5,036 matches
-
Dumitriu 44, căci ele conturează o imagine de ansamblu a evoluției „cazului” Marin Preda: „Unul din scriitorii noștri la care măiestria artistului ne pune în față probleme deosebit de interesante, este Marin Preda. Stăpânirea celor mai puternice mijloace de exprimare era vădită încă din primele lui opere. Deși această măiestrie este învăluită, ascunsă - tocmai pentru a da o cât mai covârșitoare impresie a vieții, a realității. Apariția lui Marin Preda în literatura noastră îmi aduce aminte de poveștile din O mie și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
socială a eroului și care-i dau putință scriitorului să reliefeze o însușire atât de valoroasă a scrisului său - și încă atât de rară în epica noastră nouă - cum este humorul. Îl îndrăgim pe Ilie Barbu și pentru calitățile care vădesc în el un conducător politic în formare, dar și pentru bunătatea sufletească pe care o dovedește, bunăoară, în timpul scurtei și atât de originalei «convorbiri» cu caii săi (...). Gheorghe Anghel nu a fost zugrăvit atât de multilateral ca Ilie Barbu; el
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
argumentările în această privință la momentul potrivit, în capitolele despre poezie. Acum să reținem pasajul referitor la alte „atitudini nejuste, neprincipiale” din „sectorul de critică” al respectivei reviste: „Trebuie spus că mai ales în sectorul de critică al Almanahului se vădesc astfel de atitudini nejuste, neprincipiale. De exemplu, cum altfel poate fi socotită atitudinea superficială a Almanahului care apreciază că în literatura noastră, apariția nuvelei Desfășurarea a marcat nici mai mult nici mai puțin decât «o nouă etapă în dezvoltarea nuvelisticii
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
naziștilor dictatura fățișă (...). Literatura oficială, mânjindu-se cu sânge pe față și atârnându-și de brâu scalpelul, devenea un credincios paj al fascismului (...). În acest bolnăvicios peisaj, alături de creații realiste care continuau cele mai bune tradiții ale literaturii noastre și vădind influența acestora, a apărut prima schiță a lui Marin Preda, intitulată Salcâmul. În timp ce în maculatura literară a vremii omul era degradat și redus la trăsăturile unei fiare, Marin Preda găsea întâmplări obișnuite, în aparență chiar neînsemnate din viața țăranilor, care
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
oferă scriitorului largi posibilități pentru caracterizarea eroilor și a întâmplărilor (...). Nuvela Desfășurarea cât și celelalte scrieri ale lui Marin Preda se bazează pe normele limbii vorbite și nu scrise. În ele răsună intonațiile vii ale graiului popular vorbit. Aceasta se vădește printre altele prin expresiile orale și prin dialogurile originale pe care le întâlnim în Desfășurarea (...). De altminteri, întreaga operă a lui Marin Preda demonstrează capacitatea sa de a crea povestiri mari și romane. Spre deosebire de unii scriitori ca Ion Istrati, care
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Desfac pachetul în grabă și îl privesc. Darul frățesc vine de la Moscova. Legate cu panglică roză, cu grijă, două cărți de proză și cinci de poeme» (...). Autorul crede însă uneori că proza poate fi transformată în poezie, lipindu-i-se vădit o poantă, așa cum încearcă într-un poem întitulat Fără comentarii: Îmi scrie mama: mi-e dor de tine... Vecinii de tine întreabă des... Casa mea cea mare am primenit-o. Soba, pereții cu mâna i-am dres. Luat-am și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
îl lasă indiferent pe cititor. Sărace în idei, aceste poezii sunt mediocre, lipsite de sentimente adânci. În ele nu recunoaștem particularitățile creației lui Aurel Rău (...) Ca și poeziile cenușii, de felul Mesteacănului și Nimeni nu va ști, ciclul Eliberarea Clujului vădește influența unor rămășițe formaliste în creația poetului. În primul caz, el credea că poate suplini absența ideilor și sentimentelor prin anumite virtuozități stilistice: aici pierde din vedere ideea centrală: țelul poeziei, înecând faptele esențiale în șuvoiul unor fapte lăturalnice”. Sorin
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în plină formare». Așa cum apare, din fraza citată, cronicarul socotește că diversitatea temelor este cel puțin un impediment pentru manifestarea particularităților artistice ale poetului. Drept care subliniază cu justificată bucurie din punctul său de vedere, că în volumul lui Rău se vădește personalitatea artistică a poetului «cu toată diversitatea tematică» (adică, probabil, în ciuda diversității tematice). În a doua coloană a articolului semnat de D. Micu se spune că «nu vom găsi la Aurel Rău versuri clocotitoare de patos, cu izbucniri violente de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
al lui Ștefan Iureș: „Ștefan Iureș este un poet talentat. Ne-au bucurat succesele lui și i-am îndrăgit poeziile 100.000.000 de dolari, Actorul, Așa a fost în Baltica. Faptul că Iureș e un poet de talent se vădește și în ultima sa lucrare, Urmașii lui Roaită. Sunt aici pasaje de o mare frumusețe. (...) Ștefan Iureș a vrut să ilustreze înalta idee a continuității luptei pentru fericirea poporului. Tineretul de azi este vrednicul urmaș al eroilor comuniști, dacă prin
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
naționalizarea industriei etc... Pe de altă parte însă, cu toate deficiențele semnalate, această literatură nouă, apărută mai vârtos în intervalul 1948-1949, constitue un incontestabil pas înainte față de tot ceea ce s-a scris până atunci. Majoritatea operelor sunt orientate politicește și vădesc o poziție din ce în ce mai combativă a autorului. Această constatare se referă de altfel nu numai la literatura temelor noi, dar aproape la întreaga literatură. Dacă în Păuna Mică, Oameni la pândă, Sbucium, Otravă și altele, poziția ideologică a autorilor este încă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
este lipsit de greșeli ideologice. În Negura, de pildă, rolul clasei muncitoare este trecut cu vederea, iar pe de altă parte, nu apar principalii vinovați ai războiului. În Desculț de asemenea orașul este prezentat nerealist, romanul conținând multe pagini care vădesc o alunecare spre naturalism. În Evadarea se falsifică lupta comuniștilor francezi, se dă o imagine denaturată a rezistenței antihitleriste în Franța. În sfârșit, înaltul nivel artistic, încă o caracteristică indispensabilă a literaturii realismului socialist, nu poate fi găsit în egală
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nostalgice ale amintirilor din copilărie sau mai târzii. Uneori, mici scene evocate fragmentar se grupează ca elemente ale unei mitologii personale, schițate în limitele productive ale sugestiei. Un volum postum, Marea liniște (1995), confirmând profilul liric deja afirmat al autorului, vădește totodată evoluția spre maxima concentrare, până la „poemul-propoziție” (Roxana Sorescu), apropiat de formula haiku-ului. Volumul cuprinde patru cicluri, intitulate Arhiva actelor uitate, „așezate fiecare sub semnul unui poem-manifest discursiv care orientează receptarea spre descifrarea sensului de bază: trecerea timpului, numărătoarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
studenții din anul al II-lea de la Jurnalistica ieșeană, am constatat că aproape toți considerau inițiativa Generației expirate drept o replică la Marii români. E adevărat că am fost bucuros că "în finala" cu Ștefan a intrat Carol I, deoarece vădește, totuși, o oarecare deschidere. Nu mă pot opri să nu-mi amintesc de faptul că, până în 1990, Carol I și întreaga Sa familie erau interziși în presa românească. Nu puteai nici măcar să le scrii numele! Aici este, evident, un semn
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
BUCIUMUL, revistă lunară apărută la București în două serii: din septembrie 1936 până în ianuarie 1937 și din februarie 1938 până în aprilie 1938. Revista, care va vădi o orientare legionară progresivă, îl are ca director pe Gheorghe T. Dâmboianu și ca secretar pe Costel M. Blidărescu. Începând cu numărul 6, director devine Marin C. Ionescu, iar de la numărul 7, funcția de redactor-șef e deținută de C. M
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285892_a_287221]
-
pătrunzător, exprimă, aforistic, dialogul lui B. cu lumea. Însemnările unui peregrin sunt pagini de analiză asupra a ceea ce îl leagă sau îl înstrăinează de spațiul german al anilor de formare, o proză intelectuală, elevată, întrețesută cu trimiteri alese inspirat și vădind gust artistic. A tradus din Sappho, Pindar, Catul, Petroniu. SCRIERI: În amintirea lui Anastasie Bașotă, Vălenii de Munte, 1916; Pagini istorico-filologice, îngr. și introd. Mircea Borcilă și Ion Mării, pref. C. Daicoviciu, Cluj, 1971; Sacra via. Pagini literare și publicistice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
colaborat la „Viața românească”, „Dunărea” (Brăila), „Fapta”, „Națiunea”, „Popas literar” (Craiova), „România literară”, „Luceafărul” ș.a. Traduce mult, mai ales din literaturile franceză și rusă, uneori în colaborare. Volumul de debut, Non possumus, apărut în 1972, în condiții grafice de excepție, vădește un poet cu o sensibilitate delicată, având pasiunea metaforei șlefuite, îndelung căutate, și ale cărui trăiri tind să confere evenimentului, indiferent dacă acesta este unul important sau banal, o aură de ceremonie, de sărbătoare a spiritului. Astfel, prezența iubitei transformă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287127_a_288456]
-
Texte asemănătoare, onirice, cu miză metafizică, grupate în mici cicluri, vor fi adunate în Frig (1967). Aici naratorul, confruntat cu o lume desacralizată, în care existența e apăsătoare și absurdă (titlul trimite la frigul existențial, iar în unele pagini se vădește influența lui Franz Kafka), iscodește transcendența, încearcă să forțeze o revelație izbăvitoare. Dar transcendentul se dovedește inaccesibil: așteptată, epifania nu se produce. În prozele finale ale volumului se conturează totuși o soluție: cea a izbăvirii antropogene, prin acțiunea subiectului (autorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
fiind aceea de a dovedi că Iașul „nu e o cetate a agoniei și a descompunerii”. Fără a avea un program ideologic sau estetic explicit, revista se remarcă prin deosebita promptitudine și combativitate în discutarea problemelor zilei. Astfel, articolele politice vădesc o clară luare de poziție împotriva fascismului incipient în Europa și la noi, iar textele pe teme sociale și culturale au totdeauna accente critice remarcabile. Rubrici ca „Veac tânăr”, „Între da și nu”, „Reflector și rotativă”, „Puncte nevralgice”, „Între Corso
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285763_a_287092]
-
din Serghei Esenin (poemele Am să mă spânzur și Troica); proza e reprezentată de Aurel Lambrino. Cronica literară este susținută succesiv de Dinu Răutu, Vintilă Roman și B. Ceaușansky. O mențiune specială merită eseurile despre teatru ale lui Marcel Rosen, vădind o concepție modernă despre arta regizorală. I.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285763_a_287092]
-
universală, folclor, știință popularizată, tălmăcind el însuși din Bernardin de Saint-Pierre, Hans Christian Andersen, Al. Dumas-fiul, Catulle Mendès, Jules Lemaître, François Coppée, Anatole France, precum și din autori francezi în vogă: Adolphe Philippe D’Ennery, Ernest Legouvé și Jules Janin. Transpunerile vădesc anumită dexteritate literară și au fost apreciate în epocă. S. a scos și un „Calendar ilustrat al «Bibliotecii pentru toți»”, urmărind același program. Ca folclorist, este, la noi, unul din primii culegători de basme, format sub influența lui B. P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
acest lucru era mai ușor într-o lume foarte statornică, în care tradiția avea ultimul cuvânt. Modificarea pe care au suferit-o, în curs de o generație sau două, relațiile dintre părinți și copii, dintre adulți și tineri, apare mai vădită în considerația pentru copilul ce (Osterrieth). Activitatea educativă ce se realizează în școală nu poate fi separată, izolată de alte influențe educative ce se exercită asupra copilului. Educația este cea care desăvârșește ființa umană, educația pe care copilul o primește
Arta de a fi părinte by Claudia Râmpu, Petru Laurenţiu Râmpu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1400]
-
cele textuale), marchează un spațiu al alegerilor neîncetate, care pregătesc sentimentul oboselii de a trăi într-o lume imprevizibilă. Versurile libere și absența punctuației (surse ale unei ambiguități de bună calitate) întăresc impresia de nonconformism stilistic, lăsată de imagistica vulcanică, vădind un netăgăduit rafinament estetic. Noaptea de hârtie (1971) este primul antiroman prin care se întrerupe tradiționalismul epic din literatura română a Voivodinei. A. recurge aici la o deliberată și inteligent condusă subminare a structurilor și procedeelor consfințite. Cele șase părți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
accentuat. În paginile însemnărilor de călătorie există însă și o a treia ipostază: un autor care reușește să se dezbare de filtrul deformant al lecturilor. În astfel de clipe privilegiate intră în scenă un personaj plin de vervă și farmec, vădind din când în când plăcerea jocului burlesc, un observator pătrunzător, moralist sagace, spirit caustic ori capabil de detașare ironică. F. se află evident în căutarea ecuației propriului talent. Treapta următoare va fi nuvela Nenorocirile unui slujnicar sau Gentilomii de mahala
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
director al publicațiilor „Săptămâna” și „Momentul”, s-a manifestat ca un gazetar activ și incisiv. A debutat editorial cu volumul de nuvele Bărbații la mijlocul verii (1982), izbutit prin narațiunea care are drept model pe Ion Creangă și folclorul. Nuvelistul evoluează vădit în prozele din Iubirile pierdute se pot recupera (1987), unde se observă o trecere spre formulele moderne, spre cultivarea scriiturii tincturate ironic. SCRIERI: Bărbații la mijlocul verii, pref. Vladimir Beșleagă, Chișinău, 1982; Iubirile pierdute se pot recupera, Chișinău, 1987. Repere bibliografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288122_a_289451]
-
ca religioase. Un câmp de cercetare mai sugestiv este oferit de trei categorii de date arheologice care Își fac simultan apariția aproximativ acum 100 000 de ani: morminte, coloranți și podoabe. Sau, cu alte cuvinte: atitudinea față de morți și curiozitatea vădită pentru anumite ciudățenii ale lumii. Am avertizat Împotriva identificării simpliste a actului funerar cu religia. Comportamentul religios nu se leagă imediat de apariția mormintelor, ci doar de momentul În care apar morminte cu elemente străine, cu obiecte funerare sau, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]