6,584 matches
-
și construind lucruri greu de imaginat pentru alții... Acest popor minunat și-a impus a face uitate bombardamentele războiului asupra orașelor Hiroșima și Nagasaki, cinstind însă, cu dragoste și respect, memoria nevinovaților care au pierit atunci. Niponii au refăcut din temelii o țară insulară, azi, cea mai prosperă de pe glob. Astfel, și-a dezvoltat Cultura... menținând nealterate tradițiile, trăind și iubind fără a se da în spectacol. Japonezii au uitat trecutul, și-au înăbușit durerea pentru cele două orașe martire și
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
și nu numai pe noi, ce ca un multu milostivu, și pe cei și pe alți fii ai noștri și părinți și rudenii care s-au mutatu mai Înainte de noi. Amin, Amin, Amin. Și această paraclitic(h)i cându zidesc temelie au nemerit un om cu 2 cărți, adecă cu o carte de are toate liturg(h)iile și cu aceasta, și eu eceasta paraclitic(h)i și le-am cumpărat atunce, și le-am afierositu Sfintei beserici, și cine le-
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Parpanița, parohia Drăgușeni: . Preotul Constantin Fligler ne lasă la rândul său o descriere a bisericii din Frenciugi, unde slujea și pe care o reproducem În continuare. . Nu se cunoaște arhitectul sau meșterul constructor al bisericii. Biserica a fost construită pe temelie de piatră necioplită, pe furci de lemn și pământ, În spațiul interior este aplicat un var alb, iar În exterior scândură. Biserica de dimensiuni mici, este acoperită cu tablă. Planul bisericii este cel tradițional, statornicit În arhitectura românească din secolul
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
albastră. Unele surse indică reparațiile din anul 1902 (să fie dat eronat?) . Reparații radicale au fost executate În anul 1905 prin stăruința preotului Ioan Anghel . Pridvorul bisericii a fost rezidit din piatră În 1910. În anul 1947 s-a lucrat temelia bisericii În partea de Nord și de Vest. La 4 martie 1947, Episcopul Grigorie Leu aprobă planul de Înfrumusețare prin plantarea terenului din jurul bisericii, putându-se face și dezgropări de oseminte cu slujbă și regruparea lor Într-o groapă comună
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
tone); dotarea P.S.I.; curățenia generală din curtea bisericii; pictarea stâlpilor Sfântului Altar; montarea catapetesmei (partea I) și a icoanelor; achiziționarea a patru candele pentru catapeteasmă, de bronz aurit cu email din Grecia Xaxira; construirea gardului Împrejurul bisericii, 280 metri liniari (temelie - 50 cm, stâlpi de țeavă și plasă bordurată zincată); construirea stâlpilor și a porții de la intrarea În curtea bisericii de la drumul județean; parcarea În fața bisericii; achiziționarea unui video proiector pentru biserică; confecționarea unui veșmânt și a acoperămintelor pentru altar din
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
sub formă de donație a troiței, pictată cu molini, ce urmează a fi montată În viitor, Într-o locație prestabilită din satul Frenciugi. La biserica veche s-au realizat: curățarea și conservarea catapetesmei; renovarea exterioară (vopsit pereții din scândură, reparat temelia, vopsit acoperișul de tablă, tencuit pereții de la intrare); montarea paratrăsnetului și Împământarea, dotarea PSI. Colecta din cursul anului 2013 s-a concretizat În suma 38.384 lei (parohie) și 26.980 lei(alte parohii), adăugându-se schimbul valutar În valoare
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
și nu numai pe noi, ce ca un multu milostivu, și pe cei și pe alți fii ai noștri și părinți și rudenii care s-au mutatu mai Înainte de noi. Amin, Amin, Amin. Și această paraclitic(h)i cându zidem temelie au nemerit un om cu 2 cărți, adecă cu o carte de are toate liturghiile și cu această paraclitchii și le-am cumpăratu atunce, și le-am afierositu Sfintei beserici, și cine le-ar fura și le-ar Înstreina de la
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
chezaș libertății voastre, să fie numit Freiburg. Nimeni să nu cuteze pe viitor să pună la Îndoială drepturile hotărâte În acest document. Mâine voi veni la sfânta liturghie În biserica Sfântul Nicolae și preo tul va bine cuvânta piatra de temelie a noului oraș. și curând vor veni meș terii pe care i-am năimit ca să ridice cea mai măreață casă a Domnului din acest ținut. Freiburg să de vină un oraș minu nat, a cărui frumusețe să fie admirată de
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
lui Creangă. O luai la dreapta, pe un drum destul de circulat la vremea aceea. Trecând prin Vânători, lăsam în urmă case sănătoase, cu grămezi mari din pietre de râu lângă porți. Aveam să aflu că prelucrate, se foloseau pentru ornarea temeliilor sau pentru pietruirea căilor de acces din gospodării. Înainte ca șoseaua să intre în pădure, apăru hanul Braniște despre care știam că fusese locul preferat de popas al lui Sadoveanu, pe când hălăduia pe acolo. Mi-am potolit setea cu o
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
a transmis și ne-a format elementele de bază ale educației în general, inclusiv cele de natură religioasă. Ceea ce am acumulat mai târziu, la diferitele școli pe care le-am urmat, s-a așezat și s-a clădit firesc pe temelia trainică fixată de mama. Dacă biserica ortodoxă română ar fi monitorizat activitatea strict religioasă a mamei noastre, actele de milostenie, binefacere și iubire a semenului său, ar fi avut motive temeinice s-o considere ca pe un neobosit și vajnic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
le sunt recunoscătoare. A.B.Am auzit zilele acestea că s-a propus ca Iașul să devină "capitală culturală", ce părere aveți? Nimic nu este imposibil și, în plus, este genul de vis care îndeamnă la fapte, care stă la temelia unor noi trepte. Știu că și Clujul nutrește acest vis și Timișoara, iar această concurență nu le poate fi decât de folos. După cum poate fi de folos culturii în general. Îmi amintesc că am participat o dată, cu mai mulți ani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Germania. Observ că plictiseala și dezinteresul cresc cu cantitatea paginilor scrise... vorba lui Schiller: Puținul e mult atâta timp cât multul pare puțin"! Ioana Pârvulescu Un mod de a crede în puterea bună, constructivă, ori dimpotrivă, distrugătoare, a cuvintelor. Asta stă la temelia scrisului profesionist, cred eu. Dar în ce privește plăcerea scrisului, cea mai puternică a fost la scrierea romanului"Viața începe vineri". Cele trei luni în care l-am scris au fost ca o vacanță petrecută în București, în anul 1987. Îl cunosc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
importanță, ci un anumit mod de a mă raporta la cuvânt, de a-i recunoaște o valoare aurorală: "La început a fost Cuvântul". Un mod de a crede în puterea bună, constructivă, ori dimpotrivă, distrugătoare, a cuvintelor. Asta stă la temelia scrisului profesionist, cred eu. Încrederea în cuvânt și teama de el. Diletanții se recunosc prin felul necugetat și nepăsător în care folosesc vorbele. Dar în ce privește plăcerea scrisului, cea mai puternică a fost la scrierea romanului " Viața începe vineri". Cele trei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
editură prin aceste proiecte, vă cunoașteți publicul? Ce proiecte pregătiți? Cunosc publicul Editurii Humanitas de pe vremea când făceam parte din el ca simplă anonimă (era foarte plăcut!). Știu ce am așteptat eu întotdeauna de la Humanitas: cărți temeinice, adică așezate la temelia unei culturi, cărți peste medie, care să nu plictisească și, nu în ultimul rând, să fie o editură care "să nu încremenească în proiect". În privința colecției "Cartea de pe noptieră", ea este continuată cu multă dăruire de doamna Mona Antohi. Cartea-borcan
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
orgiilor sexuale zoofile (deținuții fiind dezbrăcați la piele) cu scene de coprofagie. Asemenea momente aveau un efect teribil asupra victimelor, care găseau, de regulă, singurul sprijin în credință. Or, după participarea la liturghiile negre, întreaga lor credință era zguduită din temelii, nu pentru că ar fi participat afectiv la aceste mizanscene, majoritatea acționând robotizat, ci dintr-un sentiment firesc de vinovăție și rușine. Preotul P.K., unul dintre cei mai batjocoriți deținuți din Gherla, i s-a confesat printre lacrimi lui Octavian Voinea
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
național a devenit un fel de piramidă de ascensiune socială, o formă de oportunism național. Și acest lucru, ajutat și de eradicarea proprie‑ tății și de faptul că nimeni nu avea vreo bază de autono‑ mie personală, a distrus complet temeliile meritocrației în societate. Iar lucrul Ăsta ne costă și astăzi. Noi n-am lichidat consecințele comunismului, în timp ce într-o țară ca Estonia aproape că nu le mai simți. Tineretul de azi din Estonia nu mai vede nimic din perioada sovietică
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
deschis lupta fățișă contra dușmanilor împotmoliți în fărădelege și păcate.: „Talpa țării, biata gloată Ridica-vom din nevoi, Ridica-vom țara toată, Ridica-ne-vom pe noi.” „Tăria țării noastre” este intitulat un articol, semnat de R. Cândea, care explica: „Temelia țării noastre este țăranul”... „Programa noastră, a gazetei, o constituie Legea ca temelie a statului, Constituția care dă drepturi deopotrivă străinilor ca și românilor, fiecare având voie să scrie și să predice ce vrea prin gazete, dar rămânând rezonabil de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
gloată Ridica-vom din nevoi, Ridica-vom țara toată, Ridica-ne-vom pe noi.” „Tăria țării noastre” este intitulat un articol, semnat de R. Cândea, care explica: „Temelia țării noastre este țăranul”... „Programa noastră, a gazetei, o constituie Legea ca temelie a statului, Constituția care dă drepturi deopotrivă străinilor ca și românilor, fiecare având voie să scrie și să predice ce vrea prin gazete, dar rămânând rezonabil de ceea ce spune și ce face” - se spunea într-un articol. Altele purtau titulatura
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Literară”, ai cărei întemeietori se numără printre conducătorii Glasului Bucovinei, susținută prin colaborarea aceleași grupări a fost continuatoarea vrednică a acelui foileton.” Bucovina, pe jumătate în haină nemțească, iar cealaltă scrisă în limba română, dar cu litere chirilice a constituit temelia românismului în Bucovina - pământ românesc... 114 Continuatoare a promovării românismului în Bucovina, gazeta Glasul Bucovinei a avut parte de experiențe de viață, unele dureroase... În primele sale numere, D. Marmeliuc, unul dintre conducătorii ei, semna editorialul „Tot cenzura”, în care
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
echilibrul socialeconomic al secolului al XX-lea, ancorând la actuala „stare a lucrurilor” cita dintr-un memoriu public care se vede a fi și credința redacției și lucrătorilor ei: „Suntem un stat anarhist, lipsit de respectul legii și al stabilității temeliilor sale constituționale; suntem un popor needucat în disciplina muncii și cu ierarhia valorilor morale; suntem o națiune anemiată în energii și paralizată în avânturile noastre sufletești; suntem o colectivitate haotizată și văduvită de conștiința unei desăvârșiri morale, suntem un organism
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Stoica, menționat la nr.27/1912 (Format 20x32 cm. - 42 x 51 cm). Apărea în fiecare zi de sâmbătă. În „Să ne regăsim” redacția își propunea ca „în locul pizmei și urii” și să ne „împrietenim, să pășim spre regenerare, punând temelii noi pentru o viață nouă!” Invitați să facă abonamente, cititorii aflau și mai clar că menirea ziarului era „de a strânge rândurile românilor de bine pentru organizarea energică și dezinteresată a intereselor românești di Bucovina.” Ziarul vorbea despre cei cinci
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
evidențiind faptele acestui dascăl.. După cum, revista n-a uitat să evidențieze personalitatea „marelui om în lumea celor care nu aud și nu vorbesc” - Samuel Hainicke, „primul însărcinat cu încercarea și înzestrarea unui institut public pentru surdo-muți”, cel care „a pus temelia scrisului și articulației... Îmbărbătânduși cititorii, revista publica la Foița materialul „Un predecesor surdo-mut al regelui Italiei”, evidențiind că „principele Emanuel Filibert de Carignan, care descindea din familia ce a domnit din anul 1831 și până la urcarea pe tron a lui
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
glas de aspră mustrare pentru cei în trândăvie și puțintică chemare spre cărările îndreptării”, era privită „cu ochi dușmănoși” de acei „ care aveau îndestulător motive de a se teme, că prin ridicarea românilor la o stare mai omenească se surpă temelia bunăstării lor materiale și li se prăbușește cetățuia privilegiilor politice.” Dr. I. Lupaș, 1916. ne spune că „un consilier din Cluj, Somlai, care era suprarevizor de ziare, nu s-a sfiit ai spune lui Barițiu, că prin foile lui propagă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Închisoarea noastră cea de toate zilele" și va păși "direct în libertate"? (Convorbiri literare, nr. 10, octombrie, 1997) O CARTE NEAGRĂ A LITERATURII Cum afirma d-na Monica Lovinescu, într-un interviu din "22" (nr. 12/1998): "Uitarea stă la temelia tuturor bolilor tranziției" și, în continuare: "Uităm-iertăm. De fapt, nu putem ierta ceea ce am uitat... De altminteri, tocmai pentru că uităm fără condiții, nici nu ni se cere iertare". Tot în acest dialog se remarcă: "memoriile și mărturiile încep să fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
poate să-și facă de cap și de cuvînt?", cînd potrivitorul de cuvinte se pronunță, în fața Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române pe care Ierunca o supranumește: parlamentul căderii și căzăturilor românești, astfel: În scrierea noastră veche, statornicirea altor temelii se numea Descălecare. Descălecătorii sînt aici, în fruntea Marii Adunări Naționale: ei se numesc: PARTIDUL". Condamnarea lui Arghezi se face și în numele a ceea ce Virgil Ierunca a susținut că este poezia: "Noi sîntem dintre aceia care cred că poezia nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]