6,447 matches
-
În România și s-au predat aici. Acuma, tot lotul ăsta a fost acuzat de spionaj. Asta era acuza! Vă mai amintiți cine v-a anchetat la Timișoara? Nu, nu... Nu-mi aduc aminte. Era, În orice caz, un ofițer ungur... Mi-aduc aminte pentru că vorbea foarte prost românește. Acolo era și o anchetatoare, una Vida (Vida Nedici - n.n.), care bătea bărbații la testicule. Eu n-am cunoscut-o, nici n-am fost anchetat de ea, doar am auzit... A fost
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a băgat În brigada disciplinară. Asta era condusă de colonelul Haralambie... Uite, că pe ăsta Îl țin minte! Colonelul Haralambie a fost colonel cu comuniștii și nu știu ce afaceri au făcut ei, ceva contrabandă cu piei, cu sare, cu sârbii, cu ungurii..., că a fost și un film despre asta. Și o făcut un lot, și i-o condamnat. Și era acolo și Vasile Meciu, fratele lui Ioan Meciu, dacă ați auzit de el. Ioan Meciu o fost coleg de celulă cu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
discuții... Între ei era unu’ care se maghiarizase, da’ era de origine română: Bonea Îl chema. Ăsta era atâta de pornit Împotriva românilor și-așa de urât vorbea despre ei, că nu-mi puteam imagina cum se poate... Ăilalți erau unguri, da’ erau mai toleranți, mai cumsecade, mai buni... Și când a venit vorba cu aprinderea satului, cu moții, vine spre mine și Îmi spune așa răstit: „Meritau să și moară, nu numai să le aprindem casele..., și să se ducă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
s-or dus să-l vadă... Noi eram cu regele, nu eram cu rușii sau cu comuniștii. Cred că 80-90% erau pentru rege. Numa’ după aceea s-o schimbat, În ăștia 50 de ani... Altfel, nu aveam nici o simpatie, pentru că ungurii făceau politica lor... Era război și știai că n-ai voie să furi, că asta urmăreau ei. Și bineînțeles că oamenii nu erau de acord cu ungurii, da’ n-aveau ce face. Aveam un Început de convingeri naționaliste din timpul
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o schimbat, În ăștia 50 de ani... Altfel, nu aveam nici o simpatie, pentru că ungurii făceau politica lor... Era război și știai că n-ai voie să furi, că asta urmăreau ei. Și bineînțeles că oamenii nu erau de acord cu ungurii, da’ n-aveau ce face. Aveam un Început de convingeri naționaliste din timpul ungurilor, dar rușii ni s-au părut mai periculoși... În ’40, ei o luat și Basarabia, și asta știam tot din discuții cu oamenii mai În vârstă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
făceau politica lor... Era război și știai că n-ai voie să furi, că asta urmăreau ei. Și bineînțeles că oamenii nu erau de acord cu ungurii, da’ n-aveau ce face. Aveam un Început de convingeri naționaliste din timpul ungurilor, dar rușii ni s-au părut mai periculoși... În ’40, ei o luat și Basarabia, și asta știam tot din discuții cu oamenii mai În vârstă, care cunoșteau problema... Acuma nu era destul că era Basarabia luată, și În ’45
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
facultate cu limba de predare maghiară, cred c-o traduce mai literar”. Și m-a chemat pe mine. Am văzut, am citit..., era un manifest care se adresa intelectualilor, muncitorilor și țăranilor și care concluziona că dușmanul comun și al ungurilor, și al românilor este unul singur: comunismul. „Domne”, zic, „eu pot să o traduc, dar nu mă ocup”... Domne, În acea perioadă eram Îndrăgostit, am fost la prima mea dragoste și n-am vrut să renunț la aceasta. Ăsta a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
capul, da’ până atunci nu existau. Și totuși erau anumiți comuniști, anumiți simpatizanți ai lor În populația maghiară, da’ nu toată populația maghiară... Și țin minte că În 1946, și-n ’47 chiar, noi, elevii, strigam: „Regele și patria!”. Și ungurii strigau: „Peter Groza es a nep!”, adică „Petre Groza și poporul!”. Dar erau și unguri de mare onoare, care spuneau: „Comunismul ăsta este o nenorocire și pentru noi, maghiarii, și pentru voi, românii”. Unguri intelectuali, cu care ne Întâlneam și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În populația maghiară, da’ nu toată populația maghiară... Și țin minte că În 1946, și-n ’47 chiar, noi, elevii, strigam: „Regele și patria!”. Și ungurii strigau: „Peter Groza es a nep!”, adică „Petre Groza și poporul!”. Dar erau și unguri de mare onoare, care spuneau: „Comunismul ăsta este o nenorocire și pentru noi, maghiarii, și pentru voi, românii”. Unguri intelectuali, cu care ne Întâlneam și care știam cine sunt, și chiar muncitori unguri care erau Împotriva comunismului... Dar organizația lor
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
elevii, strigam: „Regele și patria!”. Și ungurii strigau: „Peter Groza es a nep!”, adică „Petre Groza și poporul!”. Dar erau și unguri de mare onoare, care spuneau: „Comunismul ăsta este o nenorocire și pentru noi, maghiarii, și pentru voi, românii”. Unguri intelectuali, cu care ne Întâlneam și care știam cine sunt, și chiar muncitori unguri care erau Împotriva comunismului... Dar organizația lor oficială, MADOSZ, era alături de Petru Groza, adică de comuniști. Spuneți-mi ce studii ați apucat să faceți până la prima
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Petre Groza și poporul!”. Dar erau și unguri de mare onoare, care spuneau: „Comunismul ăsta este o nenorocire și pentru noi, maghiarii, și pentru voi, românii”. Unguri intelectuali, cu care ne Întâlneam și care știam cine sunt, și chiar muncitori unguri care erau Împotriva comunismului... Dar organizația lor oficială, MADOSZ, era alături de Petru Groza, adică de comuniști. Spuneți-mi ce studii ați apucat să faceți până la prima arestare. Până la prima arestare am terminat șapte clase la Liceul „Dragoș Vodă” din Sighet
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
descoperiți, și... Almășan baci, dacă a fost șeful, a fost condamnat la moarte. Și, Înainte de executare cu două zile..., România a schimbat războiu’... Era un om foarte interesant și foarte inteligent, și foarte cumsecade... Mi-a plăcut că pe noi, ungurii, ne-a iubit tare. Cu toate că spiona Împotriva Ungariei? (Se miră și face ochii mari - n.n.) Da! A lucrat contra națiunea noastră, dar asta e o altă chestiune. Mai ales pe mine m-a iubit foarte tare, pentru că am fost eu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
el... No, pe urmă ei au ținut discursuri, ne-au povestit viața lor... Și asta-i cel mai important. Ziceau că ce putredă a fost societatea burgheză și politică În România... Bine, ei au spus ce au constatat, dar noi, ungurii, nu prea ne-am priceput la asta... Nu prea mă interesa ce s-a Întâmplat În București În 1945... Ați deschis un subiect interesant. Înțelegeați limba română pe vremea aceea? Nu prea. Bine, dar dacă am vrut să Înțeleg ceva
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de vorbă cu dumneavoastră”. Și așa frumos a vorbit cu mine, c-o venit ca să dau o declarație, dacă-s respectată, dacă nu mă jignește nimeni. „Nu mă jignește nimeni, mi-s respectată de toată lumea”... Și mă Întreabă: „Ce zic ungurii, vreau Ardealul?”. Că știa că-n secția noastră cei mai mulți erau maghiari. Zic: „Eu n-am auzit de astea, la noi În secție nu se vorbește așa ceva. La noi nu se face deosebire Între maghiari și români, ne-nțelegem foarte bine
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Apoi zicea către deținuți: „Du-te, măi, la domnu’ plutonier Bubi și spune-i să vie pân-aici”. Era unu’, Ferszedi, pe care l-am cunoscut... Ăla am auzit că Încă n-o fost tare rău. Mai era Încă un ungur, la care-i ziceam către el „Roade Molai”. Că zicea că: „Dacă faci ceva te bag la izolare și rozi molai acolo”. Mi se pare că pe ăla Îl chema Seredoi. Și-apoi mai era Istrate. Și o mai fost
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
rația de mâncare când venea la număr... L-am luat În poziție și Îl țineam de mână pe mort, ca să iasă la număr, să aducă mâncarea și pentru el. Și-am mâncat noi mâncarea lui... Și ne-a pârât un ungur, unu’ Bandi, un nenorocit. Ne-a chemat În capul celularului și, cum erau mulți șontorogi din ăștia, erau cârjele acolo, bastoane din ăstea cu capete de plumb. Băi, și m-a bătut de mi-a făcut niște contuzii cât dovlecii
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
57. Povestiți-mi puțin despre perioada petrecută la Baia Sprie; care erau condițiile de muncă, de detenție...? Am fost la Baia Sprie la mina de plumb și am lucrat acolo vreo trei ani și ceva... Acolo a venit comandant un ungur, Szabo Zoltán. Ne băga În mină dă seara... Când ne-am dus noi, lucrau și civili În mina aia, că avea douăsprezece orizonturi, până la cinci sute de metri adâncime În pământ... Ne lăsa cu corfa, ne scotea cu corfa... Băga
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
tot ce mai avem din vechime. Strada Regală 175 era de dată recentă. Această stradă a fost deschisă pe un vast teren al boierului Cornescu; locul era chiar cunoscut sub numele de grădina lui Cornescu.* Fusese cumpărat de către un cizmar ungur, anume Iojé176, care avea pa tima construcțiilor. Deschiderea stradei Regale, clădirea Hotelului Union, a Hotelului Regal 177 și a celor mai multe case de pe această stradă sunt opera lui Iojé. Birtul Enache era instalat alături de palatul Ministerului de Interne 178. Pe vremea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
destul de important. Printre elementele etnice străine C.C. Giurescu îi enumeră pe greci (care apar menționați pentru prima oară în documente din secolul al XVI-lea), sârbi și bulgari, armeni, evrei (pomeniți documentar începând de pe vremea lui Mircea Ciobanul, prin 1550), unguri (în special secui), germani, albanezi (arbănași) ș.a. E adevărat însă că după Primul Război Mondial, odată cu dezvoltarea impetuoasă a Bucureștilor, deveniți capitală a statului unitar român, populația alogenă crește, atât ca număr total, cât și ca procent. 309. Isvoranu, veche
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a început între compania oltenească și compania ungară. Compania oltenească s-a urcat până la oferta de 8 milioane, dar compania ungară a dat 10 mii lei mai mult. În acel moment s-a stins și a treia bucățică de lumânare. Ungurii au obținut aprobarea licitației pentru dânșii la suma de 8 milioane zece mii lei. În anul acesta grădina lui Ioanid librarul pune pentru întâia oară în consumație legumele și fructele cultivate în grădina lui din strada Polonă. Această grădină se numea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
9 ianuarie, în locul primului articol sunt publicate următoarele știri: „Austria mobilizează toată puterea sa armată și a chemat toate rezervele. Știrea e pozitivă, deoarece supușii austriaci din România, cari fac parte din rezerve, sunt invitați a merge la corpurile lor. Ungurii cugetă a proclama de rege al Ungariei pe principele Rudolf, moștenitorul tronului Austriei. [Astfel Ungaria n-ar mai fi legată de Austria decât prin casa de Habsburg.] Știrea ne este adusă de mai multe ziare germane, cărora ideea [pare a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Turciei cerându-i - sub amenințarea ruperii relațiilor diplomatice - La București lumea politică este îngrijorată fiindcă acum nu mai rămâne îndoială că Rusia, spre a nu-și pierde prestigiul față de lumea slavă, va trebui să intre în luptă. La Budapesta însă ungurii jubilează. Studenții universitari deschid o subscripție spre a oferi o sabie de onoare lui Abdul-Kerim-pașa, comandantul suprem al armatelor turcești. O delegație a studenților pleacă la Constantinopole ca să ducă sabia, dar în portul Triest suferă o manifestație ostilă din partea italienilor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de onoare lui Abdul-Kerim-pașa, comandantul suprem al armatelor turcești. O delegație a studenților pleacă la Constantinopole ca să ducă sabia, dar în portul Triest suferă o manifestație ostilă din partea italienilor, sârbilor și grecilor. O mare mulțime asaltează vaporul și bombardează pe unguri cu mere și ouă stricate.122 Dar o mare agitație cuprinde cercurile politice din cauza evenimentelor politice din Turcia. În Turcia se produce o revoluție. Membrii societății „Juna Turcie“ răstoarnă guvernul și aduc la putere pe Midhat-pașa, care vine cu reforme
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Budapesta nu numai decepții, dar și o mare turburare. Ziarele evreo-maghiare sunt pline de obrăznicii la adresa României. Unul din aceste ziare ia în zeflemea armata română, spunând că este o armată de iepuri, pe care numai două regimente de honvezi unguri ar fi de ajuns spre a o arunca pe toată în Dunăre.156 anul 1877 387 154. Așezarea în același context a numelui lui Carol Scrob alături de acelea ale lui Eminescu și Alecsandri constituie o impietate. „Poet și ofițer“, Carol
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pimniță, moarte prin strangulare. Iată cum s-a petrecut crima: Doamna Orăscu locuia cu fiica sa Cleopatra și avea în serviciul său un bătrân servitor român și o servitoare unguroaică, anume Rosa. Servitoarea Rosa se învoi cu amantul ei, un ungur și cu un alt ungur, prieten al aceluia, ca să omoare pe amândouă femeile spre a le prăda. În ziua crimei, Rosa a îndepărtat pe bătrânul servitor trimețându-l în Lipscani ca să aducă pentru stăpânele sale niște mostre; după plecarea servitorului, Rosa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]