
include „vederea, recunoașterea vorbirii și comanda vocii, mișcări generale de computer și o structură corporală mai avansată”. NASA a folosit desenele ca sursă de inspirație pentru un robot folosit în Stația Spațială Internațională și eventual în colonizarea planetei Marte. Acești roboți creați de NASA sunt numiți „anthrobots”. Leonardo este cunoscut ca având cele mai succinte și mai detaliate desene ale anatomiei umane, fiind ușor comparabile cu tehnologia modernă. Un expert în robotică (care a creat propria companie de robotica) pe nume
Robotul lui Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/323145_a_324474]
-
și mai detaliate desene ale anatomiei umane, fiind ușor comparabile cu tehnologia modernă. Un expert în robotică (care a creat propria companie de robotica) pe nume Mark Rosheim a petrecut 5 ani din viața sa pentru a aduce la viață robotul lui Leonardo și pentru a-l face să servească pentru cei de la NASA.
Robotul lui Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/323145_a_324474]
-
(promovat cu un interpunct ca WALL•E), este un film de ficțiune american pe calculator science fiction din 2008 produs de Pixar Animation Studios și regizat de Andrew Stanton. Scenariul prezintă povestea unui robot pe nume WALLY, care este proiectat pentru a curăța deșeurile care acoperă Pământul în viitorul îndepărtat. El se îndrăgostește de un alt robot, EVE, care este programat să găsească surse de viață pe pământ. Ambii roboți au emoții similare oamenilor
WALL-E () [Corola-website/Science/324186_a_325515]
-
fiction din 2008 produs de Pixar Animation Studios și regizat de Andrew Stanton. Scenariul prezintă povestea unui robot pe nume WALLY, care este proiectat pentru a curăța deșeurile care acoperă Pământul în viitorul îndepărtat. El se îndrăgostește de un alt robot, EVE, care este programat să găsească surse de viață pe pământ. Ambii roboți au emoții similare oamenilor care se dezvolta odată cu evoluția filmului. Premiera românească a avut loc pe 5 septembrie 2008, fiind distribuit în varianta 3D dublată și subtitrată
WALL-E () [Corola-website/Science/324186_a_325515]
-
Scenariul prezintă povestea unui robot pe nume WALLY, care este proiectat pentru a curăța deșeurile care acoperă Pământul în viitorul îndepărtat. El se îndrăgostește de un alt robot, EVE, care este programat să găsească surse de viață pe pământ. Ambii roboți au emoții similare oamenilor care se dezvolta odată cu evoluția filmului. Premiera românească a avut loc pe 5 septembrie 2008, fiind distribuit în varianta 3D dublată și subtitrată , și în cea 2D subtitrată, de Prooptiki România, ulterior fiind disponibil din 20
WALL-E () [Corola-website/Science/324186_a_325515]
-
-o de toate pericolele elementare ale Pământului pustiu. În cele din urmă, ajunge pe planetă (Wall-e o urmărește) unde, se pare, ca, oamenii locuiau, timp de 700 de ani in spatiu. Toți se deplasau cu anumite aparate, fiind asistați de roboți în toate activitățile, de aici și corpul lor supraponderal. Eva începe să se îndrăgostească și ea de Wally, mai ales când acesta este rănit. Căpitanul navei vede doua filmulețe ascunse de Auto-pilot și astfel descoperă toate frumusețile vremii de altă
WALL-E () [Corola-website/Science/324186_a_325515]
-
anonimat). Jurnalul este o scriere aparținând unui corp expediționar care vrea să demonstreze teoria cosmologică cum că universul nu este infinit și concluzionează că Pământul este o sferă în care este închis tot universul. Povestirea prezintă un viitor în care roboții au preluat conducerea planetei și sunt deciși să se debaraseze de rasa umană, care a pierdut cursa evolutivă. Un eseu ironic la adresa locului pe care maidanele ar trebui să le ocupe în cadrul orașelor viitorului. În viitor, cunoștințele se transmit pe cale
Aporisticon () [Corola-website/Science/324179_a_325508]
-
Eu, robotul (1950) (titlu original "I, Robot") este o culegere de povestiri science fiction scrise de Isaac Asimov, apărută inițial la Gnome Press într-un tiraj de 5.000 de exemplare. Povestirile au apărut inițial între 1940 și 1950 în revistele americane
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
Eu, robotul (1950) (titlu original "I, Robot") este o culegere de povestiri science fiction scrise de Isaac Asimov, apărută inițial la Gnome Press într-un tiraj de 5.000 de exemplare. Povestirile au apărut inițial între 1940 și 1950 în revistele americane "Super Science Stories" și "Astounding
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
revistele americane "Super Science Stories" și "Astounding Science Fiction", fiind legate laolaltă prin istorisirea lor către un reporter (naratorul) de către Dr. Susan Calvin, în secolul XXI. Deși povestirile pot fi citite separat, ele au în comun tema interacțiunii dintre oameni, roboți și moralitate și, luate împreună, relatează povestea istoriei fictive asimoviene a roboticii. Culegerea poartă același titlu ca și o povestire a lui Eando Binder, fără însă a avea legătură cu aceasta. Asimov ar fi dorit ca titlu "Mind and Iron
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
ca titlu "Mind and Iron" și inițial s-a opus când editorul Martin Greenberg l-a schimbat. Este o secvență care creionează cadrul culegerii și asigură legătura dintre povestiri, cuprinzând un „interviu” cu Susan Calvin. A fost prima povestire cu roboți, începută pe 10 iunie 1939 și publicată în numărul din septembrie 1940 al revistei "Super Science Stories" cu titlul „Strange Playfellow”, neagreat de Asimov. Povestea are ca element central tehnofobia privitoare la roboți. Majoritatea scrierilor anterioare legate de roboți se
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
Susan Calvin. A fost prima povestire cu roboți, începută pe 10 iunie 1939 și publicată în numărul din septembrie 1940 al revistei "Super Science Stories" cu titlul „Strange Playfellow”, neagreat de Asimov. Povestea are ca element central tehnofobia privitoare la roboți. Majoritatea scrierilor anterioare legate de roboți se bazau pe tema 'roboții se întorc împotriva oamenilor', cu care Asimov nu era de acord; de aceea, majoritatea operelor sale încearcă să dea exemple ale ajutorului pe care roboții îl pot acorda omenirii
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
cu roboți, începută pe 10 iunie 1939 și publicată în numărul din septembrie 1940 al revistei "Super Science Stories" cu titlul „Strange Playfellow”, neagreat de Asimov. Povestea are ca element central tehnofobia privitoare la roboți. Majoritatea scrierilor anterioare legate de roboți se bazau pe tema 'roboții se întorc împotriva oamenilor', cu care Asimov nu era de acord; de aceea, majoritatea operelor sale încearcă să dea exemple ale ajutorului pe care roboții îl pot acorda omenirii. În 1996 (1982 în versiunea originală
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
iunie 1939 și publicată în numărul din septembrie 1940 al revistei "Super Science Stories" cu titlul „Strange Playfellow”, neagreat de Asimov. Povestea are ca element central tehnofobia privitoare la roboți. Majoritatea scrierilor anterioare legate de roboți se bazau pe tema 'roboții se întorc împotriva oamenilor', cu care Asimov nu era de acord; de aceea, majoritatea operelor sale încearcă să dea exemple ale ajutorului pe care roboții îl pot acorda omenirii. În 1996 (1982 în versiunea originală), familia Weston cumpără de la compania
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
central tehnofobia privitoare la roboți. Majoritatea scrierilor anterioare legate de roboți se bazau pe tema 'roboții se întorc împotriva oamenilor', cu care Asimov nu era de acord; de aceea, majoritatea operelor sale încearcă să dea exemple ale ajutorului pe care roboții îl pot acorda omenirii. În 1996 (1982 în versiunea originală), familia Weston cumpără de la compania „Roboți americani” un robot mut pentru fiica lor, Gloria. Cei doi se înțeleg de minune dar, în fața presiunii sociale anti-roboți, părinții sunt obligați în cele
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
se întorc împotriva oamenilor', cu care Asimov nu era de acord; de aceea, majoritatea operelor sale încearcă să dea exemple ale ajutorului pe care roboții îl pot acorda omenirii. În 1996 (1982 în versiunea originală), familia Weston cumpără de la compania „Roboți americani” un robot mut pentru fiica lor, Gloria. Cei doi se înțeleg de minune dar, în fața presiunii sociale anti-roboți, părinții sunt obligați în cele din urmă să îl returneze pe Robbie. Rămasă fără cel mai bun prieten, Gloria refuză să
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
oamenilor', cu care Asimov nu era de acord; de aceea, majoritatea operelor sale încearcă să dea exemple ale ajutorului pe care roboții îl pot acorda omenirii. În 1996 (1982 în versiunea originală), familia Weston cumpără de la compania „Roboți americani” un robot mut pentru fiica lor, Gloria. Cei doi se înțeleg de minune dar, în fața presiunii sociale anti-roboți, părinții sunt obligați în cele din urmă să îl returneze pe Robbie. Rămasă fără cel mai bun prieten, Gloria refuză să mai zâmbească, să
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
să se bucure de viață, în ciuda tuturor eforturilor părinților ei (care o duc în excursii, îi cumpără un câine, etc.). Dl. Weston își dă seama că acest comportament este provocat de faptul că Gloria îl considera pe Robbie "persoană", nu "robot" și o duc în fabrica de roboți pentru a o face să înțeleagă adevărul. Lucrurile însă nu ies așa cum au fost prevăzute, Robbie ajungând să îi salveze viața fetei și demonstrând că nu este un monstru fără suflet. Versiunea revizuită
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
eforturilor părinților ei (care o duc în excursii, îi cumpără un câine, etc.). Dl. Weston își dă seama că acest comportament este provocat de faptul că Gloria îl considera pe Robbie "persoană", nu "robot" și o duc în fabrica de roboți pentru a o face să înțeleagă adevărul. Lucrurile însă nu ies așa cum au fost prevăzute, Robbie ajungând să îi salveze viața fetei și demonstrând că nu este un monstru fără suflet. Versiunea revizuită a povestirii conține un material suplimentar care
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
internă a povestirilor) a lui Susan Calvin. Este prima povestire în care sunt enunțate explicit Cele trei legi ale roboticii și a apărut pentru prima dată în numărul din martie 1942 din "Astounding Science Fiction". În 2015, Powell, Donovan și robotul SPD-13 (supranumit „Speedy”) sunt trimiși pe Mercur pentru a relua operațiunile unei stații miniere abandonată cu zece ani în urmă. Reparațiile necesită aprovizionarea cu seleniu dintr-un bazin aflat destul de departe, iar Speedy este însărcinat să rezolve problema. Ajuns la
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
supranumit „Speedy”) sunt trimiși pe Mercur pentru a relua operațiunile unei stații miniere abandonată cu zece ani în urmă. Reparațiile necesită aprovizionarea cu seleniu dintr-un bazin aflat destul de departe, iar Speedy este însărcinat să rezolve problema. Ajuns la destinație, robotul nu își îndeplinește misiunea, ci continuă să se învârtă în cerc în jurul bazinului, iar cei doi oameni își dau seama că acolo se află ceva care este potențial periculos pentru robot și, în virtutea celei de-A Treia Legi, acesta se
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
Speedy este însărcinat să rezolve problema. Ajuns la destinație, robotul nu își îndeplinește misiunea, ci continuă să se învârtă în cerc în jurul bazinului, iar cei doi oameni își dau seama că acolo se află ceva care este potențial periculos pentru robot și, în virtutea celei de-A Treia Legi, acesta se protejează păstrând distanța. Powell și Donovan sunt nevoiți să aranjeze o situație care să implice Prima Lege, făcându-l astfel pe robot să treacă peste condiționări și să își reia activitatea
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]