7,322 matches
-
iarăși Ștefan voievod, cu mila lui Dumnezeu și cu rugăciunile Preacuratei Maici a lui Dumnezeu și ale tuturor Sfinților și cu ruga Sfântului și Slăvitului Mare Mucenic Procopie. Și au fost uciși o mulțime foarte mare, fără număr, iar toate steagurile au fost luate și nici unul nu a rămas. Și toți vitejii și boierii au căzut atunci, și se vor pomeni acel război și acea moarte până la sfârșitul veacului. Iar atunci a căzut și Șandrea în acel război, și a fost
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu o mare oaste de munteni și de turci, dar „a fost distrus în urma unei groaznice bătălii și toată oastea lui a fost nimicită”. Țepeluș a scăpat cu fuga, numai cu trei oameni. Ștefan i-a trimis regelui 30 de steaguri capturate în lupta de la Râmnic „din care voi trimite în curând și Sfinției Voastre, scria Matei, ca să înțeleagă că eu nu mă dezinteresez de interesele creștine, ci veghez cu tot zelul ca inamicii credinței, pe cât mi-e posibil, să fie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de prelați și magnați, clerici și mireni, enumerați la finele documentului. Chemat de rege prin trimiși de vază, domnul a fost condus împreună cu toți boierii, purtători de arme, în fața regelui. Domnul era călare, iar în fața lui mergea cel care purta „steagul cel mare de mătase, de culoare roșie, pe care erau pictate frumos în aur blazoanele Țării Moldovei”. În sunetul trompetelor moldovenilor și ale polonilor, apropiindu-se de tron, Ștefan „a descălecat, apoi a apucat în mâini steagul și de îndată
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cel care purta „steagul cel mare de mătase, de culoare roșie, pe care erau pictate frumos în aur blazoanele Țării Moldovei”. În sunetul trompetelor moldovenilor și ale polonilor, apropiindu-se de tron, Ștefan „a descălecat, apoi a apucat în mâini steagul și de îndată s-a îndreptat cu steagul spre tron, aceasta făcând-o și boierii care-l însoțeau, și fără să stea pe gânduri, apropiindu-se de tron, îngenunchind după obiceiul său (flexis suo more genubus) și plecând capul înclină
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de culoare roșie, pe care erau pictate frumos în aur blazoanele Țării Moldovei”. În sunetul trompetelor moldovenilor și ale polonilor, apropiindu-se de tron, Ștefan „a descălecat, apoi a apucat în mâini steagul și de îndată s-a îndreptat cu steagul spre tron, aceasta făcând-o și boierii care-l însoțeau, și fără să stea pe gânduri, apropiindu-se de tron, îngenunchind după obiceiul său (flexis suo more genubus) și plecând capul înclină steagul până la pământ, la fel făcând și supușii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și de îndată s-a îndreptat cu steagul spre tron, aceasta făcând-o și boierii care-l însoțeau, și fără să stea pe gânduri, apropiindu-se de tron, îngenunchind după obiceiul său (flexis suo more genubus) și plecând capul înclină steagul până la pământ, la fel făcând și supușii”, după care a depus jurământul. Regele declară că îl ia pe domn și țara lui sub protecția sa „și te lăsăm în ceea ce privește toate demnitățile și toate drepturile țării tale, întocmai ca pe un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Regele declară că îl ia pe domn și țara lui sub protecția sa „și te lăsăm în ceea ce privește toate demnitățile și toate drepturile țării tale, întocmai ca pe un palatin al nostru”. După ce l-a sărutat pe voievod, regele a luat steagul Moldovei și l-a dat predat mareșalului. Boierii au aruncat steagurile la pământ. La insistențele domnului și ale boierilor, nu au fost frânte hampele steagurilor, așa cum se obișnuia, cerând să fie păstrate cu cinste, „ca o mai mare garanție a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
protecția sa „și te lăsăm în ceea ce privește toate demnitățile și toate drepturile țării tale, întocmai ca pe un palatin al nostru”. După ce l-a sărutat pe voievod, regele a luat steagul Moldovei și l-a dat predat mareșalului. Boierii au aruncat steagurile la pământ. La insistențele domnului și ale boierilor, nu au fost frânte hampele steagurilor, așa cum se obișnuia, cerând să fie păstrate cu cinste, „ca o mai mare garanție a prieteniei”, urmând să fie depuse în visteria regelui. După ceremonie, Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ca pe un palatin al nostru”. După ce l-a sărutat pe voievod, regele a luat steagul Moldovei și l-a dat predat mareșalului. Boierii au aruncat steagurile la pământ. La insistențele domnului și ale boierilor, nu au fost frânte hampele steagurilor, așa cum se obișnuia, cerând să fie păstrate cu cinste, „ca o mai mare garanție a prieteniei”, urmând să fie depuse în visteria regelui. După ceremonie, Ștefan a stat alături de rege, ca semn al cinstirii de care se bucura din partea lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
anumită măsură tocmai pentru a menaja susceptibilitățile domnului și ale boierilor săi. În Relația despre statul Poloniei și provinciile unite acelei Coroane la anul 1598, făcută de un englez, se arată că, după ce vasalul jura credință regelui, acesta îi lua steagul, îi frângea hampa și îl arunca la pământ, acest gest neavând nimic umilitor, făcând parte din obiceiurile lumii feudale. Dar, scria englezul, „Omagiul Moldovei este oarecum diferit, prin faptul că steagurile principilor și ale vasalilor lor nu sunt nici rupte
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că, după ce vasalul jura credință regelui, acesta îi lua steagul, îi frângea hampa și îl arunca la pământ, acest gest neavând nimic umilitor, făcând parte din obiceiurile lumii feudale. Dar, scria englezul, „Omagiul Moldovei este oarecum diferit, prin faptul că steagurile principilor și ale vasalilor lor nu sunt nici rupte, nici aruncate la pământ. În plus, el [principele] nu îngenunchează, ci doar își înclină capul și steagul foarte jos”. V. Eschenazy consideră că această relatare, datând din 1598, trebuie privită cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
obiceiurile lumii feudale. Dar, scria englezul, „Omagiul Moldovei este oarecum diferit, prin faptul că steagurile principilor și ale vasalilor lor nu sunt nici rupte, nici aruncate la pământ. În plus, el [principele] nu îngenunchează, ci doar își înclină capul și steagul foarte jos”. V. Eschenazy consideră că această relatare, datând din 1598, trebuie privită cu o anumită rezervă, ea putând „să redeschidă discuțiile asupra naturii și conținutul acestor relații”. Termenii folosiți în Omagiul Palatinului Moldovei concordă cu relatarea englezească, în care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mare parte locuite de români. Stăpânirea unor domenii întinse în Transilvania, de către un domn moldovean, a unor așezări locuite de români, a avut un rol important pentru menținerea conștiinței de neam. Nu era puțin lucru ca pe cetate să fâlfâie steagul Moldovei, iar în unele localități ca Târnăveni, Bazna și Boian să apară stema Moldovei pe cahle sau sculptată în piatră. Pe domeniul Ciceului, bisericile ortodoxe de la Vad, Ciceu și Mihăești intrau sub stăpânirea domnului, ca și biserica din Feleac, ridicată
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
deschis, deoarece adversarul era mai numeros și mai bine înarmat cu platoșe, cu tunuri și alte unelte de război. Dar, chiar Wapowski scria că moldovenii „nu cutezau să coboare la câmp și să dea lupta deschisă cu polonii, care aveau steagurile adunate la un loc”, adică se organizaseră în linie de bătaie. În ziua de 29 octombrie a avut loc lupta de Lențești. Conrad de Mazovia a trimis în ajutorul regelui 600 de cavaleri greu înarmați. Prinzând de veste că mazurii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan cel Mare își strânsese oastea în tabără, după cum aflaseră venețienii. La 29 iunie 1500, un florentin scria din Veneția, că Ștefan „nu doarme, stă la hotar cu toată puterea sa”. În aceste împrejurări, Ștefan poruncește să se brodeze noul steag al țării, pe care era înfățișat Sfântul Gheorghe, luptătorul pentru credință. Pe steag era brodată și inscripția: „O, răbdătorule de patimi și purtătorule de biruință, Mare [Mucenic] Gheorghe, care în nevoi și în nenorociri [ești] grabnic apărător și cald ajutător
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
iunie 1500, un florentin scria din Veneția, că Ștefan „nu doarme, stă la hotar cu toată puterea sa”. În aceste împrejurări, Ștefan poruncește să se brodeze noul steag al țării, pe care era înfățișat Sfântul Gheorghe, luptătorul pentru credință. Pe steag era brodată și inscripția: „O, răbdătorule de patimi și purtătorule de biruință, Mare [Mucenic] Gheorghe, care în nevoi și în nenorociri [ești] grabnic apărător și cald ajutător și, celor necăjiți, bucurie nespusă, primește de la noi și această rugăciune, a smeritului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei, păzește-l neatins în acest veac și în cel viitor, cu rugăciunile celor ce te cinstesc, ca să te proslăvim în veci, Amin. S-a făcut în anul 7008 [1500], iar al domniei sale anul 43”. Steagul va ajunge în cele din urmă la mănăstirea Zografu, de la Athos. Sultanul nu plănuia să atace Moldova în anul 1500. Turcii urmăreau cuceriri în Moreea și pe țărmul Adriaticii, care să-i aducă aproape de Italia. Așa se explică scrisoarea pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
unii îl vroiau pe Bogdan, iar alții ar fi vrut ca să devină domn pretendentul aflat la turci. În luna iunie, logofătul Tăutu a mers la Constantinopol să plătească haraciul. Pe Tăutu l-a însoțit un demnitar, care aducea cu sine steagul, pentru a înscăuna un nou domn. Massari spune că regele Ungariei l-ar fi dorit ca domn pe Bogdan, de teamă ca pretendentul adus de turci ar fi dus o politică în măsură să supună Moldova față de Poartă. Demnitarul turc
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
i-au sosit vești de la negustorii săi din Camenița, care se aflau la Suceava, din care reieșea că logofătul Tăutu s-a dus cu haraciul la Constantinopol și s-a întors însoțit de un sol turc, persoană importantă, care aducea steagul de domnie pentru a ridica în scaunul Moldovei un domn nou. Turcul venea nu cu puținii turci și și-a așezat tabăra pe malul Dunării. Regele mai știa că există o mare discordie între boierii români, unii dorind să-l
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întărirea unor proprietăți de un singur sat și mai puțin de atât, înseamnă că majoritatea boierilor Moldovei erau săraci. Și probabil că ei nu dispuneau de niște cete militare însemnate, din moment ce Dragoș Urlat, stăpânul unui sat, trebuia să țină de steagul de la Tutova, care se afla sub comanda unui staroste. Iar, dacă majoritatea boierilor aveau domenii modeste, era firesc ca ei să se afle de partea domnului, într-un eventual conflict între marii boieri și domn. Așa cum s-a întâmplat în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
te îndoi de faptele săvârșite de Ștefan înseamnă să te situezi în afara faptelor, în afara istoriei. Organizarea militară a Moldovei era teritorială. Fiecare ținut era condus din punct de vedere militar de un staroste, iar oastea de sub comanda sa forma un steag. Lămuritor din acest punct de vedere este privilegiul din 2 ianuarie 1432, prin care domnul îi întărea lui Dragoș Urlat satul lui, pe Tutova, unde era casa lui. Este vorba, așadar, de un boier mic, urmând ca el și urmașii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de vedere este privilegiul din 2 ianuarie 1432, prin care domnul îi întărea lui Dragoș Urlat satul lui, pe Tutova, unde era casa lui. Este vorba, așadar, de un boier mic, urmând ca el și urmașii săi să țină de steagul de la Tutova, “cine îl va ține, și alt judecător să nu aibă”. O altă parte steagurilor erau subordonat cetăților, iar locuitorii acestora erau comandați, în timp de război, de către pârcălabii cetăților de care aparțineau. Oastea cea mică Cetele boierești. Organizarea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
satul lui, pe Tutova, unde era casa lui. Este vorba, așadar, de un boier mic, urmând ca el și urmașii săi să țină de steagul de la Tutova, “cine îl va ține, și alt judecător să nu aibă”. O altă parte steagurilor erau subordonat cetăților, iar locuitorii acestora erau comandați, în timp de război, de către pârcălabii cetăților de care aparțineau. Oastea cea mică Cetele boierești. Organizarea militară a societății feudale se baza pe obligația vasalilor de a sluji cu armele pe seniorii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
toate orașăle și pen toate satele”. Urmează o altă luptă, în a doua jumătate a anului 1522, și, victorios, Radu trimite oameni și le taie capetele subașilor turci. Luptele continuă în 1524 și în 1525, când Radu de la Afumați primește steagul de domnie de la Poartă. S-au purtat, timp de trei ani, 20 de lupte, după cum reiese de pe piatra de mormânt a lui Radu. Succesul final s-a datorat faptului că boierii s-au unit și au luptat alături de domn, dar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1484. Începutul domniei lui Ștefan cel Mare se desfășoară sub zodia lui Marte, zeul războiului. După cum scria Grigore Ureche, el s-a ocupat înainte de toate de organizarea militară a țării: “ci de războiu se gătiia că au împărțitu oștii sale steaguri și au pus hotnogi și căpitanii.” Numai cu o oaste bine organizată și antrenată se putea asigura independența țării și o domnie statornică. Ținând seama de importanța ce o aveau cetățile pentru apărarea țării, Ștefan cel Mare a dispus să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]