5,184 matches
-
dascălii acestora (preoții) și chiar pe ierarhi. Dacă pentru credincios căderea în păcat, mărturisită prin spovedanie este sancționată spiritual prin canon și îndemnul de a nu mai greși, la preoți judecarea este exercitată de episcopi, iar în cazul episcopilor de către sinod. În acest ultim caz situația este gravă, pentru că abaterile de la dogmă și principii pot avea consecințe grave asupra preoților și credincioșilor din jurisdicția respectivă. Dacă biserica a fost concepută ca un model de organizare a omenirii în care pacea, buna
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
pe care l-a scontat Hristos și l-au dorit din toată ființa lor apostolii, toți sfârșind ca martiri ai credinței. Cele mai mari pericole au pornit chiar din interiorul creștinătății, fiind nevoie de-a lungul timpului de întruniri ecumenice (sinoade) pentru afirmarea și corectarea dogmei. Deși sinoadele nu sunt citate în biblie ca mod de manifestare în credință, ele s-au dovedit necesare. Astfel primul sinod ecumenic a avut loc în anul 51 (după Hristos), reunind pe toți apostolii spre
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
l-au dorit din toată ființa lor apostolii, toți sfârșind ca martiri ai credinței. Cele mai mari pericole au pornit chiar din interiorul creștinătății, fiind nevoie de-a lungul timpului de întruniri ecumenice (sinoade) pentru afirmarea și corectarea dogmei. Deși sinoadele nu sunt citate în biblie ca mod de manifestare în credință, ele s-au dovedit necesare. Astfel primul sinod ecumenic a avut loc în anul 51 (după Hristos), reunind pe toți apostolii spre a combate erezia iudaică care izbucnise în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
pornit chiar din interiorul creștinătății, fiind nevoie de-a lungul timpului de întruniri ecumenice (sinoade) pentru afirmarea și corectarea dogmei. Deși sinoadele nu sunt citate în biblie ca mod de manifestare în credință, ele s-au dovedit necesare. Astfel primul sinod ecumenic a avut loc în anul 51 (după Hristos), reunind pe toți apostolii spre a combate erezia iudaică care izbucnise în rândul poporului evreu. Al doilea sinod, în anul 325 la Niceea, s-a întrunit pentru afirmarea dogmei creștine și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ca mod de manifestare în credință, ele s-au dovedit necesare. Astfel primul sinod ecumenic a avut loc în anul 51 (după Hristos), reunind pe toți apostolii spre a combate erezia iudaică care izbucnise în rândul poporului evreu. Al doilea sinod, în anul 325 la Niceea, s-a întrunit pentru afirmarea dogmei creștine și combaterii arianismului, o altă erezie în plină ascensiune la acea vreme. Au urmat 6 sinoade de-a lungul a 600 de ani care au avut în esență
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
a combate erezia iudaică care izbucnise în rândul poporului evreu. Al doilea sinod, în anul 325 la Niceea, s-a întrunit pentru afirmarea dogmei creștine și combaterii arianismului, o altă erezie în plină ascensiune la acea vreme. Au urmat 6 sinoade de-a lungul a 600 de ani care au avut în esență același scop, de a combate devierile eretice și tendințele schismatice cum au fost; macedonismul, nestorianismul, monofisitismul, monotelismul și iconomahismul, toate aceste erezii ivite chiar în sânul creștinătății. Biserica
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
creștinismul în ansamblul său să fie doar un supliment al iudaismului. Ținta era subminarea tendinței bisericii creștine de a deveni unică și universală. A fost nevoie de întrunirea apostolilor la Ierusalim, întrunire pe care istoria creștinismului o consemnează ca primul sinod ecumenic (anul 50-51), pentru a opri acest curent. În urma intervenției cu adevărat de inspirație divină a Apostolului Petru, chemat să tranșeze problema, s-a putut stăvili această tendință. Apostolul Petru reușește să convingă auditoriul și creștinătatea că „mântuirea vine prin
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
a Apostolului Petru, chemat să tranșeze problema, s-a putut stăvili această tendință. Apostolul Petru reușește să convingă auditoriul și creștinătatea că „mântuirea vine prin Hristos și Duhul Sfânt și mântuirea va fi și pentru unii și pentru alții'. Deși sinoadele nu erau prevăzute în doctrina creștină ele au devenit necesare tocmai pentru a combate ereziile și a clarifica și reafirma principiile dogmei creștine. După era apostolilor ereziile aveau să izbucnească din nou cu intensitate variabilă, dar fiecare în parte și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
combate ereziile și a clarifica și reafirma principiile dogmei creștine. După era apostolilor ereziile aveau să izbucnească din nou cu intensitate variabilă, dar fiecare în parte și toate la un loc aveau să macine unitatea bisericii. Astfel, până în 325 (anul sinodului de la Niceea), istoria creștinismului înregistrează patru curente eretice mai importante: Ebionițiisectă eretică care cerea sabatul (sâmbăta) ca zi de odihnă și o atitudine reținută în creștinarea neevreilor. Ekisoismul - apărut în timpul domniei lui Traian, sectă ce reia teza primei erezii și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
fiu și duhul sfânt) pe care de altfel o negau. Cereau în plus ca paștele creștin să se serbeze în aceeași zi cu paștele evreiesc (14 Nisan), nu numai Duminica ci în orice zi a săptămânii. A fost nevoie de sinodul de la Niceea (325), care excomunică adepții Quadrodecimanismului și rupe definitiv legătura bisericii cu templul de la Ierusalim pentru a pune capăt și acestei erezii. Tendințele schismatice aveau să se mențină făcând necesare de-a lungul timpului întrunirea a încă 6 sinoade
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
sinodul de la Niceea (325), care excomunică adepții Quadrodecimanismului și rupe definitiv legătura bisericii cu templul de la Ierusalim pentru a pune capăt și acestei erezii. Tendințele schismatice aveau să se mențină făcând necesare de-a lungul timpului întrunirea a încă 6 sinoade ecumenice până în secolul al IX-lea, care aveau să combată ereziile cunoscute sub numele de Monofisiți, Monoteliți, Iconoclaști, Milenari, Nestorieni etc. Între acestea Arianismul punea la îndoială chiar divinitatea fiului, iar Albigenii considerau că doctrina iudaică era preferabilă celei creștine
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
doctrina iudaică era preferabilă celei creștine. Toate acestea aveau să culmineze cu schisma lui Foție și Cerularie, care a produs ruptura definitivă a bisericii creștine în cele două mari biserici: cea de răsărit (ortodoxă sau bizantină) și biserica apuseană (romano-catolică). Sinodul al IX-lea și al X-lea de la Florența a încercat readucerea bisericii răsăritene în sânul bisericii mamă, fără rezultat însă. Tendințele schismatice nu aveau să se oprească aici, fiecare din cele două biserici suferind la rândul lor agresiuni doctrinare
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Antiohia, Alexandria și Ierusalim), care urma să fie al doilea după Papă. Foție, un parvenit la curtea împăratului, dori să fie întâiul în biserica lui Hristos și reușește, între anii 857-867, să devină patriarh, uzurpându-l pe Ignatie. Recuzat de sinod este depus, dar revine în 87 când este din nou înlăturat. Cu toate aceste frământări și în ciuda tendinței de supremație a bisericii răsăritene biserica creștină rămâne unită, iar Papa ca urmaș al apostolului Petru este recunoscut ca fiind conducătorul de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
dogma filocalică (duhul sfânt purcede numai din tatăl, nu și din fiul). Mai mult ca atât, Cerularie închide toate bisericile latin e și chiar uneltește împotriva împăratului căruia voia să-i i-a locul, dar nu reușește fiind depus de sinod, exilat în insula Imbros unde moare subit în anul 105. Cu toate că schisma devenise definitivă (în anul 1054), conjunctura istorică a momentului determinată de presiunea otomanilor (care tindeau să ocupe Europa) și a francilor prin Carol cel Mare, au determinat conducerile
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
schisma devenise definitivă (în anul 1054), conjunctura istorică a momentului determinată de presiunea otomanilor (care tindeau să ocupe Europa) și a francilor prin Carol cel Mare, au determinat conducerile celor 2 biserici să încerce unificarea, ceea ce au și reușit prin sinodul de la Lyon (1274) și mai ales prin sinodul de la Ferara-Florența (1437). Ambele sinoade încearcă o împăcare pe chestiunile dogmatice. Ajung să rezolve cele patru puncte care constituiau mărul discordiei, convenindu-se că Duhul Sfânt purcede de la Tatăl și Fiul ca
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
a momentului determinată de presiunea otomanilor (care tindeau să ocupe Europa) și a francilor prin Carol cel Mare, au determinat conducerile celor 2 biserici să încerce unificarea, ceea ce au și reușit prin sinodul de la Lyon (1274) și mai ales prin sinodul de la Ferara-Florența (1437). Ambele sinoade încearcă o împăcare pe chestiunile dogmatice. Ajung să rezolve cele patru puncte care constituiau mărul discordiei, convenindu-se că Duhul Sfânt purcede de la Tatăl și Fiul ca dintr-un singur principiu, fără obligația de a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
otomanilor (care tindeau să ocupe Europa) și a francilor prin Carol cel Mare, au determinat conducerile celor 2 biserici să încerce unificarea, ceea ce au și reușit prin sinodul de la Lyon (1274) și mai ales prin sinodul de la Ferara-Florența (1437). Ambele sinoade încearcă o împăcare pe chestiunile dogmatice. Ajung să rezolve cele patru puncte care constituiau mărul discordiei, convenindu-se că Duhul Sfânt purcede de la Tatăl și Fiul ca dintr-un singur principiu, fără obligația de a-l respecta ca simbol. Existența
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
măsură de acțiunile interesate de subminare a credinței și de dorința pătimașă de supremație în cadrul bisericii. Încercările schismatice, chiar din timpul vieții apostolilor, deși numeroase și pornite din mijlocul poporului evreu, nu au reușit să sfâșie biserica lui Hristos. Numeroasele sinoade determinate de tendințele schismatice au reușit să mențină unitatea bisericii și infailibilitatea Papei până în secolul al IX-lea, când schisma grecească izvorâtă din trufie și mândrie națională împinsă până la naționalism șovin (ca un corolar al patimii de dominație), avea să
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
care Patriarhul le condamna public. În cinci zile Foție urcă toate treptele ecleziastice și este uns patriarh, dar nerecunoscut de Papa Nicolae I, ceea ce declanșează din partea lui Foție și a curții bizantine o serie de manifestări ostile, până la convocarea unor sinoade ecumenice cunoscute în istorie sub numele de Sinoade Foțiene (trei la număr). Toate acestea au scos la iveală tendința de hegemonie a bisericii orientale, pornind în realizarea acestui scop de la chestiuni de ordin dogmatic (prezentate mai sus) și taxând ca
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Foție urcă toate treptele ecleziastice și este uns patriarh, dar nerecunoscut de Papa Nicolae I, ceea ce declanșează din partea lui Foție și a curții bizantine o serie de manifestări ostile, până la convocarea unor sinoade ecumenice cunoscute în istorie sub numele de Sinoade Foțiene (trei la număr). Toate acestea au scos la iveală tendința de hegemonie a bisericii orientale, pornind în realizarea acestui scop de la chestiuni de ordin dogmatic (prezentate mai sus) și taxând ca erezie abominabilă doctrina bisericii apusene că Duhul Sfânt
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
decret de excomunicare pe care-l vor citi în biserica Sfânta Sophia pe 16 iulie 1054. Urmarea a fost că Cerularie declanșează o puternică revoltă populară căruia nici împăratul nu a îndrăznit să i se opună, după care convoacă un sinod care proclamă separarea definitivă a bisericii de răsărit față de cea de apus. Orgoliul și ambiția Patriarhului nu s-au oprit aici, el a dorit să conducă imperiul contribuind decisiv la schimbarea a doi împărați (Constantin Monomacul și Mihai al IV
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Mare, de la Apus. Orgoliul național, mai ales cel grec și ca o avangardă a acestuia atitudinea patriarhiilor orientului, zădărniceau fiecare încercare. Totuși prima încercare semnificativă o face Mihai Paleologul, împăratul Bizanțului și Papa Grigorie al X-lea în 1274 prin sinodul de la Lyon, în care se recunoștea primatul papei, dar fără adausul Filocalic. Pentru că principiile unirii nu au fost respectate de patriarh, papa Martin al IVlea îl excomunică. Sinodul de la Ferara și Florența (1437) apropie din nou cele două biserici, prin
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Paleologul, împăratul Bizanțului și Papa Grigorie al X-lea în 1274 prin sinodul de la Lyon, în care se recunoștea primatul papei, dar fără adausul Filocalic. Pentru că principiile unirii nu au fost respectate de patriarh, papa Martin al IVlea îl excomunică. Sinodul de la Ferara și Florența (1437) apropie din nou cele două biserici, prin câteva compromisuri acceptate de ambele părți, căzându-se astfel de acord asupra a patru puncte care reprezentau mărul discordiei: 1. Sfântul Duh purcede din Tatăl și Fiul ca
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
propagării creștinismului. Se pierde dintr-o dată puterea și voința de a converti neamuri, deci continuarea operei divine, biserica ortodoxă închistându-se astfel într-un conservatorism păgubos. b. A doua constatare este că biserica orientală este lipsită de ultima instanță judecătorească, sinoadele ecumenice fiind cu neputință de întrunit, întrucât bisericile autocefale au fiecare propriul lor sinod. Ca o concluzie, schisma grecească a reușit nu numai să rupă în două biserica lui Hristos, ci ruptura a continuat și în sânul ei, fărâmițânduse astfel
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
continuarea operei divine, biserica ortodoxă închistându-se astfel într-un conservatorism păgubos. b. A doua constatare este că biserica orientală este lipsită de ultima instanță judecătorească, sinoadele ecumenice fiind cu neputință de întrunit, întrucât bisericile autocefale au fiecare propriul lor sinod. Ca o concluzie, schisma grecească a reușit nu numai să rupă în două biserica lui Hristos, ci ruptura a continuat și în sânul ei, fărâmițânduse astfel în biserici naționale autocefale. Nemaifiind în măsură să aplice principiul carității ca filon de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]