5,483 matches
-
au fost coordonate cu cele ale căpitanului armatei otomane Kılıç Ali Bey (Kuluj Ali). Pe 7 februarie 1920, Ali Saip Bey a cerut public forțelor franceze să evacueze Urfa în 24 de ore. Când francezii au respins acest ultimatum, forțele turce s-au mobilizat și au asediat orașul pe 9 februarie. Insurecția a fost declanșată într-un moment în care forțele naționale turce urmau să se implice și în luptele pentru apărarea Marașului. Garnizoana franceză formată din 473 de militari (soldați
Bătălia de la Urfa () [Corola-website/Science/327262_a_328591]
-
cerut public forțelor franceze să evacueze Urfa în 24 de ore. Când francezii au respins acest ultimatum, forțele turce s-au mobilizat și au asediat orașul pe 9 februarie. Insurecția a fost declanșată într-un moment în care forțele naționale turce urmau să se implice și în luptele pentru apărarea Marașului. Garnizoana franceză formată din 473 de militari (soldați senegalezi și algerieni ai trupelor coloniale și armeni din Legiunea franco-armeană) a opus o rezistență puternică atacurilor naționaliștilor turci și kurzi timp
Bătălia de la Urfa () [Corola-website/Science/327262_a_328591]
-
Mică și Tracia Orientală, mai ales în urma schimburilor de populații impuse prin Convenția de la Lausanne (1923). Astfel, satul Mandra Tsikour a fost întemeiat de refugiați din orașul Serdivan din Bitinia. Ei și-au părăsit orașul, în urma ocupării acestuia de către armata turcă a lui Kemal (în iunie 1921) și au luat drumul băjeniei, îmbarcându-se la Nicomedia și stabilindu-se inițial în taberele de refugiați din Volos. Ulterior, ei s-au mutat în apropiere de Xanthi, iar în 1924, cu sprijinul statului
Abdera (Avdira) () [Corola-website/Science/327346_a_328675]
-
de Xanthi, iar în 1924, cu sprijinul statului grec, au întemeiat satul Mandra Tsikour. Satele Kalfalar și Kousiabali au fost întemeiate de refugiați greci proveniți din regiunea din jurul orașului Adrianopol (Edirne) din Tracia Orientală. Nu se cunosc date despre populația turcă din Bulustra care a părăsit așezarea pentru a se refugia în Turcia. Cert este faptul că, în urma acestor mișcări de populații, componența etnică a populației noii comune Avdira s-a modificat în favoarea elementului grec. De la data constituirii ei și până la
Abdera (Avdira) () [Corola-website/Science/327346_a_328675]
-
se păstrează numeroase clădiri din sec. al XIX-lea, care ilustrează stilul arhitectonic tradițional din regiune: clădirea Antologia (Δόμος Αντιλογίας - actualmente Centrul cultural al comunei), fosta școală primară (Διδακτήριο - actualmente Muzeul Etnografic), Biserica Sfânta Paraschiva, conacul Pamoutsoglou, mahalaua Șacal (cartierul turc Τσακάλ Μαχαλάς) ș.a. Manifestarea culturală cu cea mai mare popularitate este Carnavalul dinaintea Postului Paștilor, cu obiceiuri tradiționale, care culminează cu o paradă de care alegorice și măști folclorice. În ziua de Lăsatul Secului (Καθαρά Δευτέρα), obiceiul înălțării zmeielor atrage
Abdera (Avdira) () [Corola-website/Science/327346_a_328675]
-
artiști, precum Géricault care s-a inspirat mai întâi pentru poziția personajului din acest portret în primele sale studii pentru "Ofițer de vânători călare din garda imperială în atac". Eugène Delacroix s-a inspirat din imaginea lui "Bonaparte" pentru călărețul turc situat în partea dreaptă a picturii sale "Scenă din masacrele din Chios", pe care l-a combinat cu călărețul lui Géricault. Paul Delaroche cu "Bonaparte traversând Alpii" propune o nouă versiune a evenimentului într-o formă realistă, ca reacție la
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
în Elveția, iar în 2015 mini-seria se difuzează pe canalul englez More4. Din distribuție fac parte și Fanny Ardant, Richard Berry și Isabelle Nanty. În 2014 joacă primul ei rol în engleză în coproducția internațională "Grain", regizată de celebrul regizor turc Semih Kaplanoglu și aflată acum în post-producție. Interviuri
Cristina Flutur () [Corola-website/Science/330602_a_331931]
-
între forțele otomane ale sultanului Mahmud al II-lea și Eteria greacă condusă de Prințul Gheorge Cantacuzino. Bătălia a reprezentat represalii otomane la expediția lui Alexandru Ipsilanti în Principatele Dunărene, desfășurându-se zece zile mai târziu după o nouă victorie turcă în bătălia de la Drăgășani. După ce otomanii au traversat râul Bahlui, în Iași, la 25 iunie 1821, Cantacuzino și forțele sale, staționate inițial pe partea rusă, a traversat Prutul. Otomanii dispuneau de un potențial militar de aproximativ zece la unu față de
Bătălia de la Sculeni () [Corola-website/Science/330712_a_332041]
-
bătălia de succes a eliminat această posibilitate și a marcat un punct de cotitură într-o luptă de 250 de ani, între forțele creștine din Europa și Imperiul Otoman islamic. De-a lungul celor 16 ani, după bătălie (Marele Război Turc), turcii au fost conduși permanent la sud de Dunare și nu mai aveau să mai amenințe Europa Centrală din nou. Pentru Comunitate nu a existat nici un câștig mare pentru victoriile cu turcii, iar salvatorul Vienei a trebuit să cedeze teritorii
Istoria Poloniei în epoca modernă timpurie (1569–1795) () [Corola-website/Science/330739_a_332068]
-
Moldova. O pace cu Moldova a intrat în vigoare în 1538 iar Pokuttya a rămas de partea poloneză. A fost negociată o "pace eternă" cu Imperiul Otoman în 1533 pentru a asigura zonele de frontieră. Moldova a căzut sub dominație turcă dar magnații polono-lituanieni au rămas implicați activ acolo. Sigismund al II-lea August a pretins "jurisdicție" iar în 1569 a acceptat suzeranitatea oficială și de scurtă durată asupra Moldovei. Faptul că Sigismund al II-lea nu avea copii a adăugat
Istoria Poloniei în timpul Dinastiei Jagiellonilor () [Corola-website/Science/330777_a_332106]
-
venețiana insula a fost numită după numele ei italian, si anume "Nasso". Administrația otomană a rămas, în esență, în mâinile venețienilor, preocuparea Porții a fost îndeplinită prin revinea la impozite. Foarte puțini turci s-au stabilit pe Naxos, astfel influență turcă a fost una minoră. Sub dominația otomană, insula a fost cunoscută sub numele turc: "Nakșa". Suveranitate otomană a durat până în 1821, cănd insulele s-au revoltat, Naxos a redevenit în cele din urmă un membru al statului grec în 1832
Naxos () [Corola-website/Science/330827_a_332156]
-
a rămas, în esență, în mâinile venețienilor, preocuparea Porții a fost îndeplinită prin revinea la impozite. Foarte puțini turci s-au stabilit pe Naxos, astfel influență turcă a fost una minoră. Sub dominația otomană, insula a fost cunoscută sub numele turc: "Nakșa". Suveranitate otomană a durat până în 1821, cănd insulele s-au revoltat, Naxos a redevenit în cele din urmă un membru al statului grec în 1832. Climă este deseori caracterizată ca fiind mediteraneană, cu ierni relativ blânde și veri foarte
Naxos () [Corola-website/Science/330827_a_332156]
-
spital, agent de protecție socială, animator artistic și cultural, sistem de întrajutorare. Fiecare nucleu a creat locuri de muncă și a rezolvat probleme comunitare, degrevând de multe ori Statul. Parte din personalul lucrător este constituit din musulmani români de etnie turcă sau tătară. În București există și o sumă importantă de școli arabe, nu în mod determinat musulmane, dar care se adresează cererii comunității și în care se studiază și religie. Astfel, pe lângă Moscheea Ar Rahman, patronată de Centrul Cultural Islamic
Comunitatea musulmană din București () [Corola-website/Science/330875_a_332204]
-
a mutat în Bilecik pentru ca mai apoi să se stabilească în Zonguldak , de unde vor pleca în Ankara în anul 1949. Pasiunea de a scrie este moștenită de la mama sa, Ismet Kür, o renumită scriitoare și profesoară de limba și literatura turcă, născută în Bagdad, și de la mătusa sa, faimoasa scriitoare Halide Nusret Zorlutuna, ambele având un rol foarte important în formarea culturală a lui Pınar. Ismet Kür a fost o femeie cultă, puternică și întreprinzătoare având o activitate literară însemnată. A
Pinar Kür () [Corola-website/Science/330892_a_332221]
-
(n. 1844 - d. 28 decembrie 1922) a fost un ilustru scriitor de origine turcă din perioada "Tanzimatului", în operele sale oglindindu-se dorința de modernizare a societății turce. s-a născut în 1884 la Istanbul. Tatăl său a murit când acesta avea doar șase ani. În anul 1854 este trimis la fratele său care
Ahmed Midhat Efendi () [Corola-website/Science/330910_a_332239]
-
(n. 1844 - d. 28 decembrie 1922) a fost un ilustru scriitor de origine turcă din perioada "Tanzimatului", în operele sale oglindindu-se dorința de modernizare a societății turce. s-a născut în 1884 la Istanbul. Tatăl său a murit când acesta avea doar șase ani. În anul 1854 este trimis la fratele său care locuia în orașul Vidin. Acolo și-a început educația. Se întoarce în Istanbul în
Ahmed Midhat Efendi () [Corola-website/Science/330910_a_332239]
-
temele sale predilecte sunt: criticarea datinilor învechite și a eresurilor, convingerea cititorilor de avantajele recunoașterii culturii europene și înțelegerea civilizației moderne. În prefața romanului Chestiuni complicate „Mesail-i Muglaka” (1989) scrie că cititul este o distracție educativă, urmărind astfel instruirea societății turce. În acest sens autorul amplasează acțiunea din operele sale nu numai în orașe musulmane, ci și în țări europene. Pentru a-l obișnui pe cititorul turc cu o asemenea lectură, acesta oprește șirul evenimentelor pentru a adresa întrebări despre personaje
Ahmed Midhat Efendi () [Corola-website/Science/330910_a_332239]
-
Mesail-i Muglaka” (1989) scrie că cititul este o distracție educativă, urmărind astfel instruirea societății turce. În acest sens autorul amplasează acțiunea din operele sale nu numai în orașe musulmane, ci și în țări europene. Pentru a-l obișnui pe cititorul turc cu o asemenea lectură, acesta oprește șirul evenimentelor pentru a adresa întrebări despre personaje sau acțiunea operei povestite, totul având un scop didactic. Psihologia umană și problemele sociale joacă, de asemenea, un rol însemnat în creațiile autorului. În prefața romanului
Ahmed Midhat Efendi () [Corola-website/Science/330910_a_332239]
-
literaturile străine, scriitorul transpunând lucrări importante ale unor autori precum: Alexandre Dumas fiul, Hector Malot, Emile Gaborian, Paul de Kock, Emile Richenbourg, Octav Feuillet. Robert Mantran, Istoria imperiului otoman,editura BIC ALL, București, 2001,p. 394. Mehmet Ali Ekrem, Civilizația turcă, editura Sport-Turism,București, 1981, p. 201. Mehmet Ali Ekrem, Civilizația turcă, editura Sport-Turism,București, 1981, p. 204. Mehmet Ali Ekrem, Civilizația turcă, editura Sport-Turism,București, 1981, p. 207. Mehmet Ali Ekrem, Civilizația turcă, p. 209-210. Mehmet Ali Ekrem, Civilizația turcă
Ahmed Midhat Efendi () [Corola-website/Science/330910_a_332239]
-
Dumas fiul, Hector Malot, Emile Gaborian, Paul de Kock, Emile Richenbourg, Octav Feuillet. Robert Mantran, Istoria imperiului otoman,editura BIC ALL, București, 2001,p. 394. Mehmet Ali Ekrem, Civilizația turcă, editura Sport-Turism,București, 1981, p. 201. Mehmet Ali Ekrem, Civilizația turcă, editura Sport-Turism,București, 1981, p. 204. Mehmet Ali Ekrem, Civilizația turcă, editura Sport-Turism,București, 1981, p. 207. Mehmet Ali Ekrem, Civilizația turcă, p. 209-210. Mehmet Ali Ekrem, Civilizația turcă, p. 210. Mehmet Ali Ekrem, Civilizația turcă, p. 211. http://www
Ahmed Midhat Efendi () [Corola-website/Science/330910_a_332239]
-
Octav Feuillet. Robert Mantran, Istoria imperiului otoman,editura BIC ALL, București, 2001,p. 394. Mehmet Ali Ekrem, Civilizația turcă, editura Sport-Turism,București, 1981, p. 201. Mehmet Ali Ekrem, Civilizația turcă, editura Sport-Turism,București, 1981, p. 204. Mehmet Ali Ekrem, Civilizația turcă, editura Sport-Turism,București, 1981, p. 207. Mehmet Ali Ekrem, Civilizația turcă, p. 209-210. Mehmet Ali Ekrem, Civilizația turcă, p. 210. Mehmet Ali Ekrem, Civilizația turcă, p. 211. http://www.edebiyatögretmeni.net/ahmet mithat.htm
Ahmed Midhat Efendi () [Corola-website/Science/330910_a_332239]
-
2001,p. 394. Mehmet Ali Ekrem, Civilizația turcă, editura Sport-Turism,București, 1981, p. 201. Mehmet Ali Ekrem, Civilizația turcă, editura Sport-Turism,București, 1981, p. 204. Mehmet Ali Ekrem, Civilizația turcă, editura Sport-Turism,București, 1981, p. 207. Mehmet Ali Ekrem, Civilizația turcă, p. 209-210. Mehmet Ali Ekrem, Civilizația turcă, p. 210. Mehmet Ali Ekrem, Civilizația turcă, p. 211. http://www.edebiyatögretmeni.net/ahmet mithat.htm
Ahmed Midhat Efendi () [Corola-website/Science/330910_a_332239]
-
turcă, editura Sport-Turism,București, 1981, p. 201. Mehmet Ali Ekrem, Civilizația turcă, editura Sport-Turism,București, 1981, p. 204. Mehmet Ali Ekrem, Civilizația turcă, editura Sport-Turism,București, 1981, p. 207. Mehmet Ali Ekrem, Civilizația turcă, p. 209-210. Mehmet Ali Ekrem, Civilizația turcă, p. 210. Mehmet Ali Ekrem, Civilizația turcă, p. 211. http://www.edebiyatögretmeni.net/ahmet mithat.htm
Ahmed Midhat Efendi () [Corola-website/Science/330910_a_332239]
-
Mehmet Ali Ekrem, Civilizația turcă, editura Sport-Turism,București, 1981, p. 204. Mehmet Ali Ekrem, Civilizația turcă, editura Sport-Turism,București, 1981, p. 207. Mehmet Ali Ekrem, Civilizația turcă, p. 209-210. Mehmet Ali Ekrem, Civilizația turcă, p. 210. Mehmet Ali Ekrem, Civilizația turcă, p. 211. http://www.edebiyatögretmeni.net/ahmet mithat.htm
Ahmed Midhat Efendi () [Corola-website/Science/330910_a_332239]
-
(n. 5 august 1826 - d. 12 septembrie 1871) este un faimos autor, translator și ziarist de origine turcă din perioada "Tanzimatului". s-a născut pe 5 august 1826 la Istanbul. Tatăl său și-a pierdut viața în războiul ruso-turc din 1829, devenind astfel un martir. Mama sa l-a crescut cu ajutorul apropiaților familiei preocupați să-i acorde o
Ibrahim Șinasi () [Corola-website/Science/330912_a_332241]