5,224 matches
-
în zona vieții cronometrice; apoi faptul că Veronica oferă mărturia de mai sus, întărind impresia timpului real - iată ce ne face să insistăm. Până în august 1879, la moartea lui Ștefan Micle, este din principiu extrem de puțin probabil ca Eminescu și Veronica să se fi întâlnit în intimitate la ea acasă. Uneori - deși foarte rar - ea este cea care vine în odaia lui, ca în poemul Singurătate. Alte întâlniri sunt realmente de taină, n-avem cum le proba. Știm, însă, că Veronica
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Veronica să se fi întâlnit în intimitate la ea acasă. Uneori - deși foarte rar - ea este cea care vine în odaia lui, ca în poemul Singurătate. Alte întâlniri sunt realmente de taină, n-avem cum le proba. Știm, însă, că Veronica Micle mai avea două locuri, două case unde se retrăgea - una numai a ei, la Târgu Neamț, și alta a familiei, la Ungheni, lângă Iași. Aici, la Ungheni, a primit vestea că soțul ei este pe moarte. Casa din Târgu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Văratic la 16 octombrie 1886 (câteva săptămâni înainte ca Eminescu să fie adus la bolnița mănăstirească din același târg). Ca tânără boieroaică moldavă - era soția Rectorului Universității, probabil cea mai importantă funcție științifică și culturală din fosta capitală a Moldovei! - Veronica petrecea multe zile în plimbări, fie pe la rude și cunoscuți, fie pe la mănăstiri - fie pe la căsuțele lăsate de ea în urmă. O casă cu cerdac, grădină și pian nu poate fi o chilie mănăstirească, deci rămâne foarte probabilă întâlnirea celor
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
temporale când se știe pozitiv că ei au fost despărțiți. Octav Minar descrie fugar locul, prin 1924: „într-o casă cu două etaje, din care cel de sus are un cerdac, locuiește bătrâna maică Fevronia Sârboaica, care a găzduit pe Veronica Micle și în casa căreia poeta și-a dat duhul.” în epocă, prin casă cu două etaje se înțelege casă cu parter și etaj, „casă pe două rânduri de odăi”, cum se mai zicea. Această Maică Fevronia povestește, ea însăși
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cu două etaje se înțelege casă cu parter și etaj, „casă pe două rânduri de odăi”, cum se mai zicea. Această Maică Fevronia povestește, ea însăși: „în fiecare vară, pe la începutul lui iulie, știam că voi găzdui o lună pe Veronica, soția profesorului universitar Ștefan Micle.” în zilele acestea din iulie 1889, când s-a retras la Văratec, poeta se plimba, își completa albumul cu poezii adnotate, primea oaspeți, cânta, recita. Povestește aceeași Maica Fevronia: „Intr-o seară, după ce umblase toată
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
A invitat ca niciodată pe toți cunoscuții din Văratec. Era bine dispusă. A cântat Steluța și Vezi rândunelele se duc. Apoi a recitat poezii de-ale ei și de-ale lui Eminescu. Pe la miezul nopții invitații s-au retras, iar Veronica a spus că-i obosită și că vrea să se odihnească...” Aici pare a se fi aflat cerdacul unde Eminescu contempla lumina lunii - iar Veronica își căuta liniștea. Pe de altă parte, cercetări oarecum recente atestă că Eminescu însuși a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ale ei și de-ale lui Eminescu. Pe la miezul nopții invitații s-au retras, iar Veronica a spus că-i obosită și că vrea să se odihnească...” Aici pare a se fi aflat cerdacul unde Eminescu contempla lumina lunii - iar Veronica își căuta liniștea. Pe de altă parte, cercetări oarecum recente atestă că Eminescu însuși a avut o casă închiriată la Mănăstirea Văratec, între 1874 1889, pentru renovarea căreia a încercat Maica Benedicta (Zoe Dumitrescu-Bușulenga) să sensibilizeze autoritățile - pare-se, fără
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a fost la capătul cronologiei inverse pe care o parcurgem, ce s-a întâmplat cu adevărat atunci și acolo - ci trecem, în drum spre ceea ce credem a fi adevăr, pe la Perpessicius, pe la Mihail Sadoveanu, Octav Minar, Eduard Gruber, Ion Creangă, Veronica Micle, pe lângă ruinele de azi, printre oamenii de azi - și chiar prin noi înșine, prin noianul informațiilor care s-au stratificat în fișe, de pildă - și că această trecere însăși pare a fi adevărul, pentru că îi convocăm pe toți la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
bătrânului M./icle/ să se căsătorească împreună; și atât era de învăpăiat Eminescu, că hotărâse să se facă catolic spre a nu se mai putea despărți niciodată.” Sunt simple supoziții ori afirmațiile cine știe cui; întreg romanul de dragoste dintre Eminescu și Veronica Micle se desfășoară, după Nicolae Pătrașcu, sub ochii „bătrânului domn M.”, al cărui nume îl ține în prima literă; singurul lucru serios de luat în seamă de aici este afirmația, sau zvonul, că cei doi poeți se cunoșteau de la vârsta
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
luat în seamă de aici este afirmația, sau zvonul, că cei doi poeți se cunoșteau de la vârsta de 17-18 ani, vezi observațiile noastre de mai sus, la scrisoarea Hanrietei prin care-i explică Emiliancei că Eminescu s-a fotografiat pentru Veronica la 18 ani, apoi la schița lui Eminescu din 1876 intitulată „La aniversară” și, în fine, la albumul confecționat de Veronica Micle în Mânăstirea Agapia, după moartea poetului, cu poezii de tinerețe de-ale lui dedicate ei poezii care nu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
observațiile noastre de mai sus, la scrisoarea Hanrietei prin care-i explică Emiliancei că Eminescu s-a fotografiat pentru Veronica la 18 ani, apoi la schița lui Eminescu din 1876 intitulată „La aniversară” și, în fine, la albumul confecționat de Veronica Micle în Mânăstirea Agapia, după moartea poetului, cu poezii de tinerețe de-ale lui dedicate ei poezii care nu se regăsesc în manuscrisele actuale din Biblioteca Academiei. „(Lai Iași, în 1885 1886)...senzualitatea și vițiul se manifestară în el în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
căuta mai de timpuriu o căsuță cu chirie, căci de la Sf. Gheorghe suntem siliți a ne muta aiurea.” Și alte scrisori fac referire la această casă pe care, dacă nu pleca la București în aprilie 1888 dus de mână de Veronica Micle pentru a-și prelua pensia guvernamentală (n-o va apuca, de fapt...), cei doi frați ar fi avut-o sigur. Și mai puțină lume știe, cred, despre episodul din 1886, când, abia ajuns la Mânăstirea Neamț (8 noiembrie, de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
sa naturală pe patul spitalului, într-o noapte, după ce a cerut un pahar de lapte etc. Ce mai putea să nu convină, încât această amintire n-a pătruns în textele dedicate temei morții lui Eminescu? Poate faptul că este amintită Veronica Micle (într-un context din care ea este în mod tradițional exclusă)? Că și Titu Maiorescu a vorbit la catafalcul poetului (când se știa că nu a luat cuvântul)? Iată: am enumerat patru motive posibile. Redau textul, care le evidențiază
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a luat cuvântul)? Iată: am enumerat patru motive posibile. Redau textul, care le evidențiază. Personal, și eu cred că scena cu militarii împlinind sensul poeziei „Despărțire” de Eminescu (publicată în 1879) este forțată, cam teatrală. Putea fi organizată chiar de către Veronica (o putea ajuta, pentru asta, Matei Eminovici, căpitan de acum - sau prietentul și pretendentul etern la mâna ei, tot militar, Iuliu Roșca) - dar tot artificială rămâne... Deși, dacă stăm și ne gândim, este în stiul epocii: așa cum „Mai am un
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
dat să plec, intrară câțiva tineri - trei - în uniformele lor de elevi ai Școalei de Infanterie. Se apropiară de catafalc și, într-o concentrare pioasă, se aplecară peste el și rostiră încet, mai mult în șoaptă, un cuvânt, un nume: „Veronica”. Infanteriștii îmi făcură impresia că aveau să se achite de o datorie imperioasă, ce nu putea suferi nicio amânare, și că trebuia onorată, punctual, orice s-ar fi întâmplat, în aceeași zi, cu orice sacrificiu. Aceasta era, doară, dorința expresă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Ovidiu Bârlea, Editura Minerva, București. TOROUȚIU, Ilie, Frunză verde, Cântece și basme poporale din Bucovina, Ediție îngrijită de Ion Filipciuc, Editura "Biblioteca Miorița", Câmpulung Bucovina, 2003. ȚÂBRIC, Vasile Iftinchi, Cântece și urături la nunțile din Frătăuții Vechi, Culegere alcătuită de Veronica V. Buzic, Ediție îngrijită de Ion Filipciuc, Biblioteca "Miorița", Câmpulung Bucovina, 2009. VULCĂNESCU, Romuls, Coloana cerului, Editura Academiei RSR, București, 1972. VULCĂNESCU, Romulus, Mitologie română, Editura Academiei RSR, București, 1985. Cuprins PREFAȚĂ 7 CAPITOLUL I METAMORFOZELE SOCIO-CULTURALE ALE IMAGINII ȘI
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
34. 60 Tudor Pamfile, Mitologie românească, Ediție îngrijită, cu studiu introductiv și notă asupra ediției de Mihai Alexandru Canciovici, p. 102. 61 Ibidem, p. 108. 62 Vasile Iftinchi Țâbric, Cântece și urături la nunțile din Frătăuții Vechi, Culegere alcătuită de Veronica V. Buzic, Ediție îngrijită de Ion Filipciuc, Biblioteca "Miorița", Câmpulung Bucovina, 2009, p. 40. 63 De sub muntele Rarău, Ed. cit., pp. 229-230. 64 Ibidem, p. 155. 65 Ibidem, p. 161. 66 Ibidem, p. 162. 67 Ibidem, p. 163. 68 Tache
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ridica orice urma de suspiciune privind implicarea Franței în război. De asemenea, un subiect des discutat a fost cel al persecuției protestanților (cunoscuți și sub denumirea de hughenoți). În lucrarea sa, Madame de Maintenon: The Secret Wife of Louis XIV, Veronica Buckley aduce în discuție un subiect al memoriilor apocrife din secolul al XVII-lea, și anume posibila implicare a Doamnei de Maintenon în dezlănțuirea furiei generale îndreptate împotriva hughenoților. Ludovic al XIV-lea i-a exclus pe protestanți din funcțiile
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
cu medicul Adrian Timofte, artist amator în timpul liber, interpretul unui rol în spectacolul de teatru „Puterea dragostei" de Ion Băieșu. În afară de alți prozatori prof. Georgeta Anghel și Ion Maftei, de exemplu, foaia Bârladul cultural cuprinde poezii semnate: Horia Graur (Dor), Veronica Penea (Țărm de baladă), George Grindină (Pentru bărbații de pe corăbiile muncii" și „Sunt fiul acestei fântâni"), Doina Diaconu (Statornicie). * Brazdă nouă Brazdă Nouă a apărut în anul 1920, ca organ al Partidului Naționalist Democrat din Județul Tutova și a servit
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Gruia Novac, Mihai Ni cu, Doru Gabriel Craus. Redacția și administrația Bârlad, str. 1 Decemb rie. * 279 Bârladul Nr.1 - număr omagial „Gând afectuos" lărgește cercul distinșilor dascăli, adăugându i și pe neuitații și mult prețuiții Ștefan Negură, Grigore Ionescu, Veronica Tuchilă și, poate, ar fi trebuit amintiți și Emilia Ciocan, Elena Popescu, prof. Bădărău, Ghe. Popescu (Pătrățică), Trăian Tănase ș. a. În „Cale lungă, drum greu", Gruia Novac prezintă revista care „ieșea în lume", arăta că bilunara de la Bârlad își propunea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
traducere imaginară de V. Voiculescu - Shakespeare’s Last Sonnets as Fancied in an Immaginary Romanian Translation by V. Voiculescu, ed. bilingvă, îngr. trad., cu ilustrațiile traducătoarei, București, 1982. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XI, 202-203; Nicolae Manolescu, „Poeme”, CNT, 1969, 51; Veronica Porumbacu, „Poeme”, VR, 1970, 4; Mircea Iorgulescu, „Evocări de călătorie”, RL, 1971, 6; Mircea Iorgulescu, „Castelul de apă”, LCF, 1973, 9; Felea, Secțiuni, 371-376; Nicolae Balotă, „Aud cântând America”, RL, 1974, 10; Raicu, Critica, 215-217; Emil Manu, Polivalența Margaretei Sterian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
paradisului spiritual, București, 2001; Eudaimonia, pref. Alexandru Balaci, București, 2001; Ochiul luminos, București, 2002; În căutarea împărăției, București, 2003. Repere bibliografice: Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 245; Petru M. Haș, „Ce-ți trebuie ție, băiat sărac, vastă marea?”, „Arca”, 2000, 1-3; Veronica Chinde, Poezia ca punct de sprijin pentru suflet, ST, 2000, 4; H. Zalis, Note despre lirismul penetrant, VR, 2000, 5-6; Liviu Capșa, Tineri poeți basarabeni, TMS, 2001, 11; Adrian Dinu Rachieru, Portret în mișcare. Vlad Neagoe, „Reflex”, 2003, 4-6. M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288382_a_289711]
-
culegerea coordonată de Cătălin Cioabă le întemeiază și le amplifică: și-a repudiat Eminescu volumul de versuri, singurul editat în timpul vieții și alcătuit, fără avizul său, de Maiorescu? L-a împiedicat acesta, cinic, cu bună- știință, să se căsătorească cu Veronica Micle, atunci când aceasta a rămas văduvă? A sedus-o, cu adevărat, Caragiale pe Veronica? Chiar a "murit Eminescu de foame, întreaga lui viață"? (vorba unui aspirant la bacalaureat) Era el, cum spune fratele lui, dependent de cafea și țigări, ba
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
volumul de versuri, singurul editat în timpul vieții și alcătuit, fără avizul său, de Maiorescu? L-a împiedicat acesta, cinic, cu bună- știință, să se căsătorească cu Veronica Micle, atunci când aceasta a rămas văduvă? A sedus-o, cu adevărat, Caragiale pe Veronica? Chiar a "murit Eminescu de foame, întreaga lui viață"? (vorba unui aspirant la bacalaureat) Era el, cum spune fratele lui, dependent de cafea și țigări, ba chiar și un "băutor țapăn"? Etc., etc., etc. Iată, poate, câteva motive și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Stresul pensionării”, „Terapie și evoluție”, „Valoarea diagnosticului diferențial” etc. Lectura cărții ne ajută să devenim utili copiilor noștri, nouă înșine și celor din jur, căci permanent trebuie să tindem către performanță și eficiență în autodeterminarea și educarea noastră. Profesor psiholog, Veronica Bâlbâe Omagiu limbii române, element esențial al culturii Motto: Fraților mei Văcășreti Las vouă moștenire Creșterea limbii românești Și-a patriei cinstire („Testamentul văcăreștean”) Într-o definire enciclopedică, „limba” este considerată mijloc principal de comunicare între membrii unei colectivități umane
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]