5,079 matches
-
care trebuie conservată intact în mutațiile ontologice posibile ale unui scenariu viitor. Transumanistul sugerează posibilitatea „descărcării” (downloadă minții umane într-un corp artificial desprins de constrângerile corpului organic fragil. În sprijinul acestei idei, Moravec propune un procedeu prin care un robot al chirurgiei creierului, echipat cu bilioane de senzori nanoscopici electrici și chimici, scanează creierul uman și realizează o simulare computerizată a tuturor proceselor chimice și electrice caracteristice creierului. Mai mult, argumentează că acest program al computerului ar putea fi ulterior
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
bilioane de senzori nanoscopici electrici și chimici, scanează creierul uman și realizează o simulare computerizată a tuturor proceselor chimice și electrice caracteristice creierului. Mai mult, argumentează că acest program al computerului ar putea fi ulterior copiat în „creierul” mecanic al robotului. Transferul conținutului creierului uman în creierul sintetic al unui robot ar echivala cu sinteza „ultimă” om-mașină: prin fuzionarea minții umane cu creierul artificial, se afirmă posibilitatea păstrării intacte a identității omului. Pacientul uman s-ar putea trezi într-un corp
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și realizează o simulare computerizată a tuturor proceselor chimice și electrice caracteristice creierului. Mai mult, argumentează că acest program al computerului ar putea fi ulterior copiat în „creierul” mecanic al robotului. Transferul conținutului creierului uman în creierul sintetic al unui robot ar echivala cu sinteza „ultimă” om-mașină: prin fuzionarea minții umane cu creierul artificial, se afirmă posibilitatea păstrării intacte a identității omului. Pacientul uman s-ar putea trezi într-un corp anorganic, nemuritor (vezi mai josă, cu conștiința prezervată: Poziția corp-identitate
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
prin a fi „obiect” odată cu moartea lui biologică. În continuarea tematică și perspectivală a proiectului intitulat „GFP Bunny” se află „The Eighth Day” (2001Ă, o lucrare transgenică inaugurată la Arizona State University. Această lucrare este realizată cu ajutorul unui biobot, un robot biologic ale cărui acțiuni sunt controlate de o colonie de microorganisme GFP acționând ca un creier pentru acesta, dar și avatar al participantului web în cadrul spațiului virtual al teleprezenței. Astfel, forme de viață, luminiscente în mod sintetic, interacționează în spațiul
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
pești, bacteriiă care pot fi controlate prin sistemul audiovizual al biobotului din perspectiva căruia spațiul poate fi experimentat și prin intermediul căruia se efectuează simbioza organism-mașină. Animalele, plantele și bacteriile alterate genetic sunt plasate în instalații unde acestea pot interacționa cu roboți biologici și unde privitorii-vizitatori le pot modifica local sau prin procesul de teleprezență specific Internetului. După cum am remarcat deja, arta transgenică ridică nu doar probleme ale esteticului, ci și chestiuni ale culturii și ale științei, ale manipulării codului genetic, ale
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
același palier artistic transgenic. În corespondență cu această perspectivă se află intenția ștergerii barierelor noționale și practice dintre artă și viață, privitor și interactor, locație și globalitate sau teleprezență, spațiu fizic și spațiu digital/virtual, estetică și genetică, artist și robot etc. 3.4. Fenomenologia de tip Merleau-Ponty în spațiul virtualitățiitc "3.4. Fenomenologia de tip Merleau‑Ponty în spațiul virtualității" Legătura dintre tehnologie, pe de o parte, și identitate, dorință, plăcere și afectivitate, pe de altă parte se derulează atât
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
critice care să sprijine utilizarea tehnologiilor în direcția avantajelor. Spre exemplu, robotica promite, astăzi, atât ajutorul dat omenirii de către mașini, cât și înlocuirea limitelor umane cu augmentările robotice, care sunt omnipotente, însă amorale. Pe lângă imaginea cyborgului (a omului cibernetizată, iconul robotului (a sistemului tehnologic care poate sau nu să fie antropomorfică este sursa unor speculații și a unor utopii care spulberă crezul umanist al umanului drept „vârful” creației și al evoluției. De la primele utilizări, ficționale, ale termenului (de pildă, Karel Capek
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
să fie antropomorfică este sursa unor speculații și a unor utopii care spulberă crezul umanist al umanului drept „vârful” creației și al evoluției. De la primele utilizări, ficționale, ale termenului (de pildă, Karel Capek în „R.U.R”, 1921Ă sau de la roboții anilor ’60 și ’70 care progresează în locomoție, percepție și rezolvarea de probleme, de la roboții interactivi, inteligenți și comerciali sau cei utilizați în telerobotică la roboții profetizați de un Kurzweil sau un Moravec, lucrurile pot evolua în direcții necunoscute și
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
al umanului drept „vârful” creației și al evoluției. De la primele utilizări, ficționale, ale termenului (de pildă, Karel Capek în „R.U.R”, 1921Ă sau de la roboții anilor ’60 și ’70 care progresează în locomoție, percepție și rezolvarea de probleme, de la roboții interactivi, inteligenți și comerciali sau cei utilizați în telerobotică la roboții profetizați de un Kurzweil sau un Moravec, lucrurile pot evolua în direcții necunoscute și imprevizibile. Un alt domeniu, ingineria genetică oferă promisiuni atât în crearea de noi plante, animale
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ficționale, ale termenului (de pildă, Karel Capek în „R.U.R”, 1921Ă sau de la roboții anilor ’60 și ’70 care progresează în locomoție, percepție și rezolvarea de probleme, de la roboții interactivi, inteligenți și comerciali sau cei utilizați în telerobotică la roboții profetizați de un Kurzweil sau un Moravec, lucrurile pot evolua în direcții necunoscute și imprevizibile. Un alt domeniu, ingineria genetică oferă promisiuni atât în crearea de noi plante, animale sau recolte, în vindecare și în extinderea calității și a ciclului
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sau cel transgenic aduc cu sine dezechilibrul formelor și al funcțiilor organice, al ierarhiei și al localizării biologice, îmbinarea atomului și a fluxului, devenirea și diferențierea identității. De pildă, postumanul, în dimensiunea cyborgului, nu este un corp pur, „curat” precum robotul (corporalitate strict tehnologicăă, ci marchează dependența mașinii de natura organică a nevoilor umane, hibridizarea, impuritatea și contaminarea biologicului de tehnologic, alături de ideologic, social, politic sau etic. Deopotrivă organic și mașinal, postumanul cyborgic, cel avataric sau cel transgenic este material: organul
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Age, Londra, Arnold. Geyh, Paula, Leebron, Fred G., Levy, Andrew (ed.Ă (1998Ă, Postmodern American Fiction: A Norton Anthology, New York, W.W.Norton & Company. Ghiu, Bogdan (2002Ă, Evul media sau omul terminal, Cluj, Idea Design & Print. Goldberg, Ken (2000Ă, The Robot in the Garden: Telerobotics and Teleepistemology in the Age of the Internet, Cambridge, MA, MIT Press. Goldberg, Ken (2000Ă, „Introduction: The Unique Phenomenon of a Distance”, în Ken Goldberg (ed.Ă, The Robot in the Garden: Telerobotics and Teleepistemology in
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Idea Design & Print. Goldberg, Ken (2000Ă, The Robot in the Garden: Telerobotics and Teleepistemology in the Age of the Internet, Cambridge, MA, MIT Press. Goldberg, Ken (2000Ă, „Introduction: The Unique Phenomenon of a Distance”, în Ken Goldberg (ed.Ă, The Robot in the Garden: Telerobotics and Teleepistemology in the Age of the Internet, Cambridge, MA, MIT Press. Graham, Elaine (2001Ă, „Cyborgs or Goddesses? Becoming Divine in a Cyberfeminist Age”, în Eileen Green și Alison Adam (ed.Ă, Virtual Gender: Technology, Consumption
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Christopher G. Langton (ed.Ă, Artificial Life: An Overview, Cambridge, MA, MIT Press. Mitchell, William J. (ed.Ă (2003Ă, Critical Inquiry (vara, vol. 29, nr. 4Ă, Illinois, The University of Chicago Press. Moravec, Hans (1988Ă, Mind Children: The Future of Robot and Human Intelligence, Cambridge, MA, Harvard University Press. Moravec, Hans (1999Ă, „The Universal Robot”, în Timothy Druckrey (ed.Ă, Ars Electronica: Facing the Future - A Survey of Two Decades, Cambridge, MA, MIT Press. More, Max (1994Ă, „On Becoming Posthuman”, http
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
William J. (ed.Ă (2003Ă, Critical Inquiry (vara, vol. 29, nr. 4Ă, Illinois, The University of Chicago Press. Moravec, Hans (1988Ă, Mind Children: The Future of Robot and Human Intelligence, Cambridge, MA, Harvard University Press. Moravec, Hans (1999Ă, „The Universal Robot”, în Timothy Druckrey (ed.Ă, Ars Electronica: Facing the Future - A Survey of Two Decades, Cambridge, MA, MIT Press. More, Max (1994Ă, „On Becoming Posthuman”, http://www.maxmore.com/becoming.htm. Morse, Margaret (1994Ă, „What Do Cyborgs Eat? Oral Logic
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
poate fi contemporan cu o realitate insuportabilă și poate evoca penibilitatea unei situații, chinul și suferința resimțite în viața de toate zilele, idee exprimată de celebra frază a lui Sartre: «Infernul sunt ceilalți». A înregistra Aparatele de înregistrare (magnetofon, video, robot telefonic etc.) simbolizează integrarea (voluntară sau suportată) a datelor. Ele însoțesc munca intelectuală (perioada de studii sau examene) sau precizează amprenta de neșters pe care o lasă anumite evenimente trăite în prezent de către subiect. În acest sens, ele precizează că
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
București, 1967; Însemnările lui Pandele, București, 1967; Fluturele beat, București, 1969; Gheizerul înghețat, București, 1969; La vorbitor, București, 1969; Aventurile Tapirului, București, 1970; Acte și antracte, București, 1971; Păcală, București, 1971; Șoimul rănit, București, 1971; Lumea fără adjective, București, 1972; Robotul sentimental, București, 1972; Scrisoare neexpediată, București, 1972; Noapte bună, copii!, București, 1975; Pe cine alegem, București, 1975; Alexida sensitiva, București, 1976; Cronică de uzină, București, 1977. Traduceri: Maxence van der Meersch, Păcatul omenirii, București, [1946] (în colaborare cu Magda Manu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290198_a_291527]
-
urmă cu 50 de ani - mai mult sau mai puțin o decadă - afacerile din America au început un declin al schimbării care continuă și acum. Am denumit această schimbare „dezumanizare”. Am eliminat emoțiile din afaceri, iar oamenii acționează astăzi precum roboții. Afaceriștii doresc să folosească tehnologie la nivel înalt, puțini oameni sau chiar deloc. Doresc să aibă o minimă interacțiune cu clientul și să obțină cât mai mulți bani posibil. Cât de des simțiți că sunteți tratat ca un număr de către
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
lucru pe care l-a făcut a fost să strângă cureaua și să facă reguli și regulamente pentru tot ce aveau de făcut oamenii lui. Era pur și simplu inflexibil. Foarte curând, angajații au început să se simtă ca niște roboți sau prizonieri cu cătușe și lanțuri la picioare; nu le era permis să ia nici o decizie. Regulile lui Dale stipulau că toate hotărârile îi aparțineau și simpla încercare de a ajunge la el devenise un coșmar, de vreme ce era prea ocupat
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
inițial; - șterge o cifră de la ultimul rezultat și comunică-mi pe celelalte două. Cifra a treia (cea ștearsă) va fi ghicită de învățător. b) Jocuri în legătură cu operațiile numerelor naturale 1) „Completarea semnelor care lipsesc” 2) „Cine calculează mai repede?” 3) „Robotul socotește” 4) „Ghicirea unui număr la care s-a gândit cineva”: - gândește-te la un număr;înmulțește acest număr cu 15; - adună la produs pe 45;împarte rezultatul la 3 și comunică-mi acest număr. Învățătorul va ghici numărul cu ajutorul
Caleidoscop by Mioara Prăjanu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93511]
-
Al. A. Philippide, Ion Apostol Popescu, Ion Călugăru, Cicerone Theodorescu, G. Mărgărit, Andrei Băleanu, Ion Bălan, Letiția Papu, Dimitrie Stelaru, Margareta Dorian, Traian Coșovei, Nicolae Țațomir, Valeriu Ciobanu, Mihail Crama, Alexandru Lungu, Nina Cassian, Ion Sofia Manolescu, Veronica Porumbacu, Al. Robot, Ben Corlaciu, Emil Manu, Dan Deșliu, Petre Solomon, G. Savu, Anișoara Odeanu, Ioanichie Olteanu. Proză semnează Hortensia Papadat-Bengescu, George Mihail Zamfirescu, Ion Călugăru, Ion Pas, Marin Preda (nuvela Ceața), Geo Bogza (Moartea lui Iacob Onisia), Arthur Maria Arsene, Ilarie Voronca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287894_a_289223]
-
uita la mare, e vinovat că nu bea și nu fumează ca un ele ment antisocial serios, e vinovat că nu recunoaște că a furat. În ultimă instanță, e vinovat pentru că se încăpățânează să fie om și nu un portret robot al tânărului delincvent în ceaușism. Dar lt. Popa este o creatură odrăslită de ceaușism ? Nu rezultă de nicăieri, asemenea polițiști se găsesc pe tot mapamondul. Până la urmă, doctorul nu mai vrea înapoi lucrurile furate, în valoare de 25-30.000 lei
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
definitoriu creșterea numărului muncitorilor cu gulere albe, care se ocupă cu procesarea informațiilor și asigurarea serviciilor. Accesul la informație și posesia cunoștințelor specializate vor juca un rol mai mare în determinarea poziției sociale a oamenilor; tehnologia de tip high-tech (computere, roboți industriali etc.) va deschide noi oportunități în munca oamenilor și în stilul lor de viață. Deși discuțiile despre modernizare în mod obișnuit sunt concentrate la nivel instituțional (cum ar fi transformarea culturală și politică a societăți și a organizațiilor economice
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Securitatea microundelor terestre 216 7.1.1.4. Securitatea aparatelor telefonice standard 217 7.1.2. Securitatea celularelor 219 7.1.3. Securitatea telefoanelor portabile 222 7.1.4. Securitatea poștei vocale (Voice Mail, V-Mail) 223 7.1.5. Securitatea robotului telefonic 223 7.1.6. Securitatea pagerelor 224 7.1.7. Interfonul casei și cel de supraveghere pentru copii (baby monitors) 224 7.2. Securitatea transmisiilor 225 7.3. Securitatea radiațiilor 227 7.3.1. Cadrul general al radiațiilor necontrolate
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
o treime nu erau angajați, iar vârsta lor se situa între 18 și 35 de ani. Restul aveau vârste între 18 și 31 de ani. Media generală de vârstă a tuturor era de 21 de ani. 7.1.5. Securitatea robotului telefonictc "7.1.5. Securitatea robotului telefonic" Robotul telefonic (answering machine) este o invenție destul de comodă pentru persoanele foarte ocupate sau pentru cele care vor să răspundă selectiv la apelurile telefonice. Nu întotdeauna putem să răspundem la telefon, iar, în
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]