6,897 matches
-
clare ale dimensiunilor individualism-colectivism și distanță față de putere. Rezultatele au indicat că aceste dimensiuni elaborate de Hofstede în 1980 pot fi definite mai clar de variații în ce privește apartenența la un grup. Rezultatele cercetării referitoare la valorile românești descriu următorul portret sociologic majoritar: implicare utilitariană cu înclinații spre drepturile și responsabilitățile individuale, conservatorism definit de ascriptivitate (stabilitatea locului), particularitate (preferința pentru relații specifice și nu pentru relații în general) și paternalism, cu accent pe ierarhiile formale. Acest pattern valoric a putut fi
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
specifice, și acestea sînt corelate cu alte variabile relevante, precum cele din tabelul 2. Astfel, axa orizontală din figura 2 corelează pozitiv cu extraversia și deschiderea față de experiențe și este asociată negativ cu agreabilitatea. Culturile naționale și europene "produc" indivizi sociologic majoritari caracterizați prin scoruri mari la deschiderea spre experiențe și mai antagoniști, iar cei din culturile asiatice și africane sînt predominant introvertiți, tradiționaliști și conformiști. Subiecții din culturile "occidentale" (Europa, America de Nord) au o distanță față de putere mai scăzută (conform modelului
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
o stare economică medie e cea mai adecvată pentru un comportament proajutorare crescut, atît sărăcia, cît și excesul de prosperitate descurajînd disponibilitatea oamenilor de a fi gata să sară în ajutorul semenilor lor. Nu întîmplător, clasa de mijloc formează majoritatea sociologică în țările "occidentale", ceea ce constituie o premisă încurajatoare în favoarea comportamentului prosocial. Totodată, dimensiunile culturale pot anticipa intensitatea ajutorării, scorurile mari la individualism fiind, în general, însoțite de scoruri mai reduse la suportul acordat "celuilalt" (Triandis, 1995). Cum se poate remarca
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
formă de revoltă față de situația de fapt din instituția unde eram student, am înființat Colegiul de Sociologie "Delphi". În aceeași perioadă am lucrat și la Opinia Studențească. În cadrul acestei colaborări a apărut și prima oportunitate de a face o cercetare sociologică, în fapt un sondaj de opinie pentru a vedea care sunt așteptările studenților față de o asemenea publicație. În anul 1992, în perioada primei sesiuni, am participat la un seminar legat de învățământul sociologic, organizat de Asociația Internațională a Sociologilor de
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
prima oportunitate de a face o cercetare sociologică, în fapt un sondaj de opinie pentru a vedea care sunt așteptările studenților față de o asemenea publicație. În anul 1992, în perioada primei sesiuni, am participat la un seminar legat de învățământul sociologic, organizat de Asociația Internațională a Sociologilor de Limbă Franceză (AISLF) la Cluj, acolo cunoscându-l și pe Edward Tiryakian, de la Duke University, care era președinte al AISLF-ului pe atunci. Cu ajutorul acestuia am participat ulterior la Congresul AISLF din iulie
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
AISLF. În studenție m-am concentrat aproape exclusiv pe studiu, fiind foarte interesat și pasionat de ceea ce făceam. Am participat la unele cursuri la București, pentru că eram interesat în mod direct de ceea ce se făcea și acolo în zona învățământului sociologic. După ce am terminat facultatea nu a fost cazul de studii aprofundate - pentru că absolvisem o formă de învățământ de cinci ani. Îmi devenise clar că vreau să continui în zona universitară. Opțiunea mea a fost cumva forțată către alte instituții decât
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
expus - cu o privire "exterioară" și detașată - condiția bărbaților de astăzi; nu am vrut să mă implic pe mine în mod direct în acea carte; abordarea a fost a mea, punctul de vedere științific, analitic, rațional despre masculinitate - sub aspectul sociologic și politic. Însă în acea carte nu am vrut să apar. Nu am îndeplinit un scop - cum mulți bărbați au făcut - de "autoconștientizare", nu m-am focalizat asupra mea. În această "povestire a vieții" mi se cere dimpotrivă să realizez
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
a fost definit "dubla prezență" a femeilor, în casă și la muncă; este o experiență pe care am trăit-o și eu, dificilă, poate aceea care m-a făcut să înțeleg mai mult femeile, m-a apropiat de ele. Teoria sociologică despre masculinitate și despre raportul între genuri face distincția între spațiul public și spațiul privat, unde spațiul public este rezervat bărbaților (puterea, succesul...), cel privat femeilor, și în cel privat bărbații, datorită grijii femeilor, ar reconstitui energia pentru competiția dintre
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
sociolog în educație și muncă, am început să mă interesez și să studiez masculinitatea. La astfel de propuneri, există explicații raționale, pe care le exprimă cartea mea: temă actuală, puțin (și adesea prost) tratată în Italia, cu o valență mare sociologică etc. .... totul e adevărat. A fost un mic eveniment, în aparență irelevant, dar în realitate foarte semnificativ, care cred că a constituit începutul resortului, impulsul interesului meu (până atunci ocultat) pentru studiile despre bărbați. Într-o dimineață, acum mulți ani
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
bine cum mă simțeam în acea dimineață, dar de ceea ce sunt sigur este faptul că din acel moment am început să adun materiale, statistici, articole de toate felurile despre bărbați. Astfel, tema masculinității nu e pentru mine un simplu interes sociologic, asta ar fi previzibil; dar nu reușesc să stabilesc cu certitudine o graniță între aspectul de ordin personal, afectiv-emoțional - de "autoconștiință" - și cel rațional - de studiu "obiectiv" - pe care am încercat să îl mențin pe parcursul cărții pe care am scris
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
și sexuale a muncii), singurul laborator al CNRS atunci axat pe această tematică. Și-a schimbat de mai multe ori numele de atunci dar a dăinuit sub forma unei echipe - Gen, muncă și mobilități - alipită la CRESPPA (Centru de Cercetări Sociologice și Politice al Universității Paris 8). 4 Această nouă instanță de coordonare a ansamblului disciplinelor academic a fost creată în 2004, în prelungirea mișcării "Să salvăm cercetarea". În 2010, ea a fost renumită "Comisia permanentă a CNU". 5 Eliane Vogel-Polsky
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
dusă În raport cu asigurarea mediului ambiant, respectiv a armoniei Între construcție și mediu, trebuie să aibă În vedere, printre altele, și aspecte legate de calitatea confortului. În străinătate, În special În țările avansate, se fac anchete care au un caracter tehnic, sociologic și medical. Întrebările puse subiecților se referă atât la ansamblul construcției În raport cu mediul ambiant, cât și la condițiile de confort asigurate atât la locul de muncă, cât și la domiciliu. Aceste anchete au arătat că, În majoritatea cazurilor instalațiile ce
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Mihaela GORGAN, Raruca CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93115]
-
Gustul / 61 1.7.2. Stilul / 63 1.7.3. Înfățișare / 64 1.7.4. Codul vestimentar / 64 1.7.5. Maniera / 66 1.7.6. Moda și teribilismele / 67 1.7.7. Definiții ale modei / 68 Capitolul 2. Abordarea sociologică a modei / 75 2.1. Moda și modernitatea fenomene corelative / 75 2.1.1. Georg Simmel: teoria trickle down / 78 2.1.2. Thorstein Bund Veblen: teoria consumului / 81 2.1.3. Norbert Elias: teoria procesului civilizării / 85 2.1
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială (Universitatea din București), am răspuns afirmativ fără niciun moment de ezitare: ce poate fi mai emoționant pentru un profesor decât să constate că are discipoli? Și, mai ales, de statura intelectuală a autoarei. Studiul sociologic al modei este o constantă în istoria sociologiei pe plan mondial. Nu același lucru se poate spune și despre sociologia românească. Este meritul autoarei de a fi adus în atenția comunității sociologilor din România o temă incitantă teoretic și de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
teorii cu nivel mediu de generalitate și zeci, dacă nu sute, de concepte în diferite stadii de cristalizare. În această situație, demersul de inventariere și de analiză conceptuală, ca și identificarea direcțiilor de studiu și a progreselor realizate în cunoașterea sociologică a modei sunt bine-venite și foarte bine realizate. Sunt decupate din discursul științific asupra modei patru etape, delimitate cronologic: 1871-1890 (perioada evoluționismului); 1890-1960 (perioada clasică); 1950-1990 (perioada fondatorilor); din 1990 până în prezent (perioada contemporană). Se înțelege că această periodizare nu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1) formă de comportament social temporar, acceptat de societate; 2) preferințe față de anumite practici sociale; 3) fenomen ciclic; 4) comportament de conformare; 5) propagare prin imitație; 6) cod comportamental schimbător. Autoarea dă dovadă de aceeași subtilitate intelectuală și în "Abordarea sociologică a modei", când ni se atrage atenția că moda și modernitatea, ca fenomene, sunt corelative, dar în plan semantic cele două noțiuni nu sunt echivalente. Pentru susținerea acestei asumpții se face apel la autori clasici (Gabriel Tarde, William McDougall, Edward
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de reintroducere a uniformelor în școli, despre influența pe care o are vestimentația candidaților asupra evaluatorilor, fie ei profesori sau specialiști în domeniul resurselor umane. Septimiu CHELCEA 29 iulie 2012 Introducere La ora actuală putem vorbi deja de o tradiție sociologică a studiilor modei care descinde de la Herbert Spencer, Gabriel Tarde, Georg Simmel, Thorstein B. Veblen, Herbert Blumer, Pierre Bourdieu și coboară în contemporaneitate la cercetătorii care își afirmă adeziunea la fashion studies. Chiar dacă se proclamă autonomă, sub egida grupurilor tematice
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
semantică a conceptelor, să sublinieze direcțiile de studiu și progresele sociologiei modei. Tocmai de aceea, din rațiuni metodologice, în primul capitol propun o periodizare a istoriei sociologiei modei. Am evidențiat astfel etapele de studiu, principalele direcții de cercetare (antropologică, istorică, sociologică, psihosociologică, semiotică), publicații, lucrări semnificative. Am subliniat distincția dintre "modă" și "vestimentație" și am argumentat necesitatea integrării unor concepte, precum "gust", "înfățișare" și "manieră", în sfera explicativă a fenomenelor modei. Am prezentat în ordine cronologică principalele direcții de studiu și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
necesitatea integrării unor concepte, precum "gust", "înfățișare" și "manieră", în sfera explicativă a fenomenelor modei. Am prezentat în ordine cronologică principalele direcții de studiu și am stabilit, pornind de la bibliografia consultată, paternitatea unor teorii. Capitolul al doilea este dedicat analizei sociologice a modei, în special vestimentației ca fapt social, și a urmărit traseul conceptului de "modă" în cele două direcții de studiu care s-au conturat: prima, corelativă evenimentelor social-politice și culturale ale începutului de secol XX, denumite prin termenul generic
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în jos. Semiotica, o altă tradiție a studiilor modei, preocupată îndeosebi de problemele de semnificare, a arătat că indivizii se raportează la obiectele și practicile care compun "sistemul modei" (R. Barthes, 1967) în baza conotaților sociale (semnificaților) atașate acestora. Analiza sociologică a modei m-a ajutat să merg mai departe cu implicațiile enunțate în istorie și semiotică. Transformat în obiect de studiu al sociologiei, corpul îmbrăcat este un "fapt social", un trup socializat, care marchează distincția dintre natură și cultură. În
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
relațiilor sociale s-au pronunțat unii semioticieni și reprezentați ai interacționismului simbolic: Georg Simmel, Erving Goffman, Gregory Stone, Roland Barthes, Umberto Eco. De asemenea, consensul cu privire la utilizarea "metalimbajului" modei vestimentare, precum și determinanții socioculturali ai opțiunilor indivizilor sunt problematici cărora abordarea sociologică le oferă un răspuns. Însă nu numai semnificațiile hainelor și "coagularea" acestora în jurul indicatorilor de status, vârstă și gen preocupă discursul sociologic, dar și felul în care indivizii se raportează la modă, ca normă a dezirabilității sociale, "a prezentului în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
De asemenea, consensul cu privire la utilizarea "metalimbajului" modei vestimentare, precum și determinanții socioculturali ai opțiunilor indivizilor sunt problematici cărora abordarea sociologică le oferă un răspuns. Însă nu numai semnificațiile hainelor și "coagularea" acestora în jurul indicatorilor de status, vârstă și gen preocupă discursul sociologic, dar și felul în care indivizii se raportează la modă, ca normă a dezirabilității sociale, "a prezentului în vogă", a conformării la valorile și normele promovate de societate. Aprofundarea teoretică a acestui subiect a însemnat și confruntarea cu anumite dificultăți
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în care indivizii se raportează la modă, ca normă a dezirabilității sociale, "a prezentului în vogă", a conformării la valorile și normele promovate de societate. Aprofundarea teoretică a acestui subiect a însemnat și confruntarea cu anumite dificultăți, inerente unor "ramuri" sociologice în "expansiune": insuficenta clarificare a unor concepte, de unde și confuziile terminologice vehiculate în unele articole sau lucrări (de exemplu, echivalența dintre "modă" și "vestimentație"); încadrarea unor autori proveniți din direcții teoretice diferite (de exemplu, Georg Simmel și Thorstein B. Veblen
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1.2. Studiul științific al modei La confluența secolelor al XIX-lea și XX, sub semnătura unor sociologi de seamă ai timpului precum Gabriel Tarde (1843-1904), Thorstein Bund Veblen (1857-1929) sau Georg Simmel (1858-1918), moda își făcea debutul în discursul sociologic. Astăzi, reafirmarea interesului pentru abordarea acestui fenomen are nevoie de legitimare teoretică, tocmai pentru că, ulterior dezvoltărilor elaborate de figurile emblematice ale sociologiei începutului de secol XX, "moda a avut un statut marginal printre intelectuali" (cf. G. Lipovetsky, 1987/2002, 25
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
etnografi (E. Westermarck, 1891/1922; F. Boas, 1903; E. Grosse, 1897/1914) despre viața unor triburi izolate din Pacific, Caraibe și Noua Guinee, s-au formulat primele ipoteze cu privire la comportamentul oamenilor de înveșmântare, ornamentare și înfrumusețare a corpului. Astfel, literatura sociologică, antropologică și etnografică din acea perioadă punea în evidență existența mai multor factori care ar putea explica originea îmbrăcămintei: clima; dezvoltarea fiziologică a individului; sentimentul rușinii; preocupările de înfrumusețare a corpului; apartenența la un grup social; ritualurile religioase. Abordările din
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]