6,982 matches
-
practica medicală. În evul mediu, medicina a fost practicată de vraci și au apărut primele forme organizatorice de asistență medicală prin înființarea “ bolnițelor mănăstirești” unde aveau acces în principal călugării bătrâni și bolnavi, iar mai târziu laicii bătrâni, bolnavi și săraci. Prima bolniță a apărut în Transilvania, la Mănăștur, lângă Cluj în 1061, ulterior au apărut la Bistrița, Oradea, Brașov, Prislop, iar în Moldova la Cotnari; în Țara Romănească la Curtea de Argeș și Râmnicu Vâlcea. Mai târziu au apărut azile-spital pentru laici
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
folosu, c'au fostu făcându totu în laudă și în trufă (CC2.1581: 49) c. Scris-am eu, Negre, fratele Nedei, pentru să se știe că m-au fost robitu tătarâi (DÎ.1595-625: XIV) d. căce că Mihaiu vodă câți săraci au fostu scăpat mai denainte vreame den robiia turciloru și a tătarâlor (DÎ.1599: XVIII) e. iară din temeiul ei au fost-o început-o Barnovschie-vodă (NL.~1750−66: 36) O soartă asemănătoare o au și structurile condiționale bazatea pe
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de sticlă" (engl. bottleneck effect, Poletto 2002) - ridicarea unui singur constituent la stânga verbului deplasat la C - caracteristic limbilor germanice. (70) E per volontà de le Virtuditutta questa roba și prin testament GENDEF Virtuți toate aceste lucruri tra' poveri dispense între săraci împărți.PS.3SG ' Și conform testamentului Virtuților a împărțit toate aceste lucruri la săraci' (italiana veche; Poletto 2014) În fine, o serie de autori (Salvi 2001; Ledgeway 2007, 2008; Poletto 2014; Wolfe 2015a) au remarcat existența construcțiilor V1 în limbile
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
la C - caracteristic limbilor germanice. (70) E per volontà de le Virtuditutta questa roba și prin testament GENDEF Virtuți toate aceste lucruri tra' poveri dispense între săraci împărți.PS.3SG ' Și conform testamentului Virtuților a împărțit toate aceste lucruri la săraci' (italiana veche; Poletto 2014) În fine, o serie de autori (Salvi 2001; Ledgeway 2007, 2008; Poletto 2014; Wolfe 2015a) au remarcat existența construcțiilor V1 în limbile romanice vechi în propoziții neinterogative 23: (71) Leggesi di Salamone che... citi.PREZ.3SG
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ceea ce indică deplasarea acestuia în periferia stângă a verbului modal (deplasare A-bar), nu roll-up movement în specificatorul propriului centru (în această situație, negatorul nu ar fi trebuit să precedă structura [complement al verbului modal - verb modal]). (178) Căci omul, săracul, în boală fiind, precum iarăși să vă însănătoșea adeverit a finupoate(CD.1698: 41r) Cu alte cuvinte, Cantemir imită un model străin (verb la final) exploatând opțiunile din limba în care scrie (v. și Poletto 2014), în acest caz, deplasarea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
urgentă erau: criza alimentară din Moldova și întărirea capacității de apărare a țării. Dacă în primul caz se hotăra formarea unui comitet, alcătuit din soțiile, mamele și fiicele celor mai importanți lideri politici, însărcinat cu strângerea de fonduri pentru ajutorarea săracilor 368, în al doilea caz guvernul emitea o lege prin care se crea cadrul necesar completării efectivelor armatei cu voluntari 369. Din luările de poziție ale participanților reieșea nivelul înalt al așteptărilor față de noua guvernare 370 și faptul că trecutul
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
urgente, precum criza alimentară din Moldova și întărirea capacității de apărare a țării. Dacă în primul caz se hotăra formarea unui comitet (alcătuit din soțiile, mamele și fiicele celor mai importanți lideri politici) însărcinat cu strângerea de fonduri pentru ajutorarea săracilor 472, în al doilea caz guvernul emitea o lege prin care completa efectivele armatei cu voluntari 473. Decizia Locotenenței Domnești de consultare a populației privind alegerea lui Carol I ca domnitor al României agita din nou apele politicii românești, dar
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
constant și pe termen lung. Guvernul va adopta politici economice și sociale prin care se vor asigura condițiile pentru o dezvoltare economică durabilă, astfel încât, de la situația de astăzi, în care există un grup de bogați și o masă imensă de săraci, se va ajunge la situația în care cea mai mare parte a cetățenilor va avea venituri medii relativ înalte și stabile pe termen lung - formind clasa mijlocie. În condițiile României, atingerea obiectivului dezvoltării economice durabile necesită promovarea rapidă, consecventă și
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
serviciile administrației publice. C. Redistribuirea veniturilor; Guvernul are în vedere politică bugetară și fiscală; reducerea poverii fiscale și stabilirea de priorități clare, favorabile reformei, ale cheltuielilor bugetare, inclusiv protecția socială (alocarea cheltuielilor publice în direcția satisfacerii serviciilor de bază pentru săraci constituind, de altfel, o urgență a reformei), în acord cu rolul statului în condițiile economiei de piață. Prin aceste obiective, Guvernul definește direcția strategică a reformelor pe care la va promova cu consecventă, precum și instrumentele economice pe care le va
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
Emil Sacaleanu N. Ionel Saicu I. Marian Salhan P. Ioan Salța P. Constantin Samoila N. Gheorghe Sanda D. Vasile Sandu H. Mihai Sandu V. Vasile Valentin Sandu I. Ovidiu Ionel Sanislav I. Nicolae Santamarean Gh. Gheorghe Volinas Saracin Gh. Constantin Săracu Ț. Tiberiu Sarbu G. Mitică Sarbu M. Ion Sarkadi S. Ioan Sasca P. Viorel Zoltan Sava S. Ciprian Robert Sava M. Dorel Sava Gh. Daniel Savescu N. Constantin Savescu D. Viorica Savin Ț. Eugen Savu A. Cătălin Iacob Scărlătescu J.
DECRET Nr. 400 din 27 decembrie 1995 privind conferirea titlului de "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989" şi a titlului de "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112947_a_114276]
-
atât de cuminți până acum”, spune un jandarm care încearcă să pară calm. O doamnă care distribuie colivă în pahare de plastic spune că are „prieteni preoți care sunt chiar acum de serviciu la raclă. Nici ei nu mai rezistă, săracii, sunt epuizați după atâtea zile de lucru cu mulțimea”. Remarc în treacăt faptul că tarabele improvizate se întind de-a lungul rândului până la doar câțiva metri de raclă. Integrat în rând, mă apropii de punctul zero al așteptării, al rândului
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
frig și ploaie, au preparat o oală mare cu supă de legume, ca la nuntă, pe care au distribuit-o apoi celor din preajmă în pahare de plastic. „A fost bună, cum să nu fie bună, erau așa de înghețați săracii și de zgribuliți, ca niște pui de găină. La frig, i-am văzut eu cum se acoperă cu pături, cu ce au și ei mai gros și se strâng așa, unul în altul, parcă sunt niște pui de găină! Tot
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
comunității monahale. Numai că la Prislop, în astfel de zile, ar trebui să se strângă cantități uriașe de astfel de bunuri, mă întreb ce se întâmplă oare cu ele, sunt ele oare redistribuite către alte comunități sau date de pomană săracilor ce nu lipsesc în astfel de locuri ? Mi-e teamă că nu voi putea să aflu niciodată un răspuns la o astfel de interogație care atinge limitele cercetării de teren. Așteptarea face parte din condiția pelerinului La ieșirea din sala
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
legitimația mea de serviciu, și cei doi se deschid dialogului. Nu sunt din localitate, ci au venit tocmai de la Pitești, detașați pe perioada pelerinajului. „Oraș de târgoveți, ce să facă și oamenii de aici, cum să se distreze și ei săracii ? Pelerinajul de aici nu ne ridică probleme deosebite, este liniște.” După ce aducem în discuție criza, greutățile vieții, salariile mici, cei doi se arată foarte sceptici cu privire la forma aceasta de religiozitate, îmi amintesc de jandarmii de la Iași, sunt la fel de sceptici față de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
viață modern (Amirou, 1995 : 245). România se apropie cu pași repezi de formele de sociabilitate occidentale, generate de evoluția sa socioeconomică din ultima perioadă. Indivizii se simt din ce în ce mai singuri, relațiile dintre oameni sunt percepute ca reci și impersonale, diferența dintre săraci și bogați se adâncește și la nivelul percepției mentale individuale. Iată de ce, mai ales la indivizii care au trăit o mare parte a vieții lor în regimul Ceaușescu, asistăm la o contestare puternică a societății în ansamblul ei și la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
alimentară individuală poate deveni foarte rapid o spaimă colectivă, devorantă. (Ferrières, 2002 : 8). Semnificația distribuției de alimente. În primul rând, hrana leagă, ordonează, „domesticește” : „Hrănind pe cineva, îl domesticești, îl îmbunezi, îl faci al tău. Îl hrănești pe străin, pe sărac, iar reflexul mesei dăruite vizibil se află în lumea nevăzută : ofranda ajunge la Dumnezeu și va fi în același timp pomană pe lumea cealaltă. În condiții rituale, mâncarea celor vii consacrată și numită pomană ajunge pe căi enigmatice în gura
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cealaltă. În condiții rituale, mâncarea celor vii consacrată și numită pomană ajunge pe căi enigmatice în gura celor de dincolo. Înghiți tu aici și se satură cei de dincolo” (Popescu, Anghelescu, 2008 : 8). Hrana îi leagă pe bogați și pe săraci, pe cei care dăruiesc și care primesc, parte integrantă a unui sistem reciproc de schimb (Douglas, 1984 : 10), fiind crucială în studiul comunităților umane, al interacțiunii cu divinitatea, comunicării dintre morți și cei vii (Counihan, 1999 : 13). Hrana consumată în timpul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
biserici, după caz) reprezintă o bună ocazie de răspuns la nevoile financiare sau alimentare. Nu am date exacte, nu am discutat cu înalți responsabili administrativi sau cadre de conducere ale forțelor de ordine, dar întotdeauna impresia mea a fost că săracii care cer milostenie și cerșetorii sunt tolerați tacit de către autoritățile bisericești, ca și cum acestea și-ar da seama, instinctiv, că „săracul” are (încă !) utilitate eshatologică. Nu întâmplător Jacques Le Goff, în căutarea sensului social al milosteniei, afirma că „pomana dată unui
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
discutat cu înalți responsabili administrativi sau cadre de conducere ale forțelor de ordine, dar întotdeauna impresia mea a fost că săracii care cer milostenie și cerșetorii sunt tolerați tacit de către autoritățile bisericești, ca și cum acestea și-ar da seama, instinctiv, că „săracul” are (încă !) utilitate eshatologică. Nu întâmplător Jacques Le Goff, în căutarea sensului social al milosteniei, afirma că „pomana dată unui sărac este pașaportul către lumea de dincolo” (Le Goff, 1964 : 29). Lectura cărții doamnei Ligia Livadă-Cadeschi dedicate instituțiilor de asistare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
care cer milostenie și cerșetorii sunt tolerați tacit de către autoritățile bisericești, ca și cum acestea și-ar da seama, instinctiv, că „săracul” are (încă !) utilitate eshatologică. Nu întâmplător Jacques Le Goff, în căutarea sensului social al milosteniei, afirma că „pomana dată unui sărac este pașaportul către lumea de dincolo” (Le Goff, 1964 : 29). Lectura cărții doamnei Ligia Livadă-Cadeschi dedicate instituțiilor de asistare a săracilor din secolul al XVIII-lea românesc m-a făcut să mă întreb dacă nu cumva există teme și motive
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
încă !) utilitate eshatologică. Nu întâmplător Jacques Le Goff, în căutarea sensului social al milosteniei, afirma că „pomana dată unui sărac este pașaportul către lumea de dincolo” (Le Goff, 1964 : 29). Lectura cărții doamnei Ligia Livadă-Cadeschi dedicate instituțiilor de asistare a săracilor din secolul al XVIII-lea românesc m-a făcut să mă întreb dacă nu cumva există teme și motive remanente ale milei și filantropiei în spațiul public încă foarte prezente în timpul zilelor de desfășurare a pelerinajelor. Autoarea reamintește faptul că
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
-lea românesc m-a făcut să mă întreb dacă nu cumva există teme și motive remanente ale milei și filantropiei în spațiul public încă foarte prezente în timpul zilelor de desfășurare a pelerinajelor. Autoarea reamintește faptul că „religia creștină a valorizat săracul, oferindu-i un anumit nimb de sfințenie”, iar rolul săracului este „unul bine precizat în economia gesturilor ezoterice”. Gestul individual al acordării unui sprijin oarecare, „ca și sentimentul de compasiune pe care prezența unei astfel de persoane ni-l inspiră
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cumva există teme și motive remanente ale milei și filantropiei în spațiul public încă foarte prezente în timpul zilelor de desfășurare a pelerinajelor. Autoarea reamintește faptul că „religia creștină a valorizat săracul, oferindu-i un anumit nimb de sfințenie”, iar rolul săracului este „unul bine precizat în economia gesturilor ezoterice”. Gestul individual al acordării unui sprijin oarecare, „ca și sentimentul de compasiune pe care prezența unei astfel de persoane ni-l inspiră nu sunt lipsite de conotații religioase”, fiind vorba de „reminiscențe
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în cadrul corpului social. Ca mărturie directă, am văzut în cadrul pelerinajului de la Iași femei în vârstă, originare din zonele rurale ale Moldovei, care aveau pregătite din vreme mici sume de bani, strânse de-a lungul anului, tocmai pentru a fi distribuite săracilor la pelerinaj și nicăieri altundeva. „Vreau să am cât să dau !”, mi-a spus una dintre aceste femei. Aceste „solidarități de tip citadin”, după cum le denumește autoarea studiului, au o veche tradiție în cadrul spațiului ritualului religios. Sunt citate exemplele breslei
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Sunt citate exemplele breslei bărbierilor din București, organizatoarea unui praznic anual pentru sărăcime de Sfânta Parascheva, ocrotitoarea lor, sau cel al breslei ciubotarilor din Botoșani, care sărbătoreau praznicul Sfinților Voievozi „nu cu mese între ei, ci cu ajutoare și hrănirea săracilor. Sărăcimea orașelor mari cunoștea bine acest calendar religios și onora cu prezența sa tipul de mese comune amintit mai sus” (apud Pavlescu, 1939). O constantă care s-a transmis până în zilele noastre, fie și numai dacă luăm în considerare prezența
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]