10,104 matches
-
și proceselor economice. Lucrarea de față, structurată în două părți - statistică macroeconomică și statistică microeconomică - realizează o prezentare a principalelor grupe de indicatori statistici folosiți în analiza nivelului, dinamicii și modificărilor structurale ale fenomenelor economice și sociale. Autorii, cu o vastă activitate în domeniul statisticii aplicate (Institutul Național de Statistică, Direcția Județeană de Statistică Prahova), pun accentul nu numai pe prezentarea conținutului și modului de calcul al indicatorilor statistico economici, ci și pe interpretarea lor, pe evidențierea aspectelor pe care aceștia
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
cea mai extinsă cantitativ a istoriei românilor de uz școlar de după 1989, manualul conținea, între altele, și mențiuni despre unele confruntări militare târzii, din 1918-1919. Erau doar adăugiri cu rol edificator, câteva tușe imprecise, aruncate pe ici și colo în vasta frescă a Unirii. Introduse ca suport evenimențial moralizant, supra-argumentau retroactiv justețea idealurilor și a mijloacelor puse în slujba lor. Anul 1918 era pus sub semnul "luptei pentru supraviețuire" duse de o Românie care se străduia să își continue existența, în ciuda
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
se deplasa spre 1848. Într-o accepție mult mai înțelegătoare, participarea României la un "război imperialist" și epopeea revoluției socialiste din Rusia nu mai contraveneau unirii Transilvaniei cu România, plasată acum în contextul frecventelor mișcări populare ale vremii. În această vastă frescă istorică, adunarea "populară" de la Alba Iulia a fost doar "un moment" important al luptei din Transilvania: "cu acest prilej [revoluționar] s-a hotărât, cu mare însuflețire, ca Transilvania să se unească cu România". În ciuda luptelor de clasă la care
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
des sujets inépuisables qui laissent au lecteur la possibilité d'y contribuer avec ses propres mises à jour, corrections ou contre-arguments. L'ouvrage débute par une introduction (L'histoire, devoir à la maison) qui situe la recherche proposée dans le vaste paysage de l'historiographie contemporaine et justifie les options thématiques, chronologiques et méthodologiques. En avouant sa propension aux études de mémoire historique, l'auteure propose une démarche équilibrée, de renouvellement d'un domaine de recherche assez monotone: l'école. Plus
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
care au refuzat să ia în serios întrebările, parodiind imaginea domnitorului prin integrarea lui în lumea adolescenților de azi și a jocurilor (virtuale) preferate de ei. În viziunea lor, virtuțile războinice ale voievodului pot fi transpuse cu ușurință în registrul vast al violențelor lumii de azi. Chestionarea a avut loc în zilele de 6-8 ianuarie 2004, fiind intermediată de profesoara lor de istorie. 198 Un astfel de eșec școlar se poate confirma oricând, iar răspunsurile colectate pot fi oricât de aiuritoare
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Hegel. Estimînd că un fenomen poate fi considerat ca pură posibilitate, existență reală (actualitate) sau lege (generalitate), Peirce stabilește trei categorii fundamentale ("logico-faneroscopice") pentru orice "faneron" (fenomen): Firstness, Secondness, Thirdness (Primi-tate, Secunditate, Terțitate). Conceptul de faneron are o extensiune extrem de vastă: de la senzație și percepție la emoție, amintire, număr sau obiect. Aceste categorii sînt produsul unei analize a condițiilor necesare elaborării unei gîndiri adevărate, mai precis eficace (pragmatismul lui Peirce). logica materia fenomenului (dpdv metafizic) mod de a fi al fenomenului
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
constituire (a sinelui și acțiunii) narativitatea intervine ca entitate mediatoare a triadei descriere / povestire / prescriere (altfel spus, definire a persoanei/personajului, povestire a "conexiunii `unei vieți" Zusammenhang des Lebens la Dilthey, prescriere, legitimare a unor norme). Literatura se constituie ca "vast laborator în care sînt încercate estimări, evaluări, judecăți de aprobare și condamnare prin care narativitatea slujește ca propedeutică a eticii" (P. Ricoeur, 1990: 139). În planul construirii intrigii, identitatea se caracterizează printr-o exigență de concordanță și admiterea de discordanțe
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
spații anume, iar pentru relații publice se vor transmite comunicate de presă, fotografii pertinente. De la sfîrșitul războiului dezvoltarea relațiilor publice a fost constantă. În 1962 s-a creat termenul de relaționist, de homme de communication, precum și un nou domeniu integrat vastului ansamblu al comunicării. Rolul analistului în comunicare evoluează spre cel de mentor, creator și păstrător al unei imagini adoptate pentru o lungă perioadă de fiecare întreprindere. O gramatică eficientă a relațiilor publice se situează pe de o parte sub semnul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fonemelor și a silabelor, structura cuvintelor compuse reflex al construcției bilaterale și simetrice a corpului uman; anterioritatea verbului față de substantiv efect al preeminenței gesturilor de acțiune. R. Kleinpaul propune (în Sprache ohne Worte. Idee einer allgemeinen Wissenschaft der Sprache) un vast proiect semiotic avant la lettre cu o interesantă subcategorizare a comunicării în: * comunicare fără intenție de comunicare și fără schimb de idei (fiziognomia, rîsul, plînsul, simptomele medicale); * comunicare cu intenție de comunicare, dar fără schimb de idei (gesturi de exprimare
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
bazată pe observare, analiza discursurilor (interviurilor) jurnaliștilor și a documentelor corporative (coduri deontologice, dezbateri privind utiliatea unei legi a presei etc.) este o tentativă de a contribui la resemantizarea statutului jurnalistului în societățile postcomuniste. * de la jurnalistul agitator (rotița anonimă în vasta mașină a propagandei cf. și Ivan Lenvai, apud P. Gross, 1996:13) * la mediatorul între eveniment (realitatea factuală) și informație (reprezentarea mediatică a factualității, altfel spus schematizarea realului dintr-o anumită perspectivă pentru un anumit public: general sau segmentat). Rolurile
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Chira a elaborat o traducere într-adevăr fidelă față de textul în limba engleză. Yourcenar a realizat poate cea mai spectaculoasă biografie a împăratului roman Hadrian. Ca atare trebuie să fi cunoscut bine rolul pe care România l-a jucat în cadrul vastului imperiu din timpul lui Hadrian. A cunoscut și felul în care împăratul Traian, protectorul și predecesorul lui Hadrian, a cucerit bogatele provincii Dacia și Moesia înglobându-le în imperiul său, într-una dintre cele mai solide realizări ale domniei sale. A
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
subiect mai atrăgător. Mai puțin melancolic decât Hadrian, dar mai puțin preocupat de propria lui moarte, el și nu Hadrian a lăsat un corpus de scrieri stoice ce a fost mereu popular. Domnia dezastruoasă a lui Aurelius, în timpul căreia imperiul vast al lui Hadrian va fi invadat de barbari, devorat de epidemii și slăbit de războaie, iar conflictele tumultuoase dintre păgâni și creștini se vor intensifica, poate părea o anologie mai bună pentru epoca postbelică pe care Auden a botezat-o
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
pe care o reprezenta el. Erotismul HADRIAN (76-138), cel mai mare dintre împărații romani târzii, a fost succesorul lui Traian și a domnit mai mult de douăzeci de ani (117-138). A condus cu o mână de fier, a călătorit pe vaste întinderi ale imperiului și a dus cea mai extinsă campanie de construcție dintre împărați. A construit și vile, inclusiv Villa Adriana, și a fost patronul artelor. Dragostea lui pentru Antinous este înregistrată în mii de statui, inclusiv in cele din
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
62. Recunoaștere, adică, a adevărului istoriei empirice. Dar Syme nu a înțeles despre ce este vorba. Yourcenar făcuse cercetări mai mult de două decenii; a fost convinsă că toți pilonii principali ai vieții împăratului erau la locul lor. Terenul era vast dar ea acoperise majoritatea lui; cele două povestiri antice majore Historia Augusta și Istoria Romei a lui Dio și studii mai puțin însemnate din lumea antică. Dar în fond ea a studiat caracterul, nu veridicitatea Imperiului Roman târziu. În calitate de romancieră
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Eliade 84. Aceasta este o fază psihică asociată alchimic cu moartea și dominată de culoarea roșie. Pe măsură ce Zenon observa cum i se scurge sângele din vene, se întoarce fericit în universul amorf, așa cum descrisese Eliade, dispus să se integreze în vasta prăpastie a haosului. Atunci, Zenon părea să fi răspuns la celebra lui întrebare Cine ar fi atât de nătâng încât să moară fără să fi făcut măcar turul închisorii? Pentru aceasta, Yourcenar l-a admirat nespus: Zenon, copilul ei fictiv
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
se îngroape în muncă, atunci când slăbiciunea pentru călătorie ieșea la iveală. Făcea la fel acum. Pe măsură ce devenea din ce în ce mai conștientă că orice călătorie era exclusă, s-a întors încă o dată spre vechile scrieri care trebuiau finalizate sau revizuite și desigur la vasta ei corespondență. Acum, în anii când ne apropiem de centenarul nașterii, o considerăm pe Yourcenar înainte de toate o romancieră istorică. De obicei nu este considerată drept o personalitate majoră în istoria genului epistolar, în modul în care sunt modelele ei
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
toate o romancieră istorică. De obicei nu este considerată drept o personalitate majoră în istoria genului epistolar, în modul în care sunt modelele ei Gide și Mann. Totuși Yourcenar fotografiată în fața casei Petite Plaisance, Northeast Harbor, Maine a scris o vastă corespondență care este suficient de bogată pentru a fi studiată de sine stătător. Ea conține, ca să spunem așa, sute de pagini care constituie una dintre cele mai importante mărturii despre relațiile anglo-franceze din secolul XX. O parte din corespondența ei
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Desert Island, Maine. Bibliografie suplimentară Colecția principală a materialului de bază pentru orice studiu al biografiei lui Yourcenar este Arhiva Yourcenar a Universității Harvard aflată la Biblioteca Houghton din Cambridge (Massachusetts). De la moartea lui Yourcenar, în 1987, a apărut o vastă industrie dedicată comentariului operei sale, în special în universitățile belgiene și cele din nordul Franței, care girează articole și cărți, organizând centre de stu-dii și colocvii. Există peste 100 de adrese pe internet dedicate culegerii de informații despre viața și
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
nelocuite"20. Mai mult, prin intermediul parodiei, un gen de literatură -utopia creează un altul, anticipează, cu toată tautologia, chiar literatura de anticipație. Nu întâmplător discuției cu privire la utopii și "robinsoniade" i se acordă, în Nașterea noului roman, un spațiu atât de vast. De altfel, includerea parodiei între aspectele primordiale ce unesc și supun interpretării eterna dialectică moștenire/ tradiție e adusă în discuție și de B.M. Eihenbaum, în Teoria "metodei formale", studiu care unește "forma, considerată drept conținut aflat în permanentă schimbare în funcție de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
scară mai redusă sau mai largă, s-a născut în literatura populară, unde imitația vieții s-a făcut sub plăcerea conspirativă a anonimatului și a îngăduit orice libertăți: "Toate aceste parodii ale genurilor și ale stilurilor ("limbajelor") intră în universul vast și variat al formelor verbale care ridiculizează discursul direct sobru, indiferent de varietatea genurilor. Acest univers este foarte bogat, mult mai bogat decât se crede în mod obișnuit(...) caracterul și mijloacele de ridiculizare sunt foarte variate, ele nu sunt epuizate
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
atare. Încercând să nu cădem în aceeași capcană, ne raliem observației făcute de Linda Hutcheon în studiul său încă netradus la noi, A Theory of parody. The teachings of twentieh-century art forms (Methuen, 1984): Nu există definiții transistorice ale parodiei. Vasta literatură de specialitate pe parodie din diferite epoci și spații clarifică faptul că înțelesul ei se schimbă. Arta secolului douăzeci demonstrează că am evoluat mult de la cel mai primitiv sens al parodiei, înțeleasă ca poem narativ de lungime medie, care
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
își fac apariția și alți autori precum Sopater, Epiharm (menționat și de Aristotel în Poetica) sau Hermippos, amintit și de Marian Popa. Cu toții conturează, așa cum avea s-o constate mult mai târziu Mihail Bahtin pe urmele cvasitratatului în discuție, "un vast univers de forme parodice dintre cele mai diverse", incluzând "enigme parodice burlești" ori "jocuri"128. Efectul ludic pe care îl presupune parodia nu ar fi tributar nici anumitor manifestări ale comicului, nici malițiozității cu care unii autorii țineau să le
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
operei, Cena Trimalchionis, Petronius construiește o parodie atât neliterară (a modului de viață socratic, căruia îi opune realitatea contemporană lui Petronius, surprinsă cu prilejul banchetului dat în cinstea lui Trimalchio), cât și literară, cu trimiteri evidente la scrierile lui Platon, vasta literatură a symposion-urilor, gen pe care Mihail Bahtin îl inclusese, urmându-i chiar pe antici, în conceptul de "serios-comic" și îl considera a fi un predecesori autentic al romanului. Alegerea lui Petronius de a parodia acest gen de "literatură", ulterior
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ale ridiculizării practicate pe scară largă, a luat naștere în literatura populară, unde imitația vieții s-a făcut sub plăcerea conspirativă a anonimatului și a îngăduit orice libertăți. "Toate aceste parodii ale genurilor și ale stilurilor ("limbajelor") intră în universul vast și variat al formelor verbale care ridiculizează discursul direct sobru, indiferent de varietatea genurilor. Acest univers este foarte bogat, mult mai bogat decât se crede în mod obișnuit (...) caracterul și mijloacele de ridiculizare sunt foarte variate, ele nu sunt epuizate
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
substanțial tributare realismului balcanic, ducându-ne cu gândul la periferia bucureșteană suculente în istorii de alcov, de putere, de mărire și decădere prin (și pentru) avere. Și (aproape) toate niște "poeme în proză sau niște comprimate parodice ale unor mai vaste, mai nobile specii literare: romane, poeme eroice, epopei, tragedii etc."296. Venind dintr-o literatură care nu are tradiția parodică specifică, de pildă, literaturii italiene, dar suplinește prin inventivitatea scriiturii celor care au cultivat-o, de la Budai-Deleanu la Topârceanu, Sorescu
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]