5,076 matches
-
au estimat exact modul de gîndire al lui Ceaușescu și măsura În care el ignora situația reală din România, românii au dovedit o lipsă de Înțelegere pe mai multe planuri. Pentru aceia dintre observatorii politici care cred că ultimul regim totalitar a fost În Uniunea Sovietică a lui Stalin, cartea lui Kirk și Răceanu merge, parcă, pe definiția totalitarismului, atingînd toate punctele pentru a demonstra că regimul din România se Încadra În această categorie: suprimarea drepturilor și libertăților fundamentale, imixtiunea Securității
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
oficial anunțată de partea americană. În ultima instanță Însă, conținutul convorbirilor și al Înțelegerilor Încheiate determină importanța unei astfel de vizite, și nu caracterul acesteia”. Un al doilea element, la fel de important, este viziunea asupra drepturilor omului. Faptul că un regim totalitar nu punea nici un preț pe drepturile fundamentale nu trebuie să mire; Însă Bucureștiul a dovedit o incapacitate totală de a Înțelege importanța acestei chestiuni pentru conducerea de la Washington - nu atît pentru ramura executivă, care a arătat adesea că se poate
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
populist naționaliste interbelice sînt citate extensiv și cel mai adesea favorabil În detrimentul celorlalte nu este tocmai Întîmplător. Personajele „preferate” ale istoriei românilor rămîn tocmai cele care se află În genealogia ideii de naționalism integrant, a ideologiei naționale și a proiectului totalitar de stat național. Semnificativă este lipsa preocupărilor de istorie culturală, de istorie a ideilor, istorie a mentalităților, istorie a ideologiilor etc. Mulți clasici ai literaturii române au avut o foarte intensă activitate politică și cel mai adesea aceste două aspecte
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
1 euro în anul 2007 până la 4,2 lei pentru 1 euro în anul 2009. În România, Guvernul se confruntă la nivelul ramurii agricultură cu un fenomen specific, cauzat de fărâmițarea suprafețelor agricole urmare a împroprietăririlor efectuate după căderea regimului totalitar comunist și a disponibilizărilor masive de personal din sectoarele industriale. Astfel, s-a ajuns ca la nivelul anului 2007 exploatațiile agricole private să fie organizate astfel: 10,9 mii exploatații agricole pe o suprafață de 2475 mii ha, cu o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237017_a_238346]
-
Pe baza lor, psihiatrii primesc o putere de decizie importantă, "supraputerea", printr-un raport de subordonare față de puterea politică. Astfel, parteneriatul psihiatrie- putere politică, în guvernarea sufletelor-probleme sau a sufletelor care creează "probleme" sistemelor social-politice, nu l-au inventat regimurile totalitare ale secolului XX, ci el există din zorii Modernității. Această relevanță a cercetărilor lui Foucault i-a neliniștit pe toți acei intelectuali echipați cu "radical psiho-". Nebunul e cel care critică și cel care nu acceptă adevărurile leadership-ului modern (intelectuali
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a permis să critice psihiatria și instituirea unor norme arbitrare pe baza unei instrumentalizări acelui "radical psiho", pe care profesorul francez l-a descris în cursul Puterea psihiatrică. Psihiatria, ca practică social-politică, stă în proximitatea culpabilă a unor regimuri politice totalitare. Psihiatria politică s-a practicat încă de la constituirea acestei discipline. Psihiatrul, ca expert al "sănătății creierului", pus în slujba regimurilor politice poate demonstra că X, Y, Z, individ inconvenient sistemului, devenit element "recalcitrant", "incomod", este "bolnav". Psihiatria politică nu a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
practicat încă de la constituirea acestei discipline. Psihiatrul, ca expert al "sănătății creierului", pus în slujba regimurilor politice poate demonstra că X, Y, Z, individ inconvenient sistemului, devenit element "recalcitrant", "incomod", este "bolnav". Psihiatria politică nu a fost caracteristică doar sistemelor totalitare de stânga (URSS și statele comuniste), ci o întâlnim în Statele Unite în anii '50, în Brazilia și în alte pseudo-democrații din anii '70. Michel Foucault, preocupat de acest parteneriat antiuman (politică + psihiatrie), spunea că a încercat "să analizeze cum, în
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
devine distrugător și represiv la adresa existenței unor intelectuali neînregimentați politic, disobedienți civic și nesupuși mai marilor zilei din domeniul unde ei activează. Sistemul închis, bazat pe Instrumente, atacă, dincolo de legi, și descalifică în cel mai ticălos mod. E de sorgintă totalitară! Un sistem totalitar în esența mecanismelor sale de guvernare, dar un sistem care poate fi la rândul lui atacat. Foucault era de părere că un intelectual izolat și incomod nu are nicio șansă împotriva unui asemenea sistem totalitar 88. Totuși
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
represiv la adresa existenței unor intelectuali neînregimentați politic, disobedienți civic și nesupuși mai marilor zilei din domeniul unde ei activează. Sistemul închis, bazat pe Instrumente, atacă, dincolo de legi, și descalifică în cel mai ticălos mod. E de sorgintă totalitară! Un sistem totalitar în esența mecanismelor sale de guvernare, dar un sistem care poate fi la rândul lui atacat. Foucault era de părere că un intelectual izolat și incomod nu are nicio șansă împotriva unui asemenea sistem totalitar 88. Totuși el are singura
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de sorgintă totalitară! Un sistem totalitar în esența mecanismelor sale de guvernare, dar un sistem care poate fi la rândul lui atacat. Foucault era de părere că un intelectual izolat și incomod nu are nicio șansă împotriva unui asemenea sistem totalitar 88. Totuși el are singura șansă de a lupta printr-o reciprocitate de forme de manifestare împotriva unui sistem ticăloșit, corporatizat și oligarhic. O "recenzie" la vreo carte ieșită din tipicul discursului public. Dar și o replică la acea "recenzie
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de forțe între actorii sociali, cât prin minciuni și calomnii 89. Sistemele de putere (civice și politice!) pot fi distruse în emergența constituirii lor, iar această distrugere este vitală. De ce? Pentru că aceste sisteme moderne de exercitare a puterii politice sunt totalitare, strivesc individul și individualizarea acestuia, impun clișee, etichete, idei și imagini preconcepute în fenomenul de masă al opiniei publice. Distrugerea sistemelor arbitrare de cunoaștere-putere este sarcina noul umanism de mâine. Aceste sisteme arbitrare sunt formate din universități, ale căror funcție
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
elitiști puternici" ale căror discursuri reprezintă mai mult un monopol asupra puterilor civililor, și nu un mod critic și constructiv de a participa la o cunoaștere dezinteresată. Un sistem antidemocratic compus din politicieni și norme arbitrar gândite, impuse societății. Sistemul totalitar al lumii moderne este compus dintr-o serie de instituții (spitale, școli, instituții ale Justiției și Fiscului, poliție, armată, servicii speciale etc.) pe baza unor pozitivități livrate societăților. Astfel, s-a spus că avem nevoie de o armată pentru a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
un sistem fiscal pentru a regulariza veniturile ș.a.m.d. Cel puțin acestea sunt motivațiile psihologice pentru susținerea unor regimuri politice moderne de către actorii sociali. Nevoile oamenilor, elaborarea unor pozitivități și interesele regimului politic participă la structurarea unui sistem politic totalitar, unde oamenii devin "numere" și "funcții". Regimul politic folosește, de cele mai multe ori, această infrastructură socială în folosul său, al membrilor care-l compun, în detrimentul societății civile. Cele mai bune spitale, școli și alte organisme sunt puse în slujba exponenților de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
tot ceea ce se manifestă drept diferență de gândire și de acțiune în societăți cripto-staliniste, precum cea românească de după 1990, este taxat drept rezistență, opoziție față de o cunoaștere-putere oficială, propagată de intelocrați și Curte. Foucault gândea cu istoria. Astfel că fenomene totalitare precum fascismul și stalinismul l-au condus pe gânditorul francez să mediteze asupra unor întrebări, aparent, simple: Cum funcționează puterea la nivel social, cotidian, la nivelul practicii curente? Ce efecte stârnește jocul puterii în cadrul societății? Cum se manifestă relațiile de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Mussolini etc.) care au distrus și creat sisteme de putere politică. Individul modern are mai multe șanse în fața "sistemelor de putere social-politică" decât ar fi avut-o omul medieval sau premodern. Cu toate acestea, individul modern este strivit de presiunea totalitară și în creștere a unui sistem social-politic nereformat și care-l supraveghează continuu, într-un mod insidios și nelegal, pentru a-i controla forțele, puterile sale singulare și relațiile lui cu mediile social-politice. Problema ieșirii din minorat, formulată de Kant
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
peste tot în societate. Formarea individului este o concepție de sorginte liberală, contrară societății ca un mecanism perfect, unde orice eroare și orice ilegalitate să fie ușor de reperat. Astfel, acest individ modern, format ca o entitate distinctă, respinge tendințele totalitare pe care societatea modernă, al cărei motor este capitalismul, le dezvoltă ca o condiție emergentă unui "mai mult" și unui "mai bun". Societatea modernă și contemporană nu poate lua forma totalitară a unui calcul algebric. Politica "de calcul" este o
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
individ modern, format ca o entitate distinctă, respinge tendințele totalitare pe care societatea modernă, al cărei motor este capitalismul, le dezvoltă ca o condiție emergentă unui "mai mult" și unui "mai bun". Societatea modernă și contemporană nu poate lua forma totalitară a unui calcul algebric. Politica "de calcul" este o reminiscență totalitară! Astfel, în secolul al XVIII-lea, conceptul de "individ" desemna un grup restrâns de cărturari, oameni de elită, fără a avea conotația de astăzi (ceva "fără formă", impersonal și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
care societatea modernă, al cărei motor este capitalismul, le dezvoltă ca o condiție emergentă unui "mai mult" și unui "mai bun". Societatea modernă și contemporană nu poate lua forma totalitară a unui calcul algebric. Politica "de calcul" este o reminiscență totalitară! Astfel, în secolul al XVIII-lea, conceptul de "individ" desemna un grup restrâns de cărturari, oameni de elită, fără a avea conotația de astăzi (ceva "fără formă", impersonal și non-distinctiv). Individualitatea era o onoare și un privilegiu regal. De exemplu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
mai poate lupta cu marile trusturi americane și occidentale. Ceea ce poate el face este impunerea unor legi corecte în raport cu cetățenii lui și cu inițiativele de profit ale corporațiilor. Autonomia creației individuale și spontaneitatea gândirii sale sunt strivite de aceste tendințe totalitare, pe care marile grupuri capitaliste le dezvoltă în societățile noastre. Individul consumerist devine incapabil de a mai crea ceva autentic dincolo de "mode" și "etichete". Trusturile sunt expresia unui sistem al lui "mai mult"; un sistem al lăcomiei, dar și al
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
compun umanismul modern cu toate avatarurile lui! Dacă ar fi să comparăm bineînțeles, utopic acest umanism modern cu cel antic, vom fi surpriși să constatăm cât de puțină libertate are individul modern, devenit element și funcție pentru o mașină statală totalitară și impersonală. Fenomenul îndoctrinării nu se poate forma decât printr-o inoculare, fără spirit critic, problematic, a unor idei convergente cu interesele anumitor grupuri umane, care sunt implicate în susținerea diverselor regimuri politice. În instituțiile "civice", cu efect de îndoctrinare
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
matură nici azi pretutindeni în lume. Este doar o iluzie că trăim în societăți civile dezvoltate, unde nu ne mai rămâne nimic de făcut, decât să privim... "spectacolul politic". Toată această utilizare verbală (cotidiană) "trebuie/nu trebuie..." este de sorginte totalitară. Individul modern se află sub incidența normelor, a regulilor care îi spun ce trebuie și ce nu trebuie să gândească, să facă. El trebuie să se afirme, să se formeze social și cultural, dar în acelasi timp nu trebuie să
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
incidența normelor, a regulilor care îi spun ce trebuie și ce nu trebuie să gândească, să facă. El trebuie să se afirme, să se formeze social și cultural, dar în acelasi timp nu trebuie să încalce normele unui regim social-politic totalitar, dacă vrea să existe ca element social și, in extremis, uman. Sufletul și corpul său devin părți ale unei anatomii social-politice, de care se ocupă tehnologii statului. Să le spunem tehnocrați? Foucault și-a intitulat ironic cursul Trebuie să salvăm
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
s-a putut instaura hegemonia statului-națiune, a instituțiilor acestuia asupra majorității civilor; civili care și-au cedat puterile politicienilor pe baza principiului reprezentării. Cum a fost posibil ca filosofiile occidentale ale libertății și puterii să conducă la formarea unor state totalitare în secolul XX? Prin această ofertă iluzorie a statului-națiune, în același timp stat politic și stat disciplinar, stat de diplomație și stat de poliție, s-a putut cristaliza un fel de mișcare socialistă, socialismul din secolul al XIX-lea. Acel
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
puterea să ocupe tot spațiul de gândire al filosofilor moderni? De ce filosofi moderni "de un comic amar" (Foucault) au fost utilizați de aparatele politice "la autorizarea unor forme excesive de putere?"134. De ce, în societatea noastră, autoritățile politice cu vocație totalitară vor să elimine orice formă de autonomie civică? Toate aceste întrebări nu vizează nici libertatea, nici puterea, ci relațiile dintre natura cunoașterii noastre și funcționalitatea cunoașterii-putere, funcționalitatea principiului reprezentării, vizează relațiile dintre puterile noastre singulare, limitate și forțele de intervenție
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
etici între civic și politic, între formele de cunoaștere ale civililor și formele de control, de represiune și de manipulare ale puterii-cunoaștere. Orice putere politică care își exercită mecanismele împotriva puterilor singulare ale cetățenilor unui anume stat este o putere totalitară, o contra-putere. Ea produce rezistență. Nu controlul politic asupra societății este problema de fond, ci situația sau procesul prin care acest control politic creează relații inegale, arbitrare între cele două tipuri de putere: putere a civililor și putere a mecanismelor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]