8,428 matches
-
va apărea aievea, înainte de a avea certitudinea că au într-adevăr de-a face cu Heracles în carne și oase, întors din lumea celor morți, toți se vor întreba dacă nu cumva e vorba despre o nălucire dintre cele ce tulbură visele. După cufundarea în lumea tenebrelor, eroul celebrează întoarcerea la lumină. Firește, această coborâre în bezna Infernului și această revenire la lumina zilei sunt de neconceput fără ajutorul zeilor, privilegiu de care se bucură din plin semizeul Heracles. Dar tot
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
una care și-a uitat calvarul, o piatră fără amintiri și fără grai, o statuie veșnic mută și din ochii căreia, aidoma statuii lui Niobe, să nu mai izvorască niciodată vreo lacrimă, pe care fantomele trecutului să nu o mai tulbure și amintirile să nu o mai tortureze. De altminteri, chiar și Tezeu, uluit de plânsul lui Heracles, nu-l mai recunoaște. E într-adevăr un Heracles de nerecunoscut, care a trăit clipe tragice și care acum nu mai aspiră decît
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
minunea acestei „științe” supranaturale în care profeția se îmbină cu interpretarea dorințelor celor mai secrete. Mai târziu, în actul al patrulea, Macbeth va implora vrăjitoarele să-i răspundă la întrebări, oricare ar fi taina puterii pe care o dețin. E tulburat și măcinat de incertitudini; ar accepta, ca să le spulbere, chiar și originea satanică a harului lor. Iar ele, după îndeplinirea unui ritual clasic de vrăjitorie, vor invoca pentru el cele trei arătări și-l vor lăsa să asculte cele trei
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
care se întemeiază ambivalența apariției și a aparenței. Puteri care, în egală măsură, confirmă adevărul și autentifică minciuna. Dar, pentru a ajunge aici, mai trebuie și ca, prin mijlocirea vreunui miracol ori a unei farse oarecare, percepția vizuală să fie tulburată de intervenția unor factori perturbatori. Iar dintre aceștia, la Shakespeare - ca de altfel și în interludiile hazlii din teatrul no, cunoscute sub numele de ky:gen -, beția e poate starea cea mai nimerită pentru a furniza o versiune comică a
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
trăiesc oameni obișnuiți, supravegheați fără încetare de undeva din afară, dintr-un loc căruia moartea îi este bine cunoscută. În interiorul casei - o scenă de familie, o atmosferă tihnită, lipsită de griji, pe care locatarii cred că nimic nu o va tulbura, căci ușa e închisă. În exterior, Bătrânul, însoțit de Străin, se uită înduioșat la ființele apărate de „dușmanul nevăzut” doar de niște biete ferestre. În partea mai întunecoasă a grădinii, unde cei ai casei nu calcă niciodată și unde umbra
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Rörlung îi răspunde afirmând că trebuie „să nu-i deschidă ușa unui oaspete atât de primejdios”, cum e visul ei zănatic. E mult mai bine, adaugă el, să rămânem pe loc, „întorcând spatele la tot ceea ce ar putea să ne tulbure”. Prezența amenințătoare, neliniștitoare și fascinantă totodată, a acestui altundeva perturbator, a acestei alterități a unui spațiu necunoscut și sălbatic, de unde s-ar putea ivi oricând „oaspetele primejdios” reprezintă una dintre cheile universului ibsenian. Aidoma fantomei ce revine dintre morți, străinul
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
magician ce reînvie amintirile din anii tinereții, care face ca morții să revină printre cei vii, tot așa cum îl va face pe copil să se întoarcă acasă și tot așa cum, la sfârșit, va restabili ordinea lucrurilor, după ce, cu ajutorul Îngerului, o tulburase profund. Bătrânului filozof ce refuză să-și deschidă caseta cu amintiri, cutia memoriei, căci se împotrivește trezirii morților din somnul lor de veci și evocării spiritelor: Lasă caseta, nu trezi morții, Lasă caseta, nu chema duhurile! Moș Crăciun îi răspunde
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
poate străpunge peretele transparent, o interesează realmente pe Ilse. Când îl întreabă pe Cotrone dacă Sgricia se crede moartă, acesta îi răspunde: „Se crede într-o altă lume, Contesă, ca noi toți, de altfel”. Iar evocarea acestei alte lumi o tulbură profund pe Contesă/Ilse: ILSE (tulburată) — Care lume? Și ce-i cu vocile astea? COTRONE — Ascultă-le, dar nu încerca să ți le explici. Aș putea... CONTELE — Dar nu sunt voci adevărate, sunt imitații. COTRONE (către Conte) — Ce-are a
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Orice efigie adevărată își are umbra ei, care o dublează, iar arta decade începând din momentul când sculptorul modelator se teme că, sculptând, descătușează și pune în libertate un soi de umbră a cărei existență îl va obseda, îi va tulbura tihna”. „Arta” înțeleasă, desigur, în sensul occidental al termenului, ca pură fabricație estetică a unor efigii vide lăuntric, nelocuite de dublul lor. Abia odată cu dispariția acestei „arte” se va instaura acea magie legată de înfrângerea morții, capabilă să rețină sufletul
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Efectuate adesea într-un context de impulsivitate sau de trecere la act (ridicând atunci într-o manieră caricaturală problema intenționalității), constituind dovada unei agresivități îndreptată împotriva subiectului însuși, având legături importante cu depresia, producându-se în cadrul unei dinamici familiale perturbate, tulburând cadrul nosografic obișnuit, ridicând probleme serioase în ceea ce privește îngrijirea, evoluând ușor spre o recidivă, tentativa de suicid a unui adolescent este în același timp un act individual dar și un gest social, care pune sub semnul întrebării mediul în care trăiește
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
rechemăm la bară ipoteza fondatoare pentru a-i retesta relevanța? Survine și o altă întrebare: pentru a explica realitatea semnificativă nu ar fi necesar să amendăm sau chiar să schimbăm ipoteza fondatoare? Răspunsul este încărcat de aserțiuni critice radicale care tulbură confortul ipotezei fondatoare propuse de iluminiști. Desigur, răspunsul nu are cum să nu fie o problemă de acceptanță a comunității teoreticienilor, dar totodată este un răspuns obligatoriu de dat pentru a se salva consistența teoriei, capacitatea ei de a explica
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
generice a comportamentului rațional. În realitate, nu ne referim la concepte autonome, ci la ceea ce a fost luat în calcul la abstragerea conceptelor, părțile componente ale generalităților din Economie, care ajung până la individ și situație. Orice ingerință în acest specific tulbură cunoașterea specificului Economiei. Intervenționismul recomandat de fizicieni schimbă Forma și tulbură pentru o perioadă starea conținuturilor, dar nu poate să blocheze tendința naturală a diversității comportamentale care configurează spontan contextele. Efectele schimbării comportamentale au relevanța schimbării contextelor sociale, dar după
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
autonome, ci la ceea ce a fost luat în calcul la abstragerea conceptelor, părțile componente ale generalităților din Economie, care ajung până la individ și situație. Orice ingerință în acest specific tulbură cunoașterea specificului Economiei. Intervenționismul recomandat de fizicieni schimbă Forma și tulbură pentru o perioadă starea conținuturilor, dar nu poate să blocheze tendința naturală a diversității comportamentale care configurează spontan contextele. Efectele schimbării comportamentale au relevanța schimbării contextelor sociale, dar după regula numerelor mari. Partea nesigură aici este când se produce această
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
transcende (după metoda metafizicii) la un univers inflaționist, al așteptărilor legitimate de randament. Dar referențialele Economiei nu sunt în sine nici materialitatea, nici spiritualitatea, deși operează cu acestea. Demersul Economiei vizează explicit structura comportamentului uman stabilizat de obiectivitatea nevoilor și tulburat de subiectivitatea aspirațiilor. Pe treapta de jos a funcționării sale, Economia este o știință a echilibrului comportamental impus de necesitate, iar pe treapta cea mai înaltă tinde să fie o știință a întemeierii iluziilor pe randament, devenind a metaștiință. În
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
permanent într-o parte supusă legii concentrării elitare și o altă parte, mișcată de legea numerelor mari, situată în periferie. Justificări aproape că nu contează în materie de îndreptățiri: Economia nu are simț etic. Dar, din păcate, tocmai acest handicap tulbură pretenția de limpezime a cogniției raționalizate ce stă la baza Economiei. Mai totdeauna Economia se transformă în Politică dintr-o vocație lustruită luciferic pentru că i se refuză accesul la calea regală a fizicii. Pentru asta își pervertește nu doar mijloacele
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
nevoie de antinomii, fiind imaginea organizării perfecte a ideilor. Este o construcție ridicată din idei și obiecte în care ar putea să locuiască doar ființele eterne, adică cele ce știu să-și folosească spiritul. A doua perspectivă dilematică și care tulbură înțelegerea sistemului ca metaforă epistemică este o formulă rafinată a metodei metafizicii pentru soluția perspectivei întregului, visată de Einstein de a vedea prin ochii lui Dumnezeu alcătuirea lumii. Alegerea referințelor dincolo de granițele trasate de semnificațiile lumii este nu doar o
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
descărcată prin exprimarea verbală și non-verbală. Aspectele legate de gestionarea eficientă a catharisului în contextul hipnozei sunt discutate în capitolul 5, unde sunt discutate abordările hipnoanalitice din gestionarea stresului, deși trebuie să ne amintim că pacienții pot ajunge să fie tulburați emoțional în orice situație; de exemplu atunci când fac programarea sau în timpul evaluării inițiale. Reducerea anxietății și suportul emoțional Acesta este probabil unul din aspectele cele mai importante în psihoterapie. Atunci când pacientul vorbește despre evenimentele de viață stresante aceasta de obicei
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
originea a ceea ce este adevărat, independent de orice tutelă transcendentă, individul care dorește să ajungă la seninătate se va preocupa de buna folosință a dorințelor și a plăcerilor. Pentru că aceste puteri nu reprezintă un pericol în sine, ci numai în măsura în care tulbură sufletul înțeleptului. Este vorba deci de a nu dori orice și oricum și de a nu viza orice tip de plăcere. Cele care alienează, momentan sau durabil, trebuie evitate. Fără necumpătare, excese, lipsă de măsură sau lăsare în seama pulsiunilor
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
diferit, mai aproape de Aristip. Nici plăcerea redusă la bunuri dobândite în cursul căsniciei, nici cea a unui chefliu sau a unui petrecăreț roman: o plăcere de a trăi, o pace dobândită, o seninătate pe care nimic nu vine s-o tulbure - iată spre ce tind acești adepți din noua generație epicuriană. Teoria lui Epicur permitea, de altfel, această interpretare. Fiziologia filosofului fondator obligă la severitatea doctrinei: Epicur face din necesitate virtute și vrea ceea ce natura comandă pentru el. Ca emul al
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
pasiunii, afectele s-au dus, trupul trăiește „la ralanti”, desigur, dar nu mai cunoaște suferințele libidoului, scapă definitiv metamorfozelor elanului vital de care vorbea Lucrețiu în poemul său. Nu mai suferi că trăiești într-un trup părăsit de ceea ce-l tulbura. În mod evident, Diogene face din necesitate o virtute, dar stingerea puțin câte puțin a instinctului vieții seamănă până la confuzie cu realizarea definitivă și naturală a ataraxiei. Filosoful epicurian laudă meritele acestei existențe supuse de-acum înainte purei plăceri de
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
ei de „rezovare”, considerate pur psihologice. Fenomenele de frustrație și conflict sunt legate, în cadrul sistemului psihologic al lui Lewin, de conceptul de „trebuință”, care reprezintă elementul dinamizator al persoanei. Apărută într-o anumită „zonă” a sistemului psihologic al persoanei, trebuința tulbură echilibrul zonei respective, prin creșterea nivelului tensional în acel punct (determină, astfel, „locomoția” individului, ca mijloc de restabilire a echilibrului tulburat prin nașterea trebuinței). „Locomoția”, în conceptul lui K. Lewin, este în funcție de vectorul realizat, putând fi adecvată în situații normale
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de „trebuință”, care reprezintă elementul dinamizator al persoanei. Apărută într-o anumită „zonă” a sistemului psihologic al persoanei, trebuința tulbură echilibrul zonei respective, prin creșterea nivelului tensional în acel punct (determină, astfel, „locomoția” individului, ca mijloc de restabilire a echilibrului tulburat prin nașterea trebuinței). „Locomoția”, în conceptul lui K. Lewin, este în funcție de vectorul realizat, putând fi adecvată în situații normale, dar și subtitutivă, imaginativă, aberantă sau inadecvată, în situațiile când conflictul și frustrarea devin stresante. Tendința generală a sistemului psihologic al
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Așezând la baza concepției sale asupra personalității conceptele de „trebuință” și „pulsiune” - a căror organizare și ierarhizare constituie „aparatul dinamogen și motivațional” al persoanei, fiind menite să asigure progresul și socializarea în cadrul diferitelor conduite (prin faptul că sunt capabile să tulbure echilibrul interior de moment și să asigure dezvoltarea - A.H. Murray construiește o teorie prin excelență motivațională asupra personalității, centrată pe ideea de direcționalitate. Deci încearcă să acorde o importanță egală, în edificarea personalității, predispozițiilor ereditare, influențelor suferite de-a
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Invitație la cunoașterea de sine”, 1970, Ed. științifică, București. După W. Cannon, „homeostazia” reprezintă totalitatea reacțiilor complexe de adaptare a organismului animal,, care au rolul de a îndepărta sau limita la maximum acei factori din mediul intern sau extern care tulbură constanța dinamică relativă a mediului intern al organismului. („The Wisdom of the body”, 1932, New York). Vezi, de exemplu, J. Delay, P. Pichet, Abrégé de psychologie, 1962, Mason, Paris, cap. VI; Harold A. Anderson, Gladis L. Anderson, Manuel des techniques projectives
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
când să deruteze și să inducă în eroare. Supravegherea este o armă; consecințele ei depind de scopul pe care utilizatorii săi i-l fixează și de mânuirea informațiilor obținute. Dar cum aș putea uita așa ceva - dacă această „supraveghere” m-a tulburat, asta se datorează și faptului că trecutul meu nu poate fi despărțit de experiența care a afectat relațiile umane în fostele țări comuniste din Est, ca de altfel sub toate regimurile totalitare, a provocat neîncredere și teamă, a distrus orice
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]