15,959 matches
-
cu brațele de două ori îndoite la capete, iar în plin centru o floare de crin din aur, cu tulpină retezată și deviza: Domnul mîntuiască-l pe rege, stăpînul nostru" (n.t.). În varianta franceză secvențialitatea instrucțională este redată prin utilizarea verbelor la infinitiv: traverser, prendre, continuer etc. care, în limba română, au fost traduse la imperativ (n.t.). * Roland Barthes, Plăcerea textului, traducere de Marian Papahagi, Ion Pop, Editura Echinox, Cluj, 1994 (n.t.). Traducerile denumirilor și ale definițiilor sînt adaptate
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
folosindu-l ca argument pentru pedobaptism. footnote>. Pe aceștia îi oferă ca paradigme de trăire creștină aleasă, nutrind dezideratul de a se arăta în tot neamul de oameni astfel de ființe. Biblistul Joachim Jeremias susține că această ultimă frază Și verbul utilizat (μαθητεύειν) trebuie să însemne că aceste „persoane erau botezate ca nou-născuți în perioada dintre anii 80 Și 95 e. n.”<footnote Joachim Jeremias, Infant Baptism in the First Four Centuries, London, 1960, p. 72. footnote>, deci încă din secolul I
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
Mântuitor al oamenilor de orice vârstă; Și totuși cu mențiunea renașterii, botezul este în mod clar în mintea Sfântului Irineu mijlocul prin care Iisus aduce mântuirea, chiar Și nounăscuților. Din nou, o dovadă în favoarea acestei doctrine. footnote>. Totul pivotează în jurul verbului. Jeremias angajează la maximum acest argument în disputa cu Aland Și accentuează pe bună dreptate că referința presupune practica botezului nou-născutului (inclusiv botezul copilului<footnote Retroversiunea lui A. Rousseau Și L. Doutreleau în ediția din Sources Chrétiennes, vol. 293, Paris
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
motivările ortografice, ortoepice și de punctuație, motivări care au un caracter destul de limitat, dar îi determină pe elevi să conștientizeze logica internă a regulii, aspectul ei funcțional și câmpul de acțiune al acestor reguli. De exemplu, după învățarea pronumelui și verbului, elevii pot înțelege rațional folosirea cratimei în grupurile verb pronume, pe baza motivării ortografice care-i solicită gândirea logică, capacitățile de observație, analiză și sinteză, comparare și generalizare etc. Cu toate acestea, particularitatea învățării ortografiei în ciclul primar constă în
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
un caracter destul de limitat, dar îi determină pe elevi să conștientizeze logica internă a regulii, aspectul ei funcțional și câmpul de acțiune al acestor reguli. De exemplu, după învățarea pronumelui și verbului, elevii pot înțelege rațional folosirea cratimei în grupurile verb pronume, pe baza motivării ortografice care-i solicită gândirea logică, capacitățile de observație, analiză și sinteză, comparare și generalizare etc. Cu toate acestea, particularitatea învățării ortografiei în ciclul primar constă în învățarea pe cale intuitivă a ortografiei. Acest aspect ne obligă
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
diftongat (,,iel’’ pentru ,,el’’), folosesc eronat accentul fonetic etc.; morfologia : modifică deseori formele flexionare ale pronumelui relativ care sau formele articolului și adjectivului demonstrativ, omit sau ,,absorb’’ articolul hotărât din finalul unor substantive, folosesc curent forma de viitor popular a verbului, redau scurte povestiri prin accentuarea deosebită a pronumelui personal, pers. I ș.a.m.d. sintaxa : construcțiile verbale (propoziții, fraze) au o structură simplă, în scurtele lor relatări predomină vorbirea dialogată, nu pot marca elementele relaționale etc. Acestor particularități li se
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
în alte situații, elevii fiind solicitați să realizeze copieri ortografice cu sarcini lacunar formulate): cuvinte scrise incomplet în ceea ce privește forma de singular sau plural, articolul hotărât, acordul substantiv-adjectiv sau subiect predicat, cuvinte scrise cu forma din dicționar (substantivele la nominativ, nearticulat, verbele la infinitiv etc.) care trebuie transpuse în forma cerută de context, pentru ca în clasa a IV-a să se ajungă la explicațiile logice ale componenților verbali din ortograme date, în raport cu noțiunile gramaticale cunoscute de elevi. f) Un alt exercițiu ortografic
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
cratimă, deoarece în limba română nu există nici un cuvânt cu înțeles de sine stătător cu forma ma, neexistând, deci, posibilități de confuzie; în cazul altor ortograme, care au în limba română forme omofone cu valori morfologice diferite (substantive, pronume, prepoziții, verbe, adverbe etc.) este absolut necesar să explicăm scrierea lor, care se scriu într-un cuvânt; mă refer la ortograme de forma : i-a, s-a, l a, s-au, s-ar, c-ar, ne-am, vi-e, v-ar, că
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
de litere ai întâlnit în textul dictat. f)Scrie cuvântul cu m înainte de b din textul dictat. g)Exemplifică câte două cuvinte cu m înainte de b și p. O anumită dificultate de receptare o prezintă ortograma i-a, omofonă cu verbul ia și pronumele personal ea. Pentru a evita confuziile și formarea deprinderii greșite de scriere, pornim de la exemple simple, în care verbul a lua se recunoaște ușor : Ionel a luat un pix. (Când a luat?......... atunci) Îndrumăm elevii să treacă
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
cu m înainte de b și p. O anumită dificultate de receptare o prezintă ortograma i-a, omofonă cu verbul ia și pronumele personal ea. Pentru a evita confuziile și formarea deprinderii greșite de scriere, pornim de la exemple simple, în care verbul a lua se recunoaște ușor : Ionel a luat un pix. (Când a luat?......... atunci) Îndrumăm elevii să treacă verbul la timpul prezent : -Cum vom spune pentru a arăta că acum are loc acțiunea? -Ionel ia un pix. În acest exemplu
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
ia și pronumele personal ea. Pentru a evita confuziile și formarea deprinderii greșite de scriere, pornim de la exemple simple, în care verbul a lua se recunoaște ușor : Ionel a luat un pix. (Când a luat?......... atunci) Îndrumăm elevii să treacă verbul la timpul prezent : -Cum vom spune pentru a arăta că acum are loc acțiunea? -Ionel ia un pix. În acest exemplu, vor observa cu ușurință că acest cuvânt exprimă acțiunea, însemnând a lua (ia, apucă, prinde în mână, cumpără etc.
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
pentru a arăta că acum are loc acțiunea? -Ionel ia un pix. În acest exemplu, vor observa cu ușurință că acest cuvânt exprimă acțiunea, însemnând a lua (ia, apucă, prinde în mână, cumpără etc.). După ce efectuăm mai multe exerciții cu verbul a lua la persoana a III-a, la prezent, trecut și viitor, formulăm și exemple în care să intervină pronumele personal ea, persoana a III-a, feminin : ,,Ioana ia o carte de povești. Ea (Ioana) este foarte veselă și mândră
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
e, pentru că are alt înțeles : ține locul unui nume de fetiță. După mai multe exerciții de recunoaștere, de înlocuire și de aplicare, intervenim cu ortograma i a, la început în exemple mai simple, apoi în exemple în care o alăturăm verbului și ponumelui cu forme omofone : a)El ia o carte. b)Ina i-a cerut o carte. c)Ea i-a cerut o carte Ioanei. d)Ionuț i-a spus să ia cartea de la ea. Analizând cu atenție fiecare exemplu
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
vedere ca ortogramele ce pot fi confundate cu formele omofone să le explicăm intuitiv, prin aplicații comparative. Exemple : deal = formă de relief și de-al = de al (meu) neam = rudă, popor și ne-am bucurat = (noi) ne am bucurat vii = verb sau substantiv și vi-i cald = (vouă) vă este cald sau = ori și s-au văzut = se au văzut etc. Actuala programă de limba română pentru clasa a II-a nu prevede scrierea cuvintelor cu consoană dublă n, cu vocală
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
își aminteșțe ce face și experiențele trecute învață prin manevrarea obiectelor îi plac recompensele materiale stă aproape de/atinge persoana cu care vorbește este atent la gesturi și gesticulează memorează mergând nu reține locații geografice decât dacă a fost acolo utilizează verbe de acțiune utilizează acțiuni ale corpului pentru a demonstra ceea ce a învățat are scris urât se implică în jocuri bate din picior/în masă este deschis, neliniștit mânuirea obiectelor care trebuie studiate aranjarea tabelelor și a diagramelor într-o ordine
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
precum și de găsire a caracterelor esențiale (procesul de abstractizare) ale percepțiilor anterioare. Noțiunea este oarecum o prezentare generalizată, ce se formează în etape succesive, permițând saltul calitativ la reflectarea abstractă. Noțiunile se exprimă prin cuvinte ce pot fi substantive, adjective, verbe (de exemplu: viteză, efect fotoelectric, gaz ideal, corp negru, curgere staționară). Reflectarea senzorială devine cunoaștere numai prin folosirea limbajului, acesta făcând posibilă abstractizarea. Noțiunile, judecățile și raționamentele sunt modalitățile de reflectare abstractă a realității. Judecata este un concept mai complex
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
da! Ai dreptate! Cred că ai dreptate. Pe Vanghelie l-a avut în emisiune! Eu eram atunci în străinătate, dar cineva mi-a trimis un mic extras din finalul emisiunii în care Vanghelie conjuga în felul său foarte personal un verb, ceva de genul acesta. Absolut fabulos. Nu aș fi însă atât de optimist în ceea ce privește onestitatea și "gingășia" lui Marean. În ultimul timp, îl văd pe cai mari, trage sforile prin pesedime, dă lecții de politică. Orice om care poartă o
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
și Dumnezeu era Cuvântul. Acesta era întru început la Dumnezeu. Toate prin El s-au făcut și fără de El nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut”. Din aceste profunde expresii distingem câtă forță și dinamism are cuvântul, verbul, în sine, pe de o parte, iar pe de alta, unitatea profundă existentă între persoanele treimice, unitate care în plan uman trebuie să exprime coerența implicită ce este necesar să fie între gând și exprimarea lui verbală. Nu s-a
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
măsurare a forței cuvântului, a cuvântului care zidește, cum nici a celui care distruge. De fapt, este imposibil ca omul să poată măsura această putere, pentru că ar însemna să cuantifice forța de exprimare a lui Dumnezeu, Care este numit Logos, Verb, Cuvânt. La început lumea a fost creată prin Cuvânt. Dumnezeu a zis și s-a făcut! Adică a lansat cuvântul Său care s-a concretizat în materie, ca raționalitate ce revelează amprenta iconomiei divine, responsabilă de crearea și pronia Cosmosului
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
este nedeterminată, este infinită și că pe Dumnezeu nimic nu ar putea să-L limiteze, infinitul lui Dumnezeu scăpând oricărei limite. Iar dacă binele este prin propria natură infinit, înseamnă că și participarea la bucuria lui va fi infinită. footnote>”. Verbul folosit de Sfântul Grigorie pentru tinderea infinită a dorinței alături de Dumnezeu infinit este . Sfântul Maxim, într-un cuvânt de încurajare oferit prietenului său Marin, îl apreciază exact pentru „strădania avansării tale, în dorința ta de Dumnezeu, alături de infinitatea lui Dumnezeu
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
rațiunii sale. Utilizarea de către Sfântul Maxim a cuvântului ca terminus technicus pentru progresul perpetuu spre Dumnezeu este deosebită, pentru că substantivul este utilizat de Sfântul Grigorie însuși, sub această accepțiune, o singură dată, preferința sa manifestându-se spre diversele forme ale verbului. Referindu-se la aceasta, în Capete despre dragoste, Sfântul Maxim menționează că „Dumnezeu Cel supraplin n-a adus cele create la existență fiindcă avea lipsă de ceva, ci ca acestea să se bucure de El pe măsura și pe potriva lor
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
a individului. Laurențiu Șoitu formulează observația că mobilitatea corpului uman este "considerată derivație poziționala", întrucât, având calitatea de semnificant, acesta "este tratat că o configurație". Autorul argumentează: "Conținuturile apar numai sub formă de cuvinte, fraze sau interjecții. În comunicarea gestuala verbul este implicit, este natura lui "a fi", nu "a face". Enunțul apare că un enunț atributiv, calificativ și nu predicativ. Asistăm deci la incapacitatea (s.n.) gestualității comunicative de a produce prin esență să enunțuri despre lume sau despre oameni 64
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Europei Libere regretatul Vlad Georgescu, consta într-o construcție verbală în trei timpi trecut, prezent, viitor; subiectul acestui construct putea fi "poporul" care a fost, este și va fi pașnic/eroic/harnic și talentat etc. -, Partidul, națiunea, ș.a.m.d.; verbul putea aparține sferei semantice a existenței, a edificării, a rezistenței, a creației: orice atribut al excelenței asociat uneia dintre ipostazele Sinelui avea acces la eternitate. Îndărătul acestei pompoase triade, al obsesiei imperative a continuității multimilenare, regăsim o voință faustică de
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Servier • Violența în școală:o provocare mondială?, Éric Debarbieux • Societatea izomodernă, Emil E. Suciu În curs de apariție: Prin culisele serviciilor secrete, Mària Schmidt 1 Termenul "a garanta" i-a creat probleme lui Ion Iliescu, care a preferat "a proteja". Verbul "a garanta" s-a impus abia în 2002. 2 Abia în 1999 vor fi restituite proprietățile de 25 de hectare și vor fi privatizate fermele de stat, fostele mari domenii funciare. 3 Catherine Durandin, Roumanie, un piège?, ed. Hesse, 2000
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
întrerupere, receptorii fiind reduși la tăcere. Un dialog filosofic reușit implică înțelegerea, or tocmai inversul acesteia s-a perpetuat de peste două milenii: Aristotel nu l-a înțeles pe Platon, Hegel pe Kant, Heidegger pe nimeni. „A dialoga” nu este un verb filosofic, dovadă e faptul că filosofii au căutat alte forme de abordare a sophiei și alte locații intra-polis de exprimare. Astăzi, profesioniștii filosofiei se adresează, sunt chestionați, sunt în competiție, se așteaptă să intervină, să fie angajați în spațiul
Filosofeme deconcertante. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Cosmin Oproiu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2274]