5,170 matches
-
ocârmuirii din lăuntru” al conjurației lui Leonte Radu, din septembrie-octombrie 1839, se cerea navigabilizarea Siretului „prin cele mai nimerite mijloace”, de la Galați până la Roman. La Roman „să se așeze schele” și un tribunal de comerț. Pe Siret să se introducă vapoare, iar pe uscat „să se facă toate drumurile cele mari șosele ca în Austria și cu aceleași mijloace”. Mihail Kogălniceanu s-a ridicat cu hotărâre împotriva sistemului feudal de construire a șoselelor. În Dorințele partidei naționale în Moldova el cerea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
membrii companiei nu ar fi găsit suficiente garanții în prevederile Regulamentului Organic, atunci privilegiul trebuia să fie ratificat de curțile suzerană și protectoare. Un inginer francez urma să vie în Moldova și să întocmească lucrările pregătitoare. În ziua când primul vapor ar fi ajuns la Galați, Iosef Sachetti primea drept recompensă o pensie anuală de 300 ducați reversibilă asupra soției sale. Nu știm ce anume a făcut Sachetti. Nu știm dacă și-a îndeplinit sau nu misiunea. Cunoaștem că la 19
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Moldova, de unde s-a extras cărbune în acea epocă, a fost localitatea Comănești. N. Suțu semnala la 1849 că „un strat abundent de cărbune de pământ se găsește la Comănești (Bacău). D. Aga Nicolae Ghica, proprietarul acestui teren, livra cărbune vapoarelor care sosesc la Galați, dar de câțiva ani acestea se aprovizionează din altă parte. Acest combustibil, foarte căutat în fabrici, ar fi rămas fără întrebuințare dacă o moară cu aburi, înființată la Iași (este vorba de moara lui Gueldry - n.n.L.B.
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în 1853 - 121 velnițe cu mașini și 593 cu căldări, iar în 1855 - 114 velnițe cu mașini și 657 cu căldări. Statistica din 1860-62 indică pentru Moldova un număr de 117 velnițe, dintre care 93 de velnițe cu „motorii” cu vapor, 5 cu apă și 31 cu cuptoare. Informațiile sunt inexacte, căci adunând velnițele puse în mișcare prin forța apei, a aburului și velnițele cu cuptoare, obținem o cifră mai mare decât totalul de 117, menționat în statistică. De altfel, este
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
era desfăcut și pe piața internă, și se și exporta. În 1849 fuseseră scoase la licitație în Galați 10.600 oca seu, care se vânduse la prețul de 35 parale oca. În același an, Goldner a încărcat „tot săul pe vapor pentru Viena”, și avea „închiriate corăbii” și pentru ciolane. Biroul vamal din Galați a înregistrat în 1858 exportul a 710 case (sic!) carne conservată, iar în 1859-1620 case plus 3.447 varele (sic!) carne conservată. Alcătuitorii statisticii din 1860-1862 indică
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
unei mai bune cunoașteri a viitorului său Principat". Aventura începe cu o călătorie clandestină. Carol, ofițer prusac, urmează să traverseze Austria deghizat în negustor. Sosit la Baziaș, punctul terminus al căilor ferate ale statului austriac, el se îmbarcă pe un vapor care îl duce de la Orșova la Turnu-Severin. Povestea începuturilor domniei sale a dat naștere unei abundente literaturi istorice: amintiri ale prințului, notate de către secretarul său și publicate în 1894 în România, studii care, din partea franceză, insistă asupra rolului lui Napoleon III
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
temea, în 1920, de ambițiile imperialismului anglo-saxon, după cum povestește în Memoriile sale: "Americanii se oferă să organizeze și să ne completeze căile ferate în schimbul concesionării acestora pentru douăzeci și cinci de ani; englezii ne fac cadou un cuirasat și ne oferă alte vapoare la preț de fier vechi cu condiția să punem un amiral englez în fruntea marinei noastre". Cu toate acestea, existau neliniști în privința sechestrării de către liberali a băncilor și a întreprinderilor. A miza pe aceste neliniști față de dezvoltarea unui monopol însemna
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a rupt și îi va rupe-n continuare, în aceleași ciscumstanțe, de masele muncitorești. Chiar dacă acestea îi votează. Această stare de lucruri este cît se poate de verosimilă 79. Cînd apa nu-i adîncă, nu are puterea să susțină un vapor. Cînd masa de oameni nu e pasionată, nu are tăria de a trăi o idee măreață. Asta s-a și întîmplat. IV Lucrările lui Le Bon au fost traduse în toate limbile, mai ales Psihologia mulțimilor, transpusă în arabă de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
umor gen Titanic Vals!), e urmată de situația neplăcută creată de Vadim în jurul Rabinului (și atunci a fost un mare scandal în presa noastră). Ori vestea incredibilă a fugii actorului Lucian Iancu, director de teatru, deputat în MAN, cu un vapor deturnat, spre Turcia (a fost condamnat la moarte!). Știrea revoltei de la Brașov, în care manifestanții strigau "Jos Ceaușescu!". Arestarea ziariștilor Băcanu, Uncu și Creangă, în 1989 ș.a.m.d. ("Știu că e periculos să am asemenea însemnări și totuși le
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Lângă genunchiul monstrului, o siluetă minusculă de femeie privește în pământ, așteptând resemnată sfârșitul. Astfel înțelegem cum contrastele de forme pot trece din zona decorativului plăcut, ilustrativ în zona tragicului tenebros. Arta lui Goya este un strălucit exemplu. * * * După naufragiul vaporului care-l purta în călătorie, Gulliver se trezește. „Când mă deșteptai, se făcuse ziuă, încercai să mă ridic, dar în zadar. Mă culcasem pe spate și m-am trezit cu picioarele și mâinile prinse de pământ de o parte și
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
-i arate cum citește el, acesta acceptă, traducându-i, treptat, În japoneză din cartea pe care o avea În limba engleză. Este vorba despre un bărbat și o femeie despre care nu știm nimic În afara faptului că sunt Într-un vapor, În Veneția. La Întrebarea prietenei lui, doritoare să afle cine sunt acele personaje, pictorul Îi răspunde că nu știe nimic pentru că nu a citit cartea și că ține morțiș să nu știe: - Cine e acest bărbat și această femeie? - Nici
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
să o Întâmpine În toată bogăția sa, ca să nu-i lase nimic să să-i scape din potențialul său. Și orice vine din această carte să fie deschis - titlu, fragment, citare falsă sau adevărată - cum e aici imaginea cuplului de pe vaporul din Veneția, tuturor posibilităților de legături, susceptibile, În acest moment precis, de a fi plăsmuite Între ființe. Această ambiguitate ne face să ne gândim la interpretarea din domeniul psihanalitic. Din pricina faptului că poate fi Înțeleasă În mai multe feluri, are
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
dar și diferitele sale dubluri, ipotetice, cărora publicitatea le permite să se exprime. Cineva, de exemplu, va refuza să lenevească pe plajă, va detesta crema de bronzat, dar va dori pielea aurie a femeii și va visa insule necunoscute și vapoare, atunci cînd acestea nu există în imagine. C) Publicitatea se dizolvă atunci în sistemul general de consum, ale cărui legi ea le adoptă într-o primă etapă, ajungînd apoi să le întărească și să le propulseze. Am intrat în schema
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
pui de rechin." V. "Orgoliul, singurătatea și arta" Terorizată de real, poeta întârzie în extaz. În realitatea materială, condiția ei este singurătatea și singularitatea: Mi-e dat acest obraz triunghiular, ciudat,/ această săptămână de zahăr, sau această/ figură pentru prora vapoarelor pirat/ și părul lung lunar pe țeastă." Pentru Nina Cassian, scrisul rămâne vrajă, așa cum și pe noi cititorii scrisul ei ne vrăjește: "Scrie, scrie, scrie/ scrie, ciocârlie,/ cântă, vulpe blândă/ crapă crap de apă/ scrie, scrie, scrie." Doina Sălăjan "Confidențe
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
orașul populat cu măști și în care poeta cheamă gânduri sinucigașe: Mă constrânge veghea pe înălțime,/ zilnic îmi inspiră gând sinucigaș/ Să nu pierd prilejul golului din mine." Viața înseamnă trecere, un timp neliniștit tradus într-o muzică eminesciană: "Pentru vapoare, pentru catarge,/ Vântul se duce, marea se-ntoarce,/ Pentru copilul care crescu/ Timpul continuă liniștea nu." Toamna apare cu o tristă durere, deși poartă în ea sămânța florilor viitoare: "Triști de moartea frunzelor, care zilnic se petrece/ Ochii mei, ochilor
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
largi, depărtări pare să dezvăluie o adevărată boală a călătoriei în căutarea forțelor elementare vitale: sămânța de iarbă, sămânța de pește, sămânța pământului. Poetul invocă zeițe ale pământului și ale mării, monologhează hamletian, deși împrejurările expuse sunt cotidiene: "Prin turla vaporului trece fantoma părintelui,/ ia mințile fiului și-l îndeamnă la răzbunare/ a fi sau a nu fi visează nefericitul inginer tânăr". Se trece ușor dintr-un univers în altul, din lumea livrescă în cea cotidiană, fără ca salturile să supere. Simte
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
era? Pristanda: Cine să fie? Dăscălimea: Ionescu, Popescu, popa Pripici... Tipătescu: Și popa? Pristanda: Da, popa și d. Tăchiță, și Petcuș, și Zapisescu, toată gașca-n păr. Jocul era pe isprăvite... și fumărie de tutun... ieșea pe fereastră ca de la vapor. Mai juca popa și cu Petcuș. Ăilalți ședeau de vorbă. Tipătescu: Și Cațavencu mă-njura? Pristanda: Grozav, coane Fănică, pe guvern și pe dv.... și-și număra voturile. Tipătescu: Dăscălimea, popa și moflujii. Pristanda: Curat moflujii! Tipătescu: Las' că le
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
opera sa nu există imagini cu peisaje văzute de sus, din aer sau de pe mare. Ce a ieșit la „pieptănare”? în poezie, Bacovia vorbește de „autouri”, „cotiugare”, „tramvaie”, „cupeuri de cristal” (echivalentul „faetoanelor de gală” din versurile altora), „aeroplan”, „tren”, „vapor”. în proză - de „biciclete”, „trăsuri”/”trăsuri de plimbare”, „automobile”/”căruțe cu motor” (denumire frecventă în limbajul epocii ante și postbelice), „căruțe”, „care grele”, „brișce”, „camion” și, din nou, „vapor”, „aeroplan”/”avion”, „tren”. Mijlocul de transport folosit cel mai des de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de cristal” (echivalentul „faetoanelor de gală” din versurile altora), „aeroplan”, „tren”, „vapor”. în proză - de „biciclete”, „trăsuri”/”trăsuri de plimbare”, „automobile”/”căruțe cu motor” (denumire frecventă în limbajul epocii ante și postbelice), „căruțe”, „care grele”, „brișce”, „camion” și, din nou, „vapor”, „aeroplan”/”avion”, „tren”. Mijlocul de transport folosit cel mai des de poet e trăsura. De altminteri, cuvîntul „trăsură” figurează în lexicul său de cinci ori, adică mai mult decît „autouri”, „tramvaie” și celelalte. Inevitabil, a mers și cu trenul, dar
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și fără plăcere: „Am plecat, în ajun, într-un vagon plin de lume. Mă duceam la întîmplare și chiar cu o adîncă tristețe”. („Dintr-un text comun”) Cu automobilul de și mai puține ori; sigur, o dată. Iar cu avionul și vaporul, „promisiuni amăgitoare”, - deloc. Ca orice sedentar avea totuși, din cînd în cînd, nostalgia călătoriilor. Fapt surprinzător, privea cu admirație avioanele: „E toamnă... senin, aeroplane vuiesc în aer; în tremurul lor ușor pare că rîd și absorb aer pur”. (Ibidem). Mă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fi putut avea? Era normal să accepte invitația lui Grace de a petrece iarna cu ea în apartamentul ei din Manhattan, pe Riverside, strada 448, aproape de Universitatea Columbia, unde Grace va preda la colegiul de fete Barnard. Au plecat cu vaporul de la Bordeaux în octombrie 1939, tocmai înainte ca Atlanticul să devină prea periculos de traversat, și au intrat în portul New York în dimineața Anului nou 1940. America, America (1940-1951) America, America, ah, să fii în America. Christopher Isherwood, cântecul de
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
și un piept masiv, care se îmbrăca bizar și vorbea prost englezește. Fotografia de pe frontispiciul acestei cărți, înfățișând-o așezată pe un scaun la Bordeaux în 1939, cu bagajul alături dar în afara cadrului camerei de fotografiat, chiar înainte de plecarea cu vaporul, sugerează cât de caraghios trebuie să fi arătat. Kayaloff i-a făcut cunoștință cu câțiva literați din New York. Dar se îmbrăca prea excentric, mai ales pentru New York, și engleza ei era încă prea rudimentară ca să le producă o altă impresie
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
o întâlnește pe Grace Frick care se născuse pe 12 ianuarie 1903 1938 35 Povestiri orientale și Visurile și Sorții; traduce Valurile de Virginia Woolf 1939 36 Publică Lovitura de grație; călătorește în Europa; la Paris, în septembrie, caută un vapor spre America; părăsește Parisul când nemții îl învadează la începutul lui septembrie: la Bordeaux cu Grace încercând să găsească locuri pe un trasatlantic; navighează pe 14-15 octombrie An Istorie Cultură 1921 Ocuparea franceză a Ruhr-lui Cocteau, Les Mariés de la Tour
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
te duce întotdeauna la țintă// acum eu sunt ținta și râd: cu tine de gât/ am s-o rup cu tradiția, am s-o fac în fine/ să capoteze. să ne privească ea, sângeroasa,/ cum trecem pe râu ca un vapor cu toate luminile/ aprinse. cu muzica decibelând nopțile". În sfârșit, trebuie remarcat faptul că majoritatea acestor poeme despre moarte, și nu doar cele structurate pe tiparul catabazei (precum OrfEu) au o remarcabilă densitate a referințelor livrești ceea ce, pe de o
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
speranța? întrebarea poate fi pusă, dar se impune precizarea că răspunsul scapă competenței și judecății analistului. VÎRSTA DE AUR VREMURILE "DE DINAINTE" Este formula lui Frederic Mistral și evocă anii copilăriei sale, atunci, la început, cînd nu circulau pe Rhone vapoarele, cînd nici zgomotul secerătoarelor și treierătoarelor mecanice nu tulbura liniștea senină a serilor de vară41. Vremurile "de dinainte" înseamnă în primul rînd moșia, colinele care închid orizontul, siguranța oferită de ziduri încă nefinisate și de acoperișuri, înseamnă autoritatea patriarhală a
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]