5,751 matches
-
scris-o el, dar am și discutat personal cu el. C. I.: Dar scopul comuniștilor nu erau atât cotele, pentru că ei știau că nu se pot realiza cotele acelea fixate în mod deliberat mai mari, cât inducerea fricii și a terorii, pentru a-i determina pe țărani să treacă la gospodăria colectivă. R. R.: Da. Știau că oamenii nu pot face producție pe măsura cotelor fixate și voiau să distrugă oamenii gospodari din sat, cei care se mai puteau opune, pentru că
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
scapi niciodată din mână. Iar ei o aveau. Pe lângă trupele de ocupație, își creaseră, în regim de urgență, propriile trupe. Ale Securității, în primul rând. Acestea stăteau cu fața întoarsă către populație și o "scanau" clipă de clipă, aplicând continuu teroarea, o tehnică a hăcuirii bazată pe lipsa de identitate certă a "dușmanilor". Ceea ce-nseamnă: oricine putea deveni dușman (sublin. noastră, C.I.). Toți câți păreau să nu consimtă la noua stare de lucruri (și asta începea, vă amintiți, de la cei care
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de a constitui sau organiza asociații secrete cu scopul de a răsturna în mod violent ordinea socială existentă în stat, fie că au sau nu caracter internațional; și lit. c.): faptul de a lucra prin mijloace violente pentru a produce teroare, teamă ori desordine publică, cu scop de a schimba ordinea economică sau socială din România"). Faptul grav și care înspăimântă, după cum de asemenea aruncă și îndoiala asupra activității organizației M.O.D.R. precum și asupra acțiunilor concrete, petrecute este că faptele
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
la seminarii pentru că vor. Ich will! Oamenii ăștia sunt dresați să-și dorească să facă ceva pe bune. Și pentru asta primesc bani și acces lejer la facilități de tot felul. Te poți însă deprima din două motive: ori trăiești teroarea opțiunii, ori tragedia rateului relației cu colegul blond de la seminarul de filosofie. Altfel, ai chef să te apuci de capoeira, ai curs de capoeira. Îți vine să te revolți împotriva societății de consum, a globalizării și să protestezi împotriva întâlnirii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
literară, 3 februarie 1966. Damșa, Teodor, Biserica Greco-Catolică din România în perspectiva istorică, Editura de Vest, Timișoara, 1994. Dante, F., Storia della Civilta Cattolica (1850-1891), Edizioni Studium, Roma, 1990. De Lamennais, F., Correspondance inedite, vol. II, Paris 1863. Deletant, Denis, Teroarea comunistă în România, Gheorghe Gheorghiu Dej și statutul polițienesc 1948-1965, Editura Polirom, Iași, 2001. Démier, Francis, Istoria politicilor sociale. Europa sec. XIX-XX, Institutul European, Iași, 1998. Denzinger, H., Enchiridion Symbolorum, EDB, Bologna, 1995. De Rosa, G., Luigi Sturzo: La Croce
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
precis după Primul Război Mondial, când s-a inagurat "societatea de masă", când rolul și locul individului în gestionarea problemelor statului s-au schimbat radical. Beneficiarii mutațiilor produse în spațiul social au fost în primul rând regimurile totalitare, care prin teroare și propagandă construiau valorile unui pretins viitor, total diferit de trecutul decadent (Mioara Anton, Propagandă și război. Campania din Est 1941-1944, Editura Tritonic, București, 2007, p. 16, Jean-Marie Domenach, Propaganda politică, traducere de Dana Lungu, Dan Lungu, Editura Institutul European
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Mihai Lostun, op. cit., p. 131. 289 Ibidem. 290 Nechita Runcan, Relațiile României cu Vaticanul în perioada interbelică, Ex Ponto, Constanța, 2004, p. 180. 291 Sentinela catolică, nr. 4, 1925, p. 1. 292 Mihai Lăstun, op. cit., p. 162. 293 Denis Deletant, Teroarea comunistă în România, Gheorghe Gheorghiu Dej și statutul polițienesc 1948-1965, Editura Polirom, Iași, 2001, p. 79. 294 H. Stehle, Eastern Politics of the Vatican, 1917-1979, tradusă de Sanda Smith, Ohio University Press, 1981, p. 265. 295 Iulian Munteanu Ghercă, "Biserica
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
numeroase lecturi (dintre care unele fusesră deja făcute pentru Ispitirea Sfântului Anton). A citit Mesnagier de Paris, studiile lui Maury, Credințe și legende ale Evului mediu, Credințe și legende ale Antichității, dar și o lucrare de Maury, Halucinații hipnagpgice sau teroarea simțurilor în starea intermediară între veghe și somn (1845) care a putut să-l inspire sub aspectul oniric al poveștii. A putut să găsească la Maury evocarea "cerbilor cu capete omenești și cu barbă" interferența dintre vânătoare și sfințenie ("Sfinții
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
îl va împiedica să iasă din casă. Ca și în Prăbușirea casei Usher, naratorul este cuprins de o "anumită teamă nerațională și nedefinnită" în fața frumuseții sălbatice a unui loc bântuit de un farmec obscur care pune nervii la încercare 429, teroare care totuși nu este lipsită de curiozitate: "Dincolo de nevoia de a găsi un adăpost, încercam de fapt nevoia de a termina cu povestea asta". Care poveste? Nu știm și nici nu o vom ști. În acest climat nu lipsit de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în prezența unui oaspete cu aerul neliniștit și rebel, pe de o parte, teribil de invizibil, pe de altă parte, fac ca pentru Camus ca și pentru Maupassant, noaptea să fie un moment al adevărului, amestecat cu neliniște sau cu teroare, după caz. Să petreci noaptea sub același acoperiș creează inevitabil niște legături, fie ele pozitive sau negative. În camera în care, de un an, dormea singur, această prezență îl stânjenea, dar îl stânjenea și pentru că îi impunea un anume fel
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
într-adevăr, o fragilitate a subiectului în proximitatea sa cu diferitele figuri ale alterității. Ea creează un raport inegalitar pe care îl poate fundamenta posibilitatea unor raporturi de puteri alienante. Îndatorarea originară semnează atunci intrarea subiectului într-o lume a terorii etice dominată de conflict și de culpabilitate. Datoria se dovedește de neispășit. Antecedența absolută a celuilalt are forța legii tragice. "Nu ai nici cea mai mică vină, poate doar cea de a fi fost prea bun pentru mine" îi scrie
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
dar continui să păstrez în gură cu dezgust și cu un sentiment de rușine, ca și cum cuvintele ar fi carne crudă, carne tăiată din trupul meu (atât de mult m-a costat). În sfârșit, rostesc fraza, dar îmi rămâne o mare teroare pentru că văd că totul în mine este gata pentru o muncă poetică, că această muncă ar fi pentru mine o soluție divină, o intrare reală în viață, în timp ce la birou trebuie, în numele unei lamentabile hârțogării, să-i smulg o bucată
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
extremiștilor un strigăt puternic de adunare. Ei exploatează nedreptățile și acest conflict persistent pentru a construi o legitimitate și a recruta combatanți străini în Europa și în lume; conflictul israeliano-palestinian nu poate decât să producă mai multă ură, violența și teroare în lume".838 În concluzie, nimic notabil pentru intervalul 2012-2015, în ceea ce privește perspectiva încheierii unui acord de pace (chiar și interimar), singura certitudine care rămâne este aceea că istoria va confirma dacă se va scrie pacea între cele două popoare la
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
din 23 octombrie 2015), de la Viena, s-a făcut apel la "restabilirea calmului între israelieni și palestinieni", mediatorii internaționali apreciind că "sunt necesare măsuri semnificative în vederea ajungerii la o soluție cu două state în conflictul israeliano-palestinian", condamnă "toate actele de teroare și violența împotriva civililor".992 Așa cum s-a putut remarcă din prima parte a prezentului subcapitol, dacă în primii ani de la debutul oficial al misiunii diplomatice Cvartetul a avut întâlniri bine prestabilite (aș putea spune de rutină) având în vedere
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
a se respectă reciproc, a coopera și a-și construi încrederea.1023 Dl. Michell Bard este convins că "una dintre cele mai mari probleme o constituie experiență israeliană din Gază", deoarece după retragerea din Teritoriile Palestiniene în locul păcii au primit teroare și din acest motiv israelienii nu doresc să repete acesta experiență; în viziunea Dlui Leș Campbell "probabil singura modalitate de a rezolva acest conflict prelungit este printr-o abordare de tip peace- building", pe termen lung și printr-un proces
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
producerii unui rezultat scontat. Strategia este, deci, ordonarea metodelor”(Hadji Ch., L'évaluation des actions éducatives, p. 48). În evaluarea elevilor semnificația conceptului de strategie s-a conturat greu „fiind și astăzi controversată și divergentă la diverși autori”(Ungureanu D., Teroarea creionului roșu, 2001, p. 142). Semnificația de bază a conceptului de strategie este aceea a modului în care se combină metodele între ele, metodele cu mijloacele de învățare dar și cu formele de organizare a activității. Strategia desemnează „modul optim
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
în considerare multe alte elemente, aspecte, parametri, care ilustrează mai relevant complexitatea sporită a evaluării educaționale contemporane, necesitatea de a-i oferi evaluatorului mai multă libertate de mișcare, inițiativă, originalitate și creativitate, pe fondul unei responsabilități în consecință.'' ( Ungureanu D., Teroarea creionului roșu, 2000). „Strategia în evaluarea educațională reprezintă conduita deliberativă responsabilă a evaluatorului în toate aspectele și pe întreaga întindere a demersului evaluativ, ca și opțiunea pentru cel mai oportun și mai adecvat mod de evaluare pedagogică, în situația instructiv-educativă
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
Strategia în evaluarea educațională reprezintă conduita deliberativă responsabilă a evaluatorului în toate aspectele și pe întreaga întindere a demersului evaluativ, ca și opțiunea pentru cel mai oportun și mai adecvat mod de evaluare pedagogică, în situația instructiv-educativă dată” ( Ungureanu D., Teroarea creionului roșu, 2000 p. 148). Criteriile folosite de diverși autori pentru clasificarea strategiilor sunt destul de diverse. Robert E. Stake, propune o clasificare a strategiilor evaluative luând ca bază opt „dimensiuni”. Aceste „dimensiuni” sunt utilizate de numeroși specialiști pentru a descrie
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
holistică sau evaluare sectorială; - evaluare categorială sau evaluarea personalizată; - evaluare integrativă sau evaluare contextualizată; - evaluare reflectivă sau evaluare participativă; - evaluare imperativă sau evaluare negociabilă; - evaluare motivantă sau evaluare sancționată; - evaluare formală sau evaluare informală; - evaluare internă sau evaluare externă.” (UngureanD., Teroarea creionului roșu, p. 144) În prezent teoria și practica educațională se poate reduce la două tipuri de strategii evaluative, și anume: 1. Strategii evaluative criteriale (bazate pe obiective); 2. Strategii evaluative normative sau comparative. 2.1.1. Strategii evaluative criteriale
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
evaluare criterială bazate pe obiective slab structurate, numai orientative, oferind doar o axă direcțională și sensul de parcurgere a ei, fără a se preciza dinainte nici în ce ritm, nici până unde exact, în ce secvențializare și succesiune. ( Ungureanu D., Teroarea creionului roșu, p. 147) Obiective cu care se operează sunt: obiective curriculare, obiective cadru, obiective de referință, obiective de evaluare propriu-zisă, îndeosebi cele socioafective. Evaluarea comparativă este frecvent criticată, ea nu trebuie complet eliminată, ci limitată la strictul necesar. Fiind
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
tot ceea ce este vechi este și depășit, după cum nu tot ceea ce este modern este și valoros”(Cerghit I., Curs de Pedagogie, 1988). Despre această clasificare realizată pe criteriul tradițional-modern vorbesc și alți specialiști, precum: (Cucoș C., Pedagogie, 2002); (Ungureanu D., Teroarea creionului roșu, 2000), (Stoica A.,SNEE ). 2.3.1. Metode tradiționale de evaluare Evaluarea orală Evaluarea orală se realizează printr-o conversație prin care cadrul didactic urmărește cantitatea și calitatea procesului de învățare realizat de elev. Conversația poate fi individuală
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
ascultare”, „ieșire la tablă”, astăzi „poate avea forme diferite, de la răspunsuri la câteva întrebări ale cadrului didactic la un discurs oral de o anumită mărime și durată, de la simpla relatare, rezumare, până la considerații, interpretări, analize, comentarii, opinii personale”(Ungureanu D., Teroarea creionului roșu, 2000, p. 130). Evaluarea orală este impregnată de subiectivism mai mult decât oricare dintre celelalte modalități de evaluare. În evaluarea orală se manifestă cu pregnanță factorii variabilității notării, în toată complexitatea lor: efectul de ordine, de contrast, Halo
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
asociază acordarea de note sau calificative în urma evaluării „față în față“. Cu toate acestea, realitatea educațională din clasă impune folosirea conversației, a dezbaterii orale. Datorită virtuților sale, „ponderea comunicării orale nu poate fi detronată nicicând de comunicarea scrisă” (Ungureanu D., Teroarea creionului roșu, 2000, p. 133). Argumente pentru utilizarea metodelor de evaluare orală: reprezintă modalitatea cea mai simplă de comunicare între elevi și cadrul didactic; limbajul folosit în acțiunea educațională nu are numai o dimensiune informațională, cognitivă, ci și una afectivă
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
întârziere; nu sunt posibile replierile, revenirile, întoarcerile în cazul unor erori nesesizate la timp; în cazul probelor scrise de tip ierarhic-cumulativ unde rezultatele parțiale sunt reintroduse ca premisă în sarcina imediat următoare, persistența în greșeală compromite întreaga lucrare (Ungureanu D., Teroarea creionului roșu, p. 134); aspectele privind logica discursului, stilul personal, competențe lingvistice ale elevului ies mai pregnant în evidență, fiind taxate de evaluator și, ca atare, influențează calificativul, nota finală acordată. În concluzie, evaluările orale și evaluările scrise au particularități
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
Spre exemplu, există teste pedagogice educaționale care evaluează nu numai cunoștințe, ci și alte categorii de achiziții elaborate în sfera educației, cum ar fi deprinderile, priceperile, abilitățile, capacitățile, modelele acționale, interiorizate și chiar comportamente și trăsături de personalitate. (Ungureanu D., Teroarea creionului roșu, p. 189) Pentru evitarea confuziilor se lucrează cu conceptul de „teste docimologice”, întrucât acestea, asemenea testelor pedagogice sau educaționale, „sunt expres orientate spre procesul instructiv-educativ și rezultatele acestora la nivelul elevilor”.(Ungureanu D., Teoria curriculumului, p. 189) Caracteristica
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]