6,128 matches
-
ca un substitut pentru ca înzestrat cu avantajul de a nu produce cacofonii. Evitarea cacofoniilor a ajuns în ultimii ani o obsesie națională, exagerată și absurdă, în măsura în care duce la utilizarea distorsionată a unora dintre cele mai frecvente instrumente gramaticale, inevitabile în română: conjuncțiile că, ci, adverbul de comparație și prepoziția ca. Pentru a nu provoca temutele alăturări de litere și sunete (ca, că, ce, ci etc.), precum este folosit în contexte în care cu cîteva decenii în urmă ar fi fost total
Precum by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10577_a_11902]
-
și pentru că e vorba de un termen internațional, conservat ca atare în multe limbi; radio a rămas cu vocala finală din etimon, primind totuși un u în articulare și în terminația de plural (radioul, radiouri). Tiparele prototipice de accentuare din română - dar, probabil, și modelul termenului german Radio (accentuat: Rádio), indicat de secțiunea etimologică a dicționarelor noastre (în DLR 1975 chiar ca prima sursă) - au făcut ca, treptat, accentul pe finală să se păstreze doar în formele articulate și de plural
Radio, taxi, tango by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5151_a_6476]
-
unei organizații specializate a pronunțat, consecvent, tángo (în forma nearticulată a cuvântului) și tangóul (în cea articulată). Exemplele discutate sunt diferite în mai multe privințe - ca frecvență, înregistrare în dicționare, relație cu norma. Toate ilustrează însă tendințe destul de puternice în româna actuală: atât formale (deplasarea accentului în cuvânt), cât și culturale (slăbirea influenței franceze și raportarea vorbitorilor la alte modele).
Radio, taxi, tango by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5151_a_6476]
-
straniu, era în schimb mai curînd onomatopeic, destinat auzului ("Halerib, Khaa,/ Helerib, Khii,/ Heoro, loro, oro"). Limbajul ludic cu aparențe criptografice din Epilogul lui Negruzzi la Păcatele tinerețelor trecea fără marcare explicită, în cursul aceleiași fraze, de la normalitatea exprimării în română la secvențele incomprehensibile, în care totuși se păstrează unele instrumente gramaticale, cuvinte de legătură; astfel că finalul textului - "într-un col mai bhrăsbenios" - sună aproape familiar. Limba spargă a Ninei Cassian păstrează nu numai instrumentele gramaticale și elementele morfologice (sufixe
Limbi imaginare, limbi amestecate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15660_a_16985]
-
săracii, persoanele cu handicap sau bolnavii de SIDA . De Ce News vă prezintă câteva exemple de finanțare a ceea ce autoritățile consideră servicii sociale, extrase dintr-un studiu realizat de Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în Romania - Comitetul Helsinki (APADOR-CH) și Asociația Româna Anti-SIDA (ARAS). Rezultatele vorbesc singure. Suma medie a subvențiilor acordate de consiliile locale este puțin peste 60.000 de lei Singurul Consiliu Județean care acordat subvenții (unei singure asociații) este cel din Dâmbovița. Subvenția a fost acordată către Crucea Roșie
Societatea civilă acuză statul de discriminare: Noul parteneriat cu Biserica va condiţiona finanţările de religia beneficiarului () [Corola-journal/Journalistic/26909_a_28234]
-
F.: Doamnă, eu, dacă s-ar putea, l-aș rade pe veioză din dicționarul nostru: e un vocabul absolut rebarbativ. Știu că, în fond, el e inevitabil; numai că poezia - definiție! - e o modalitate de a evita, subtil, niscaiva termeni... Româna nu prea știe, din păcate, să adopte unele fonetisme „străineze” (vorba lui Luca Pițu): ü, ö... L. N.: Și atunci? Ș. F.: Știu și eu că asta-i veilleuse-a românească și că nu avem alternativă. Veieză, totuși, ar suna mai
Șerban Foarță by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/5914_a_7239]
-
adus o schimbare pozitivă: prin eliminarea sintagmei pom de iarnă (care nu mai circulă, de fapt, astăzi). În NODEX (Noul dicționar explicativ al limbii române, Litera Internațional, 2002, versiunea online) se poate constata efectul mai puternic al influenței sovietice în româna din Republica Moldova: dicționarul a preferat sintagmele pom de Anul Nou (sau de iarnă), prima (pom de Anul Nou, care a circulat și la noi, dar chiar mai puțin decât pom de iarnă) fiind un calc după rusă. Uzul actual pare
„Pom de Anul Nou...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5858_a_7183]
-
în alt colț catalan. Scrie într-o limbă care a dat la iveală mari scriitori, astăzi asistăm la o adevărată explozie. Dacă nu sunt cunoscuți e fiindcă această limbă nu este o limbă națională și de aceea din catalană în română s-a tradus încă puțin. S-a născut la 30 aprilie 1947 la Barcelona, a studiat filologia și trăiește astăzi la Matadepera, lângă orașul catalan Terrassa, pe care l-a convertit, sub numele de Feixes, într-un spațiu ficțional, precum
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
în cadrul învățământului tehnic În baza parteneriatului încheiat între M.E.C. și Agenția Interguvernamentală a Francofoniei, au fost inițiate o serie de proiecte destinate îmbunătățirii politicilor naționale în domeniul învățământului profesional și tehnic. Unul dintre aceste proiecte este „Introducerea unor filiere bilingve (română/franceză) în învățământul profesional și tehnic“. Pentru punerea în practică au fost stabilite 6 școli-pilot în România: în domeniul turismului la Constanța, comerțului la Craiova, construcțiilor la Cluj-Napoca, transporturilor auto la Craiova, comunicațiilor la București și administrației publice la Timișoara
Agenda2003-16-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/280917_a_282246]
-
prin excelență. În tinerețe, ni se spune, obișnuia să polemizeze, în bibliotecile Cordobei, când în persană, când în ivrit. Ceea ce nu-l împiedică, ceva mai încolo, să-și recunoască deplina incompetență lingvistică. Singura limbă în care se descurcă e, tam-nisam, româna! Iluzia realismului, întreținută cu mână sigură de Ciucă, se destramă pe loc. Codul Regelui cu pene e în mod esențial arbitrar. Faptele sunt și nu sunt credibile, iar psihozele personajelor, la fel, sunt și nu sunt induse din afară. În
Romanul nimănui by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6883_a_8208]
-
teatru. La Țepeneag, în a cărui proză autorul descifrează „les cheminements musicaux d’une écriture”, romanul în jurul căruia se concentrează încercarea de descifrare este Le mot sablier (tradus: Cuvântul nisiparniță). Consemnare a eforturilor de a trece definitiv granița lingvistică din română în franceză, tema romanului sugerează autorului metafora repetată a evadatului pe care santinelele din miradoare îl pândesc și-l caută cu reflectoarele ca în povestea lui Gigi, „băiețel devenit soldat dezertor, imagine a scriitorului în căutarea unei noi limbi”. Este
Călătorind prin limbi și literaturi by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2838_a_4163]
-
textul românesc este tradus de prietenul scriitorului, incomparabilul Alain Paruit), „dar o traducere care... se hrănește din tot ce o precede, se încarcă, se substanțializează. Trecerea la franceză nu este o simplă adoptare a unei alte limbi... scriitura poartă greutatea românei și de aici interesul unei scriituri românești de expresie franceză: altfel, n-ar fi decât o franceză (subînțeles: oarecare, n.n.)” . Vișniec, spune autorul, este „reprezentativ pentru diferite curente din teatrul contemporan și în virtutea acestui fapt, ca și a notorietății sale
Călătorind prin limbi și literaturi by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2838_a_4163]
-
articole, interviuri și comentarii aproape fără excepție pasionant de urmărit. Vizitatorii pot în plus să contribuie ei înșiși la dezbateri, propunând texte într- una dintre cele 13 limbi în care funcționează site-ul (printre care nu se numără însă și româna). Iar dacă aveți rezerve cum că tema ar fi de interes restrâns, vă puteți convinge din vizitarea site-ului că ea atinge numeroase domenii ale vieții publice curente, de la prestația mass-media până la modul în care interacționăm cu alteritatea. Despre Siria
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4617_a_5942]
-
În sfîrșit, marele interviu al numărului s-a nimerit să fie cu scriitorul israelian Aharon Appelfeld, născut în 1932 la Cernăuți, într-o familie de evrei asimilați, care se considerau europeni și vorbeau fluent germana, franceza, dar și ucraineana și româna. Tragedia lor a început în 1940, cînd mama a fost ucisă de naziști, iar tatăl și fiul deportați. Micul Aharon, în vîrstă de 8 ani, a reușit să fugă din lagăr și a supraviețuit patru ani, ascuns în pădurile ucrainiene
"Le Magazine littéraire" by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12383_a_13708]
-
programe, s-a specializat parțial pentru punerea lor în formă "tipărită"; în orice caz, dicționarele franțuzești înregistrează verbul lister cu acest sens, îl consideră o creație franceză și îl recomandă implicit uzului. Nu-mi dau seama dacă utilizarea actuală din română se datorează mai curînd sursei franceze, celei engleze sau unei preferințe de dezvoltare internă; în orice caz, se constată o folosire deosebit de intensă a termenilor a lista, listare, listat, atît în texte de specialitate, cît și în jurnalism și în
Listare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10434_a_11759]
-
din jurnalele și memoriile altor doamne (Sabina Cantacuzino, de exemplu, dar și Zoe Cămărășescu), notarea periodică a întîmplărilor zilnice fiind o practică (de disciplină și autoevaluare) curentă în lumea bună ante- și interbelică. Scris în franceză (e limba de cultură, româna folosește doar comunicării triviale) de o tînără cosmopolită și perfect emancipată la cei 24 de ani ai săi (siguranța și voluntarismul ei pun sub semnul întrebării multe teorii feministe), jurnalul Elisabetei Odobescu din 1916-1918, chiar fără a avea permanent sub
Fața și reversul memoriei by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12209_a_13534]
-
relativ transparente: nu par să creeze dificultăți de înțelegere, dar se pot transforma în adevărate capcane pentru traducători, în măsura în care aceștia riscă să nu le descopere, în context, sensul figurat. Expresia de amorul artei e destul de cunoscută în registrul familiar al românei; apare (sub cuvântul-titlu artă) în dicționarele curente - DEX, Micul dicționar academic (2001), Noul dicționar universal (2006), DEXI (2007), cu explicația „(în mod) dezinteresat”. Cuprinderea în Dicționarul de argou al limbii române al lui G. Volceanov (2006), cu glosarea „de plăcere
Amorul artei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4917_a_6242]
-
a Universității ,La Sapienza" din Roma. Care credeți că sunt motivațiile celor care frecventează cursurile D-voastră? Motivațiile sunt diferite la Napoli și la Roma. La Universitatea de Studii din Napoli ,L'Orientale" (noua denumire a fostului Institut Universitar Oriental), româna face parte din disciplinele Departamentului de Studii pentru Europa Orientală, alături de mai toate limbile din Europa Centrală și Orientală. Există două specializări (în it.: indirizzo di corso di laurea): Limbi și culturi din Europa Orientală și Mediere culturală cu țările
Cum se vede din Italia cultura română by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/10767_a_12092]
-
ele și, în cazul specific, de tematica pe care o propun la curs, de calitatea cursului, de raportul pe care îl stabilesc cu studenții (pe care îi ajut procurând bibliografia necesară), de oferta de teze de licență cu subiecte privind româna și nu în ultimul rând, de disponibilitatea și priceperea lectorei de limbă maternă, Dna Veronica Hicea. La Roma predau la Facultatea de Științe Politice a Universității ,La Sapienza" de 18 ani în calitate de profesor suplinitor. Cei circa 1500 de studenți ai
Cum se vede din Italia cultura română by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/10767_a_12092]
-
că este rolul studenților, al tinerilor cercetători? Studenții de ieri și de azi vor fi profesorii, istoricii, economiștii, operatorii culturali și diplomații de mâine, care pot juca un rol pozitiv în relațiile româno-italiene și nu numai. Se țin cursuri de română la 14 universități italiene, cursuri ținute de profesori sau conferențiari titulari, de profesori suplinitori sau invitați prin contract. Este un caz unic și fericit în Europa în ce privește predarea limbii române, iar numărul de studenți este consistent. Există însă, din păcate
Cum se vede din Italia cultura română by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/10767_a_12092]
-
cursuri ținute de profesori sau conferențiari titulari, de profesori suplinitori sau invitați prin contract. Este un caz unic și fericit în Europa în ce privește predarea limbii române, iar numărul de studenți este consistent. Există însă, din păcate, un singur asistent de română (în terminologia italiană: ricercatore). Se impune un schimb generațional: profesorii sau conferențiarii din Italia au depășit vârsta de 50 și, respectiv, de 60 de ani, cu 2-3 excepții. Unii foști studenți au susținut și doctoratul, dar nu au perspective fiindcă
Cum se vede din Italia cultura română by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/10767_a_12092]
-
Italia au depășit vârsta de 50 și, respectiv, de 60 de ani, cu 2-3 excepții. Unii foști studenți au susținut și doctoratul, dar nu au perspective fiindcă nu sunt scoase la concurs posturi de ricercatore. Această situație privește nu doar româna, ci, în genere, toate materiile din universitățile italiene, așa că rolul acestor tineri cercetători, este, în mod fatal, limitat în momentul de față. Dincolo de activitatea didactică, ați publicat studii de lingvistică, literatură, istorie, dar și traduceri (unele în colaborare cu soția
Cum se vede din Italia cultura română by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/10767_a_12092]
-
alte țări), organizatorii ne-au asigurat doar masa și cazarea. Din lipsă de fonduri, mi-am plătit eu biletele de tren sau de avion. Nu cunosc exact mecanismul distribuirii fondurilor către Universitățile italiene, dar știu că în aceeași situație a Românei se află toți colegii din cadrul Departamentului din care fac parte la Napoli. La alte Universități din Italia, cei ce predau româna au la dispoziție fonduri de 6-8 ori mai mari. Așă că.... soarta unui propagator al culturii române, profesor la
Cum se vede din Italia cultura română by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/10767_a_12092]
-
sau de avion. Nu cunosc exact mecanismul distribuirii fondurilor către Universitățile italiene, dar știu că în aceeași situație a Românei se află toți colegii din cadrul Departamentului din care fac parte la Napoli. La alte Universități din Italia, cei ce predau româna au la dispoziție fonduri de 6-8 ori mai mari. Așă că.... soarta unui propagator al culturii române, profesor la Universitatea din Napoli, nu este de invidiat, din acest punct de vedere... Vă confruntați cu aceleași probleme ca și predecesorii dvs.
Cum se vede din Italia cultura română by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/10767_a_12092]
-
înțeles că nu sunt uniți aici. Am fost invitat la o întrunire a lor. Marea mea surpriză a fost aceea că, după un timp, unii ajung să vorbească limba română cu dificultate, iar copiii lor nu vor mai vorbi deloc româna. Am sugerat să se încerce aplicarea legislației italiene, care permite în orașele cu mare concentrație de extra-comunitari să se predea un număr de ore în școală în limba respectivă. Românii prezenți la acea întrunire erau însă interesați de obținerea unei
Cum se vede din Italia cultura română by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/10767_a_12092]