5,522 matches
-
lărgește până la 5-6 km, cursul devine liniștit, malurile nu sunt înalte, capătă formă simetrică pe versanți sunt bine exprimate terasele. În cursul său inferior valea râului Prut se lărgește considerabil până la 8-10 km râul formează meandre, se ramifică în brațe versanții devin mai domoli pe alocuri fragmentați de ravene, lățimea albiei variază între 100 și 440 m, adâncimea maximă e de 6-8 m, iar viteza se micșorează până la 0,7 m/s. Odată cu creșterea nivelului apelor Dunării, Prutul își încetează scurgerea
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]
-
între Moldova și Ucraina, înainte de a străbate teritorii ucrainene. Se varsă în Marea Neagră prin Limanul lui, pe teritoriu ucrainean. Printre altele, Nistrul este folosit pentru pescuit, transport de mărfuri și producerea de energie electrică. Nistrul izvorăște în Carpații Orientali (pe versantul de nord-vest al Muntelui Rozluci, în Ucraina, la altitudinea de 760 m) și se revarsă prin limanul omonim în Marea Neagră. Sectorul superior al Nistrului se află în Ucraina. În limitele Republicii Moldova, fluviul poate fi divizat în următoarele sectoare: de la Naslavcea
Nistru () [Corola-website/Science/297408_a_298737]
-
în următoarele sectoare: de la Naslavcea (cea mai nordică localitate din Republica Moldova) până la Purcari, unde hotarul Republicii Moldova se întâlnește din nou cu al Ucrainei. În sectorul de mijloc, trece prin văi înguste și adânci, cu lățimea de 1,5-3 km și versanți puternic înclinați. Valea are, predominant, forma unui canion, fiind sculptată în roci dure (calcar, gresie, granit). Lățimea luncii variază de la câteva zeci de metri până la 1 km. În aval de la orașul Camenca, lunca este inundată de apele lacului de acumulare
Nistru () [Corola-website/Science/297408_a_298737]
-
praguri, cele mai cunoscute fiind Cosăuți (raionul Soroca), unde în albie apar roci cristaline. Afluenții principali sunt cei de stânga (Camenca), și Răutul, afluent pe dreapta. În cursul inferior valea fluviului se lărgește, atingând 16-22 km la vărsarea în liman. Versanții văii sunt asimetrici: cel drept este, în mare parte, puternic înclinat și înalt de 100-150 m, iar cel stâng mai domol, cu înălțimea de 30-70 m. Afluenții fluviului îi influențează regimul doar în perioada primăverii, când are loc topirea zăpezilor
Nistru () [Corola-website/Science/297408_a_298737]
-
Orhei este amplasat în centrul Republicii Moldova, la o distanță de 45 km spre nord pe traseul Chișinău-Bălți pe malul râului Răut. Orașul ocupă o suprafață de 1402 ha, are un cadru natural foarte variat și pitoresc, situarea dealurilor și a versanților permițând crearea de perspective și compoziții urbane ce accentuează formele naturale. Terenurile agricole extravilane ocupă 218 ha, cariera de piatră „Ivanos” ocupă 54 ha. Cadrul natural, în care este situat orașul, are un mare potențial urbanistic neexploatat, ce permite crearea
Orhei () [Corola-website/Science/297398_a_298727]
-
Nistru, cursul căruia mărginește orașul pe o lungime circa de 17 km. La intrarea în oraș dinspre sud se află Rezervația naturală „Peștera lui Bechir”. Rezervația este amplasată într-un defileu săpat de un curs de apă, numit râpa Bechir. Versanții sunt abrupți, calcaroși, parțial împăduriți. Pe versantul stâng, la o înălțime de 12-14 m a fost săpată o peșteră monahală. În hotarele administrative ale orașului parcuri ocupă circa 7 ha, scuare - 3 ha, zona de agrement - 4 ha. În anii
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
lungime circa de 17 km. La intrarea în oraș dinspre sud se află Rezervația naturală „Peștera lui Bechir”. Rezervația este amplasată într-un defileu săpat de un curs de apă, numit râpa Bechir. Versanții sunt abrupți, calcaroși, parțial împăduriți. Pe versantul stâng, la o înălțime de 12-14 m a fost săpată o peșteră monahală. În hotarele administrative ale orașului parcuri ocupă circa 7 ha, scuare - 3 ha, zona de agrement - 4 ha. În anii 2000-2001 suprafața spațiilor verzi s-a extins
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
a țiglei. Resursele materialelor de construcție satisfac în linii mari necesitățile economiei raionului Nisporeni. Teritoriul raionului Nisporeni este o parte componentă a podișului Moldovei centrale. Relieful este variat complicat deluros, fragmentat de văi adînci și ravene de 150-250 m cu versanți priporoși și abrupți pe care se dezvoltă numeroase alunecări de teren. Interfluviile au formă de șiruri de dealuri tăiate de numeroase curmături. Raionul Nisporeni este situat pe partea cea mai înaltă a podișului și anume pe podișul codrilor foarte faimoase
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
diferite morfosculpturi. Cele mai însemnate procese datorită carora relieful raionului Nisporeni se află intr-o continuă dezvoltare sunt procesele exogene: Cel mai mare rol la formarea reliefului contemporan al R.M îi revine eroziunii. Eroziunea se manifestă foarte intens pe versanții vîlcelelor, văilor, dealurilor. Ea apare sub 2 forme: Eroziunea de suprafață - este răspîndită acolo unde relieful are altitudini mai mari și este mai fregmentat. Ea se dezvoltă și pe cîmpiile fragmentate constituite din roci argilo-nisipoase afînate. Teritoriile afectate de eroziunea
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
este mai fregmentat. Ea se dezvoltă și pe cîmpiile fragmentate constituite din roci argilo-nisipoase afînate. Teritoriile afectate de eroziunea de suprafața se observă bine la începutul primăverii după topirea zăpezii cînd cîmpurile nu au reușit să înverzească. Aceste sectoare ale versanților văilor, dealurilor, colinelor au forma de pețe de diferite dimensiuni, deoarece solul a fost spălat iar la suprafață a rămas dezgolită roca-mamă de diverse culori. Eroziunea de adîncime - de asemenea are o largă răspîndire pe teritoriul republicii noastre. Ea contribuie
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
a fost spălat iar la suprafață a rămas dezgolită roca-mamă de diverse culori. Eroziunea de adîncime - de asemenea are o largă răspîndire pe teritoriul republicii noastre. Ea contribuie la constituirea unor forme de relief negative cum sunt: văile, vîlcelele, rovenele. Versanții inclinați ai hîrtoapelor și proprietățile antierozionale slab pronunțate ale rocilor geologice condiționează o activitate intensă și a eroziunii torențiale. În total 600 km patrați ai versanților hîrtoapelor din codri sunt puternic dezmembrați de rîpe și ravene. Iar o mare suprafață
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
Ea contribuie la constituirea unor forme de relief negative cum sunt: văile, vîlcelele, rovenele. Versanții inclinați ai hîrtoapelor și proprietățile antierozionale slab pronunțate ale rocilor geologice condiționează o activitate intensă și a eroziunii torențiale. În total 600 km patrați ai versanților hîrtoapelor din codri sunt puternic dezmembrați de rîpe și ravene. Iar o mare suprafață dezmembrată de ravene îi revine și raionului nostru. În general toate formele eroziunii torențiale pot fi plasate în urmatorul rînd evoluțional: ogașa-ravena-rîpa de versanți-rîpa de vîlcea
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
torente cauzează reliefarea unor văgăuni cu o adîncime de pînă la 1,0-2,0 m. Proprietatea caracteristică a ogașeșlor și ravenelor e faptul că talvegul lor străbate numai structurile superficiale ale profilului geologic iar caracterul lui repetă, în general profilul versanților. Ele reprezintă formele cele mai tinere de eroziune și sunt indisolibil legate de activitatea omului. De obicei ogașele și ravenele se dezvoltă pe pantele cumpenelor de apă pe cornișele hîrtoapelor și a treptelor alunecărilor străvechi, cît și pe alți versanți
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
versanților. Ele reprezintă formele cele mai tinere de eroziune și sunt indisolibil legate de activitatea omului. De obicei ogașele și ravenele se dezvoltă pe pantele cumpenelor de apă pe cornișele hîrtoapelor și a treptelor alunecărilor străvechi, cît și pe alți versanți intens folosiți în agricultură. În condiții favorabile ele pot progresa considerabil chiar în decurs de o ploaie torențială atingîng adîncimea de 1-2 m. Factorul ce poate zădărnici activitatea eroziunii torențiale este covorul vegetal natural. În codri aceste forme practic nu
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
ne permit sa conchidem că particularitățile de răspîndire a rîpelor, parametrii lor marfolmetrici cît și de dezvoltare sunt intr-o mare măsură, condiționate de caracterul sctuctural-tectonic al teritoriului. Influența acestui factor e indirectă - se manifestă prin modificarea indicilor marfometrici ai versanților și prin proprietățile antierozionale ale structurilor geologice. De aici menționăm că blocurile tectonice cu o viteză de alternare mai pronunțată le revin și un număr mai mare de rîpe ce se dezvoltă mai intens. În medie viteza creșterii în lungime
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
formează rîpe și sisteme întregi de rîpe cu pante supuse alunecărilor de teren. În hîrtoapele mari ele pot atinge adîncimea de 30-40 m, avînd pantele abrupte cu caracter de prabușire a blocurilor de roci numărul maximal de rîpe e carcteristic versanților localizați in zonele fracturilor tectonice, la intretaierea lor sau în zonele de unire a cîtorva blocuri tectonice. Majoritatea rîpelor aici se dezvoltă destul de activ. Hîrtoapele de pe versanții flancurilor domoale ale blocurilor tectonice sunt mai puțin afectate de rîpe. În cadrul lor
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
caracter de prabușire a blocurilor de roci numărul maximal de rîpe e carcteristic versanților localizați in zonele fracturilor tectonice, la intretaierea lor sau în zonele de unire a cîtorva blocuri tectonice. Majoritatea rîpelor aici se dezvoltă destul de activ. Hîrtoapele de pe versanții flancurilor domoale ale blocurilor tectonice sunt mai puțin afectate de rîpe. În cadrul lor întîlnim de obicei cîteva rîpe de vîlcea lungi și cu adîncime redusă (2-4m). Activitatea lor e mai puțin pronunțată. O proprietate caractersitică a rîpelor din codri e
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
lor e mai puțin pronunțată. O proprietate caractersitică a rîpelor din codri e că ele străbătînd alternanțe de orizonturi acvifere și impermeabile, au pe fundul lor rîulețe cu un debit de ape mic însă permanent. Aceasta condiționează formarea actovă pe versanții rîpelor ai alunecărilor de teren cu un caracter de dezvoltare pronunțat. Prin intermediu acestor complexe exodinamice se efectuiază transportarea cantităților considerabile de noroi. Sisteme de rîpe. Dezvoltarea în coninuare a rîpelor în cadrul hîrtoapelor duce în fine la crearea unor sisteme
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
maselor de roci și sol. De regulă aceste sisteme sunt compuse dintr-o rîpă de vîlcea care intens se ramifică în partea superioară a hîrtoapelor (fig. 3-4). La formarea lor contribuie proprietățile slabe antierozionale ale straturilor geologice, cît și morfologia versanților înclinați cu un caracter centripet. Aceasta duce la concetrarea torentelor elementarea și formarea șuvoaielor mai puternice de apă. Numărul total de rîpe poate atinge circa 20-25 în hîrtoapele mai mari, lungimea lor 15-20 km, iar suprafața totală a terenurilor afectate
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
unele din hîrtoapele codrilor în anii 1948,1949,1967,1969 (după V. Proca). Ca rezultat au fost mîlite terenuri imense, poduri, case s.a. Se știe ca alunecările de teren reprezintă o deplasare a blocurilor și maselor de roci a diferitor versanți puternic deformate sub influența forței de gravotție. Ele sunt urmate de distrugerea solului, vegetației cît și a diverselor construcții. Condițiile variate geologice, hidrogeologice, geomorfologice ale codrilor au adus la formarea diferitelor. Luînd drept bază mecanismul alunecărilor și structura deluviului lor
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
subtipuri de alunecări. Alunecările de bloc (structurale) - reprezintă deplasarea blocurilor de roci cu volume de obicei considerabile (pînă la mln metri cubi). Au un caracter pronunțat de bloc. Se întalnesc mai des în codrii Apuseni și în partea superioară a versanților hîrtoapelor. Aceste alunecări se produc în condițiile unor versanți cu denivelări accentuate formati din alternante de argile, de nisipuri și gresii cu bogate straturi acvifere. De obicei ele reprezintă o cornisă liniară sau semicirculară de la baza căreia începe o succesiune
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
blocurilor de roci cu volume de obicei considerabile (pînă la mln metri cubi). Au un caracter pronunțat de bloc. Se întalnesc mai des în codrii Apuseni și în partea superioară a versanților hîrtoapelor. Aceste alunecări se produc în condițiile unor versanți cu denivelări accentuate formati din alternante de argile, de nisipuri și gresii cu bogate straturi acvifere. De obicei ele reprezintă o cornisă liniară sau semicirculară de la baza căreia începe o succesiune de trepte cu dimensiuni variabile. Uneori aceste au lungimi
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
bogate straturi acvifere. De obicei ele reprezintă o cornisă liniară sau semicirculară de la baza căreia începe o succesiune de trepte cu dimensiuni variabile. Uneori aceste au lungimi de sute de metri și lațimi de zeci de metri. Aspectul terasat al versanților afectați de asemenea alunecări se explică prin faptul ca blocurile de roci surpate din cornise nu se sfărîmă ci iși păstrează individualitatea, continu]nd să se deplaseze spre partea inferioară a versanților. La început între aceste trepte se întîșnesc chiar
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
lațimi de zeci de metri. Aspectul terasat al versanților afectați de asemenea alunecări se explică prin faptul ca blocurile de roci surpate din cornise nu se sfărîmă ci iși păstrează individualitatea, continu]nd să se deplaseze spre partea inferioară a versanților. La început între aceste trepte se întîșnesc chiar denivelări cu aspect de cornișe cu spălări și procese de eroziune torențială.Pe măsură ce se depărtează de obîrșie ele devin mai estompate iar fragmentarea suprafeței lor se accentuiază. Grosimea deluviului aici atinge 40m
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
întîșnesc chiar denivelări cu aspect de cornișe cu spălări și procese de eroziune torențială.Pe măsură ce se depărtează de obîrșie ele devin mai estompate iar fragmentarea suprafeței lor se accentuiază. Grosimea deluviului aici atinge 40m. De regulă ele sunt plasate pe versanții flancurilor mai ridicate și înclinate ale blocurilor tectonice și sunt compuse din blocurile rocilor sarmașianului mediu la cel superior e cel mai des afectat de alunecări de deplasare. Mecanismul acestor alunecari reprezintă o deplasare a blocurilor mari de roci care
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]