6,398 matches
-
intima și protectiva sferă privată. A paria doar pe familie în educația pentru viața privată este, cred, un risc mare pe termen lung. Socializarea timpurie și modelul părintesc se așează ca o a doua natură în comportamentul copiilor. Dacă această socializare este greșită și nu i se fac corecții la timp prin sistemul instituțional de educație, speranța să avem viitoare generații de indivizi care își respectă activ semenii și combină exercițiul propriei libertăți cu cel al responsabilității față de alții sună a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
comunitară (de formare, dezvoltare și afirmare în comunitatea proximă sau locală). Lipsa, trecerea în derizoriu sau demixtarea acestei educații au următoarele consecințe: a) întăresc conservatorismul de gen și ideea că viața privată e apanajul femeilor; b) constituie sursa fundamentală a socializării timpurii a femeilor pentru acceptarea dublei zile de muncă drept destin fatal; c) ajută o creștere semnificativă a divorțialității din cauza bărbaților (la ora actuală bărbații au un scor de 5-1 în inițierile și cauzele divorțurilor) care, consumând mai puțină energie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
solidari, dar și bețivi; - Fumatul este egal răspândit. Concluziile sintetice sunt clare: Mass-media are o dominantă misogină, practică discriminarea de status, rol și vârstă între femei și bărbați. Există un sexism evident și unul implicit în majoritatea produselor mediatice analizate. Socializarea femeilor și bărbaților în astfel de modele, mai ales la vârste foarte tinere, are consecințe pe termen lung. Fiecare gen poate tinde spre modelul imaginar. Din alte cercetări reiese că nici școala nu se desprinde de mesaje conservatoare și roluri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
apare ca fiind în stare să realizeze practic acordul dintre individ și societate, și ca atare personalitatea își va găsi în profesie, și anume în profesia-vocație, concretizarea"304. Personalitatea presupune realizarea cît mai desăvîrșită a individualității, cît și maximum de socializare. Ca rezultat al unei astfel de sinteze, se dezvoltă "omul creator", considerat de Narly ca valoare supremă. Ideile lui Narly referitoare la instrucție îl situează pe pozițiile educației noi, deși el invocă în sprijinul afirmațiilor sale mai mult pe Rousseau
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
sociabilitatea 165. Ea stă la baza manifestării omului între oameni, având drept fundament dorința de recunoaștere. În acest sens, Aristotel folosește sintagma de zoon politikon, de ființă ce are nevoie de reflectare și de regăsire pe sine prin ceilalți oameni. Socializarea 166 este un atribut al "eu"-lui, care începe în familie și se finalizează în cuprinderea întregului univers, în cazul omului contemporan. Fukuyama consideră că "Sociabilitatea umană începe cu relația de înrudire, altruismul fiind proporțional cu gradul de rudenie"167
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
univers, în cazul omului contemporan. Fukuyama consideră că "Sociabilitatea umană începe cu relația de înrudire, altruismul fiind proporțional cu gradul de rudenie"167. Despre acest tip de relaționare discutăm la omul primitiv. Omul modern a dezvoltat forme extrem de complexe de socializare și cooperare, de-a lungul istoriei afirmându-se legea conform căreia individul uman are tendința de a renunța la egoism și de a beneficia de avantajele socializării 168 și cooperării, ca ființă umană cu interese bine cunoscute și bine conștientizate
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
relaționare discutăm la omul primitiv. Omul modern a dezvoltat forme extrem de complexe de socializare și cooperare, de-a lungul istoriei afirmându-se legea conform căreia individul uman are tendința de a renunța la egoism și de a beneficia de avantajele socializării 168 și cooperării, ca ființă umană cu interese bine cunoscute și bine conștientizate. "Căile principale prin care interesele individuale conduc la cooperarea socială sunt selectate pe bază de înrudire și reciprocitate"169. În acest sens, omul se află într-o
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
dezbate categoria de schimb arătând că "este actul obținerii unui lucru dorit de la cineva, prin oferirea altui lucru în locul acestuia". Schimbul îl eliberează pe om de sarcina "de a produce tot ceea ce îi este necesar"251. De aceea, schimbul presupune socializare 252 și conștiență. Schimbul este specific doar omului. Numai oamenii pot ajunge într-o mulțime, să zicem de o mie de persoane, pot expune obiectele schimbului și pot să efectueze schimbul, pașnic. Ce-i ține de la gestul de a provoca
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
rând de statutul producătorilor agricoli mici, de "oamenii fără bani". Circuitul de colectare a produselor agricole diferă și nimeni nu vine aproape de ei pentru a le oferi bani pentru rezultatele muncii lor. Târgul este în același timp o modalitate de socializare. Există oameni care vin la târg pentru a-și cumpăra cele necesare vieții curente, după cum există oameni care vin pur și simplu pentru a socializa, pentru a se întâlni cu o rudă sau un prieten. O altă categorie o reprezintă
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
puțini, să ne ajungă și nouă !". De fapt, mici sunt destui, timp este destul, este și bere, numai răbdare în sufletul oamenilor nu prea este. Viața localității și a oamenilor se desfășoară în jurul acestui eveniment al schimbului, dar și al socializării, al conștientizării apartenenței la multiplele valențe ale unei comunități. • Darul de nuntă Nunțile sunt, pentru români, evenimente cu o încărcătură magică extrem de pronunțată. În organizarea socială și în mentalul individual relația de familie este extrem de puternică. Poate părea un semn
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
subliniat, în context, că "Marx nu s-a numit niciodată socialist, ci comunist"1103, tocmai pentru a evita, probabil, asocierea sa cu "neajunsurile" societății socialiste. Trăsăturile definitorii ale socialismului, în prima fază de construcție a "noii orânduiri", sunt următoarele 1104: socializarea forțelor de producție; munca încetează să mai fie o marfă, dispar clasele sociale, există dictatura proletariatului. Aceeași sursă 1105 denumește, în mod simplist, comunismul ca fiind un "proiect de societate fundamentat pe proprietatea comună asupra bunurilor". Cea mai interesantă și
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
problematica și problemele colectivității. Ori lucrurile, în mod natural, stau exact invers. Omul este creat pentru a-și conștientiza, înainte de toate eu-l, starea interioară, lumea proprie dominată de propriile reprezentări și construcții, și numai după aceea deprinde tendința de socializare, de integrare participativă, creatoare, în grup. Omul este o ființă duală, a cărui conștiință se află mereu în zbatere, interior-exterior și exterior-interior. Aducând discuția în context economie ne aflăm mereu într-o alegere între egoism și generozitate. Ne realizăm ca
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
ceilalți cetățeni conaționali pentru că ei sunt întotdeauna cei răi, și nu "noi". Egoismul fără limite provoacă un fel de dramă la nivelul societății, pentru că omul este o ființă socială și ca atare trebuie să-și caute valorizarea și împlinirea prin socializare. Nesocializând, întrăm într-o izolare egoistă, în care vecinul ți-e dușman, prietenul te-a dezamăgit, copiii nu te ascultă, soția te înșeală. Izolarea prin egoism este o dramă pe care multe milioane de oameni o resimt fără a o
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Capitalul descrie modul în care se raportează la problema proprietății: "Exproprierea producătorilor nemijlociți are loc în condițiile celui mai necruțător vandalism și sub impulsul patimilor celor mai infame, mai murdare, mai meschine și mai odioase. Centralizarea mijloacelor de producție și socializarea muncii ajung la un punct la care ele devin incompatibile cu învelișul lor capitalist. Acesta e sfărâmat . Proprietății private capitaliste i-a sunat ceasul. Expropriatorii sunt expropriați ". Vezi și V.I. Lenin, "Karl Marx", în Opere, vol. 26, Editura Politică, București
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
convingerea că sunt stăpânii propriului destin. Concepția despre lume se formează începând cu prima copilărie și se dezvoltă odată cu maturizarea biologică, prin experiențele în contact cu mediul fizic și activitățile din mediul social, prin procesele de dezvoltare cognitivă, învățare socială, socializare. Concepțiile despre lume diferă în funcție de vârsta indivizilor, în concordanță cu dezvoltarea mentală proprie unei anumite vârste. Organizarea socială, un al element și factor de influență al comunicării interculturale este definită ca "maniera în care o cultură se organizează și e
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
se referă la instituțiile formale ale acesteia, ci mai ales la istoria ei, deoarece istoria oricărei comunități stă la originea valorilor ei, a idealurilor, comportamentelor. Spre exemplu, în cultura mexicană este valorizată "vorbirea", în parte ca urmare a modalității de socializare caracteristice acesteia, prin intermediul activităților comerciale, încă din vechea istorie, aztecă, a Mexicului. Cu privire la istoria evreiască actuală, istoricul C. Van Doren (apud Samovar, Porter, 2003) afirmă: "Istoria iudaismului și a evreilor este o poveste lungă și complicată, plină de sânge și
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de viața profesională, sănătatea și relațiile cu ceilalți. Ce reprezintă diferențele de sex? Diferențele de sex sunt diferențele biologice, înnăscute, care există între femei și bărbați. Ce reprezintă diferențele de gen? Diferențele de gen sunt acele diferențe dobândite, adăugate prin socializare, care se înregistrează mai ales la nivel de comportament, de expresivitate emoțională, de abilități cognitive. Ele sunt cele mai complexe. Genul este construit și interpretat social, el se modifică în funcție de cultură, perioadă de timp, context. Ce sunt stereotipurile de gen
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
numără și: 1. atitudinile preconcepute ale ofertantului locului de muncă față de angajarea femeilor, pe care le consideră, în unele cazuri, forță de muncă inferioară; 2. preferința angajatorului, care este de regulă bărbat, pentru lucrători de sex masculin din considerente de socializare sau solidaritate bărbatească, dorind să lucreze mai mult cu un colectiv de bărbați, decât cu un grup de femei sau crezând că un conducător bărbat este mai eficient; 3. previziunile angajatorului referitoare la productivitatea probabilă a candidatului femeie, întrucât prestația
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
sau bărbați), ale colegilor, subordonaților și șefilor direcți. Teoria biologică pleacă de la premisa că leadership-ul este determinat genetic, înnăscut la bărbați și deci inaccesibil femeilor. O altă teorie, care pornește de la conceptul de rol de gen (gender role) recunoaște rolul socializării și explorează rolurile specifice genului ca determinanți ai leadership-ului. O a treia perspectivă implică identificarea altor factori care ar putea face diferența: atitudinile femeilor față de leadership, încrederea femeii în sine, experiența anterioară și stilul predominant masculin al organizației. Avem tendința
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
desfacere ele conduceau. Shoppingul le-a dat femeilor o foarte bună scuză de a ieși din casă, într-o singurătate binecuvântată, dincolo de constrângerile familiale. Era prima formă de emancipare a femeilor, care le permitea să aibă o activitate ce implica socializarea cu alți adulți, funcționari și proprietari de magazin, dar și cu alte cumpărătoare. Pe măsură ce stilul de viață al femeilor se schimbă, relația lor cu shoppingul trebuie să evolueze. Astăzi majoritatea femeilor americane au serviciu, deci au posibilitatea de a stabili
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
apariția primelor monumente literare scrise în limbă națională, cu scopuri de edificare spirituală dar și cu un efect de consolidare culturală în limitele unui stat particular. Alfabetizarea și școlarizarea maselor însoțesc această naționalizare culturală, făcînd-o accesibilă tuturor. Mai mult, această socializare dusă sub impulsul puterii temporare se efectuează pentru a-și stăpîni mai bine efectele, în per-spectiva unei ostilități aproape maniheiste față de "superstiția" romană, și prin asimilarea brațului său înarmat reprezentat prin puterile catolice care erau țările Habsburgilor și apoi Franța
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
prin școală, și care mai apoi se realiza printr-o manieră difuză în cadrul societății în general, printr-o serie de modalități care toate se bazau, în esență, pe cuvîntul scris. Dar, a conveni că modernitatea provine din acest mecanism de socializare în masă nu ne autorizează să concludem că ea n-a avut antecedente preindustriale, că n-a făcut altceva decît să se subordoneze industrializării. Și mai puțin încă putem considera că industrializarea a dat naștere, în mod indirect, naționalismului. În
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ca și serviciul militar, iar angajamentul cetățenesc constituie doar un model pe care elita îl oferă educării morale a maselor.185 În Italia, pe de altă parte, după unificarea din 1860, puternica rețea școlară asociată Bisericii concurează efortul statului de socializare națională și chiar se opune acestuia. La fel și în Belgia, deși într-o mai mică măsură, identitățile lingvistice, ideologice și confesionale nu vor ceda niciodată în fața "belgizării". Însă, aproape peste tot în Europa, școala, înrolarea obligatorie și educația naționalistă
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
admiră tații combatanți, ard de dorința de-a împătăși riscurile masacrului iar femeile nu îndrăznesc să se opună. Astfel se vor făuri noile mituri ale Statului-Națiune, într-un amestec de le-gende eroice și găinării obișnuite. Înaugurat în Franța, prototipul acestei socializări războinice va cuprinde cea mai mare parte a țărilor europene, con-strînse să adopte noul dispozitiv. Cu toate acestea, teribila sa notorietate nu împiedică reluarea unor vechi practici ca, de exemplu, la 11 iulie 1792, cînd adunarea legislativă declară "Patria în
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
la rupturi, cel puțin până în 1989, dar și o bună vreme după aceea, poate cel mult la distanțări prudente. Pentru mine, "grupul" a continuat să aibă în primul rând o valoare afectivă și a constituit una dintre principalele forme de socializare intelectuală și politică de dinainte de 1989. În chip de concluzii, ar fi de spus că existența grupului nu ține de vreun miracol și nu e în sine vreo performanță. Acest grup a cunoscut trei faze succesive, cu transformări uneori radicale
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]