5,507 matches
-
femeile nu sunt în primul rând un semn de valoare socială, ci un stimul natural al singurului instinct a cărui satisfacere poate fi diferită: singurul deci prin care, în actul schimbului și prin apercepția reciprocității, se poate opera trecerea de la stimul la semn și defini trecerea de la natură la cultură, desfășurată într-o instituție. Stabilind asemănarea formală între situația etnologului (sociologului) și cea a lingvistului fonolog, Levi-Strauss afirmă că "sistemul de înrudire este un limbaj" întrucît "ca și fonemele, termenii de
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
și cu El și nimic nu i se va putea cere vreodată lui Dumnezeu, fără să se înscrie în spațiul deschis de această întîlnire și această încercare.” J.-L.Chretien “Comunicarea este un proces prin care un individ (comunicatorul) transmite stimuli ( de obicei verbali) cu scopul de a schimba comportarea altor indivizi (auditoriul).” M. Dinu Editura PIM Editură acreditată CNCSIS - 66/01.05.2006 Șoseaua Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 4, Iași - 700497 Tel.: 0730.086.676; Fax: 0332.440
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
sau al unora; totalitate a mijloacelor de transmitere a mesajelor militare, a ordinelor etc.(telefon, telegraf, radio,curieri); proces de îndreptare a atenției către o altă persoană în scopul reproducerii ideilor; răspuns discriminatoriu (sau constant) al unui organism la un stimul; transmitere a informației (care constă din stimuli constanți) de la o sursă la un receptor; proces prin care o sursă transmite un mesaj către un receptor cu intenția de a-i influența comportamentele ulterioare; proces de tranziție de la o situație structurată
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
transmitere a mesajelor militare, a ordinelor etc.(telefon, telegraf, radio,curieri); proces de îndreptare a atenției către o altă persoană în scopul reproducerii ideilor; răspuns discriminatoriu (sau constant) al unui organism la un stimul; transmitere a informației (care constă din stimuli constanți) de la o sursă la un receptor; proces prin care o sursă transmite un mesaj către un receptor cu intenția de a-i influența comportamentele ulterioare; proces de tranziție de la o situație structurată în general la o altă situație, aflată
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
un cadru organizat, orientată în direcția asimilării de cunoștințe și a formării structurilor psihice și de personalitate (Sălăvăstru, p.7). Principalele teorii ale învățării Învățarea prin condiționare, descoperită și descrisă de fiziologul rus I. P. Pavlov, se realizează prin asocierea unui stimul inițial indiferent cu un stimul care produce un răspuns înăscut; după mai multe asocieri ,stimulul inițial indiferent ajunge să producă raspunsul înăscut și în absența stimului necondiționat, acest mecanism fiind numit reflex condiționat. Condiționarea este un mecanism elementar de învățare
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
direcția asimilării de cunoștințe și a formării structurilor psihice și de personalitate (Sălăvăstru, p.7). Principalele teorii ale învățării Învățarea prin condiționare, descoperită și descrisă de fiziologul rus I. P. Pavlov, se realizează prin asocierea unui stimul inițial indiferent cu un stimul care produce un răspuns înăscut; după mai multe asocieri ,stimulul inițial indiferent ajunge să producă raspunsul înăscut și în absența stimului necondiționat, acest mecanism fiind numit reflex condiționat. Condiționarea este un mecanism elementar de învățare - învățarea de semnaleși este implicată
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
de personalitate (Sălăvăstru, p.7). Principalele teorii ale învățării Învățarea prin condiționare, descoperită și descrisă de fiziologul rus I. P. Pavlov, se realizează prin asocierea unui stimul inițial indiferent cu un stimul care produce un răspuns înăscut; după mai multe asocieri ,stimulul inițial indiferent ajunge să producă raspunsul înăscut și în absența stimului necondiționat, acest mecanism fiind numit reflex condiționat. Condiționarea este un mecanism elementar de învățare - învățarea de semnaleși este implicată mai ales în funcționarea unor mecnisme care asigură supraviețuirea sau
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
implicată mai ales în funcționarea unor mecnisme care asigură supraviețuirea sau în dobândirea unor atitudini. Un alt mecanism de condiționare, dar mai complex este cel descris de E. Thorndike. Conexionismul explică învățarea prin formarea unor conxiuni în creier între un stimul și un răspuns. Organismul generează în mod continuu comportamente care, în funcție de efectul pe care îl au asupra organismului, vor avea tendința de a fi repetate sau nu, învățarea (consolidarea comportamentului cerut) având loc după un număr suficient de mare de
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
de vârsta și mediul din care provin elevii (W. Mischel); elevii mici sau care provin din medii sărace preferă recompensele imediate chiar dacă sunt mici. Aceste trei teorii explică mecanismele cele mai simple de învățare, prin stabilirea unei legături între un stimul și un răspuns. Teoriile ulterioare au încercat să explice învățarea luînd în considerare mecanismele cognitive implicate. E. C. Tolman (1886 - 1959) a demonstrat că învățarea nu are loc în mod necesar prin acțiune și că poate avea loc și fără o
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
învățare realizată la inițiativa Asociației Naționale a Directorilor de Școli Secundare din U.S. definește stilurile de învățare drept „.... comportamente cognitive, afective și psihice specifice care servesc drept indicatori relativi stabili ai modului cum elevii percep, interacționează cu și răspund la stimulii din mediul de învățare.” Cam în avelași timp Gregorc, (1979) în primele sale lucrări referitoare la stilurile de învățare afirma: „stilurile sunt constructe ipotetice care ne ajută în explicarea procesului de predare - învățare. Ele sunt elemente care persistă în comportamentul
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
educaționale curente (J.S. Renzulli, 1990). Dotarea superioară este un sistem al influențelor corelative dintre lumea interioară a copilului și mediul său înconjurător. Me diul provoacă și stimulează inteligența, creativitatea și talente spe cifice. Această interacțiune între „eul” copilului dotat și stimulii exteriori generează „curajul de a-și încerca șansele” și motivația de a se implica și de a persevera (Erika Landau, 1991). Dotarea aptitudinală înaltă corespunde nivelului de com petență a abilităților dezvoltate non-sistematic, legate de cel puțin un domeniu de
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
un răspuns scurt la un stres sever, răspuns care nu are structura unei boli, dar care trădează dezechilibrul mecanismelor individuale, homeostatice. După el, organismul se luptă să mențină o balanță homeostatică cu ambianța exterioară, balanță care este continuu amenințată de stimuli fiziologici și psihologici. Când această balanță este dezechilibrată, individul se angajează în activități destinate să o restaureze și astfel criza este definită ca o dezechilibrare temporară a echilibrului psihologic și fiziologic individual. Caplan consideră că o criză apare când o
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
lumea în care trăim nu mai poate fi considerată o lume a lipsurilor. Abraham Maslow a creat celebra piramidă a nevoilor umane. Conform teoriei sale, ființele umane nu sunt cuprinse sau atrase numai de forțe mecanice, ci mai degrabă de stimuli, obiceiuri sau impulsuri instinctive necunoscute. Motivația apare în urma unor nevoi nesatisfăcute, drept pentru care nevoile situate pe treptele inferioare ale piramidei trebuie satisfăcute înainte de a se ajunge la cele superioare. Aceste nevoi sunt, în ordinea urgenței lor, cele biologice, de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
norocos și nu-și poate abandona norocul pe stradă. Putem imagina o lume în care găsitorul bancnotei să nu o ridice de pe stradă? Nu, pentru că atunci lumea respectivă ar fi în pericol de dispariție. Un individ uman apatic, indiferent la stimulii despre care vorbeam este un individ mort sau pe cale de dispariție. Specia umană merge înainte sub impulsul natural al acumulării. Acumularea și expansiunea sunt legi ale economiei în consonanță chiar cu legile lumii fizice. Nu putem imagina o natură umană
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
sînt de puțin Ťpsihologieť, așa numita psihologie a străzii sau a artistului." Adevărata filosofie nu este enciclopedie a vreunei științe, ci e, în sine, en kyklos paideia, cunoaștere în cerc. Este, practic, un circuit de reintrare, recircularea conștientă a unor stimuli: Nu poate face filosofie cineva care nu știe că face filosofie." Adevărul stă, prin urmare, în alegere. "Formaliștii", mult mai avizați decît domnii Jourdain ai științelor de toate felurile, folosesc tabelele, cifrele, cifrurile ca pe reprezentări ale fundamental diferitului, cîteodată
Între muze și Atena by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11401_a_12726]
-
p. 161. 23 Acest aspect a fost evidențiat de Karen Jo Torjesen, Hermeneutical Procedure and Theological Method in Origen’s Exegesis, Berlin: De Gruyter, 1986, p. 39-41 și 130-38. 24 Totalitate a părților din creier care primesc, procesează și interpretează stimuli senzoriali. 6 cuvântului. Ca și nou-născuții, ele trebuie să învețe cum să-și utilizeze simțurile interioare prin educația biblică creștină. Noi, modernii, am fi înclinați să gândim că Origen și-a regăsit clasificarea în simțuri interioare și exterioare în Scriptură
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
4.1. Conform prevederilor Ordinului nr. 425/2002 prin care este aprobată Norma sanitară veterinară privind protecția animalelor în timpul sacrificării sau uciderii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887/19 septembrie 2002, animalele nu trebuie supuse unui stimul, suferință sau dureri inutile în timpul mișcării, cazării, asomării, tăierii sau uciderii. 4.2. În funcție de locul unde se face tăierea sau uciderea porcilor dintr-o exploatație unde a fost diagnosticată pesta porcină clasică trebuie realizate următoarele condiții: a) contenția fără a
NORMĂ SANITARA VETERINARA din 23 decembrie 2003 privind Planul de Urgenţă pentru pesta porcină clasică*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158355_a_159684]
-
materialului genetic. ● Caracterizarea unor fenomene , procese biologice etc; ● Compararea funcțiilor fundamentale și evidențierea interdependenței lor pentru menținerea integralității organismului uman; ● Explicarea structurii și funcțiilor materialului genetic, utilizând terminologia științifică adecvată. ● Explicarea unor adaptări funcționale ale organismului uman la variațiile mediului (stimuli interni, stimuli externi) ● Identificarea și interpretarea variațiilor cantitative și calitative ale unor funcții fundamentale ale organismului uman, ale materialului genetic; aprecierea și interpretarea unor efecte ale variațiilor condițiilor de mediu asupra funcțiilor organismului uman. ● Reprezentarea schematică a unor structuri, a
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
Caracterizarea unor fenomene , procese biologice etc; ● Compararea funcțiilor fundamentale și evidențierea interdependenței lor pentru menținerea integralității organismului uman; ● Explicarea structurii și funcțiilor materialului genetic, utilizând terminologia științifică adecvată. ● Explicarea unor adaptări funcționale ale organismului uman la variațiile mediului (stimuli interni, stimuli externi) ● Identificarea și interpretarea variațiilor cantitative și calitative ale unor funcții fundamentale ale organismului uman, ale materialului genetic; aprecierea și interpretarea unor efecte ale variațiilor condițiilor de mediu asupra funcțiilor organismului uman. ● Reprezentarea schematică a unor structuri, a mecanismelor unor
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
împotriva accesului accidental destinat sistemului de iluminat public; 3.40. temperatură de culoare corelată T(c) - temperatura radiatorului integral, a cărui culoare, percepută datorită încălzirii, se aseamănă cel mai mult, în condițiile de observare precizate, cu cea percepută a unui stimul de culoare de aceeași strălucire; 3.41. uniformitate generală a iluminării U(0)[E] - raportul dintre iluminarea minimă și iluminarea medie, ambele considerate pe toată suprafața de calcul; 3.42. uniformitate generală a luminanței U(0)[L] - raportul dintre luminanța
REGULAMENT-CADRU din 23 septembrie 2004 al serviciilor de iluminat public. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161859_a_163188]
-
împotriva accesului accidental destinat sistemului de iluminat public; 3.40. temperatură de culoare corelată T(c) - temperatura radiatorului integral, a cărui culoare, percepută datorită încălzirii, se aseamănă cel mai mult, în condițiile de observare precizate, cu cea percepută a unui stimul de culoare de aceeași strălucire; 3.41. uniformitate generală a iluminării U(0)[E] - raportul dintre iluminarea minimă și iluminarea medie, ambele considerate pe toată suprafața de calcul; 3.42. uniformitate generală a luminanței U(0)[L] - raportul dintre luminanța
HOTĂRÂRE nr. 1.561 din 23 septembrie 2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru al serviciilor de iluminat public. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161858_a_163187]
-
comportamentul economic, lezandu-i interesul de consumator, sau care poate leza interesele unui concurent; ... c) publicitate comparativa - orice publicitate care identifică explicit sau implicit un concurent sau bunurile ori serviciile oferite de acestă; ... d) publicitate subliminala - orice publicitate care utilizează stimuli prea slabi pentru a fi percepuți în mod conștient, dar care pot influența comportamentul economic al unei persoane; ... e) persoană - orice persoană fizică sau juridică; ... f) minor - orice persoană fizică în vârstă de până la 18 ani; ... g) autoreglementare - orice activitate
LEGE nr. 148 din 26 iulie 2000 (*actualizată*) privind publicitatea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160768_a_162097]
-
sacrificării în conformitate cu anumite ritualuri religioase. Autoritatea religioasă va acționa sub răspunderea unui medic veterinar oficial, conform prevederilor art. 2 din Normă sanitară veterinară privind condițiile de producere și comercializare a cărnii proaspete. Articolul 3 Animalele nu vor fi supuse nici unui stimul, nici unei suferințe sau dureri inutile în timpul mișcării, cazării, asomării, sacrificării sau uciderii. Capitolul 3 Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească abatoarele Articolul 4 Spațiile, facilitățile și echipamentele din abatoare vor fi astfel concepute încât să nu supună animalele nici unei
NORMA SANITARA VETERINARA din 19 septembrie 2002 -(*actualizata*) privind protectia animalelor în timpul sacrificarii sau uciderii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154236_a_155565]
-
suferințe sau dureri inutile în timpul mișcării, cazării, asomării, sacrificării sau uciderii. Capitolul 3 Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească abatoarele Articolul 4 Spațiile, facilitățile și echipamentele din abatoare vor fi astfel concepute încât să nu supună animalele nici unei suferințe, stimul sau dureri inutile. Articolul 5 (1) Solipedele, rumegătoarele, porcii, iepurii și păsările aduse în abatoare în vederea sacrificării vor fi: ... a) mișcate și, daca este cazul, cazate în conformitate cu prevederile anexei nr. 1; ... b) contentionate în conformitate cu prevederile anexei nr. 2; ... c) asomate
NORMA SANITARA VETERINARA din 19 septembrie 2002 -(*actualizata*) privind protectia animalelor în timpul sacrificarii sau uciderii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154236_a_155565]
-
comportamentul economic, lezandu-i interesul de consumator, sau care poate leza interesele unui concurent; ... c) publicitate comparativa - orice publicitate care identifică explicit sau implicit un concurent sau bunurile ori serviciile oferite de acestă; ... d) publicitate subliminala - orice publicitate care utilizează stimuli prea slabi pentru a fi percepuți în mod conștient, dar care pot influența comportamentul economic al unei persoane; ... e) persoană - orice persoană fizică sau juridică; ... f) minor - orice persoană fizică în vârstă de până la 18 ani; ... g) autoreglementare - orice activitate
LEGE nr. 148 din 26 iulie 2000 (*actualizată*) privind publicitatea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152316_a_153645]