8,047 matches
-
țara Moldovei și în toate țările și la domnii dimprejur și la creștinii dreptcredincioși, cînd au aflat că au căzut vitejii cei buni și neînfricați, și boierii cei mari și oștenii cei buni și tineri și oastea cea mare și vitează și aleasă, împreună cu husarii viteji”(p. 46). Este vorba de o elită războinică, dar nu de o alcătuire ostășească deosebită. Ceea ce se înțelege, dacă considerăm izolat ultimul pasaj din Letopiseț, în care sunt pomeniți vitejii. După lupta de la Râmnic, din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
țările și la domnii dimprejur și la creștinii dreptcredincioși, cînd au aflat că au căzut vitejii cei buni și neînfricați, și boierii cei mari și oștenii cei buni și tineri și oastea cea mare și vitează și aleasă, împreună cu husarii viteji”(p. 46). Este vorba de o elită războinică, dar nu de o alcătuire ostășească deosebită. Ceea ce se înțelege, dacă considerăm izolat ultimul pasaj din Letopiseț, în care sunt pomeniți vitejii. După lupta de la Râmnic, din 1481, după ce se arată că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
alcătuire ostășească deosebită. Ceea ce se înțelege, dacă considerăm izolat ultimul pasaj din Letopiseț, în care sunt pomeniți vitejii. După lupta de la Râmnic, din 1481, după ce se arată că domnul a făcut ospăț mare întregii lui oștiri, se adaugă: „și mulți viteji au murit atunci” (p. 47), adică recunoașterea unor merite deosebite ale unor luptători. Dlugosz scria că Ștefan a trecut pe unii din rândul pedeștrilor în rândul călăreților. Fiind vorba de luptători de la țară, trecerea lor în rândul călăreților este echivalentă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
luptători. Dlugosz scria că Ștefan a trecut pe unii din rândul pedeștrilor în rândul călăreților. Fiind vorba de luptători de la țară, trecerea lor în rândul călăreților este echivalentă cu o înobilare, în sensul că i se dă un titlu de viteaz (de cavaler = ordinul călăreților (equitum) semnificând acest lucru în franceză = chevalier (cavaler), adică cel care se luptă călare). Autorul Letopisețului, contemporan cu faptele descrise, nu se poate înșela atunci când îi pune în două rânduri pe viteji înaintea boierilor „de la mare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dă un titlu de viteaz (de cavaler = ordinul călăreților (equitum) semnificând acest lucru în franceză = chevalier (cavaler), adică cel care se luptă călare). Autorul Letopisețului, contemporan cu faptele descrise, nu se poate înșela atunci când îi pune în două rânduri pe viteji înaintea boierilor „de la mare până la mic”. Dacă ar fi fost vorba doar de o ridicare a unor țărani în rândul boierimii, este evident că ei nu puteau fi menționați înaintea marilor boieri. Dacă ne-am afla în fața unei situații speciale
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de ce se afirmă în Letopiseț că, la Râmnic, au pierit de la munteni, „toți vitejii și boierii”. Să credem că și Țepeluș făcuse boieri din țărani munteni? Este vorba de aprecierea meritelor unor luptători și nu de înnobilarea lor. Termenul de viteaz îl întâlnim în primele documente moldovenești. La 3 martie 1392 domnul îi dăruie lui Ioaniș Viteazul trei sate pe Siret. În sfatul lui Alexandru cel Bun apar Costea viteazul, Dragoș viteazul, Grozea viteazul, Drăgoi viteazul, Tamaș viteazul. Bratul Netedul, care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Să credem că și Țepeluș făcuse boieri din țărani munteni? Este vorba de aprecierea meritelor unor luptători și nu de înnobilarea lor. Termenul de viteaz îl întâlnim în primele documente moldovenești. La 3 martie 1392 domnul îi dăruie lui Ioaniș Viteazul trei sate pe Siret. În sfatul lui Alexandru cel Bun apar Costea viteazul, Dragoș viteazul, Grozea viteazul, Drăgoi viteazul, Tamaș viteazul. Bratul Netedul, care apare în Sfatul Domnesc în 1393 și 1398, se regăsește într-un privilegiu din 7 ianuarie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aprecierea meritelor unor luptători și nu de înnobilarea lor. Termenul de viteaz îl întâlnim în primele documente moldovenești. La 3 martie 1392 domnul îi dăruie lui Ioaniș Viteazul trei sate pe Siret. În sfatul lui Alexandru cel Bun apar Costea viteazul, Dragoș viteazul, Grozea viteazul, Drăgoi viteazul, Tamaș viteazul. Bratul Netedul, care apare în Sfatul Domnesc în 1393 și 1398, se regăsește într-un privilegiu din 7 ianuarie 1491, când domnul dăruiește nepoților săi patru sate, ca fiind numit Bratul viteazul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
unor luptători și nu de înnobilarea lor. Termenul de viteaz îl întâlnim în primele documente moldovenești. La 3 martie 1392 domnul îi dăruie lui Ioaniș Viteazul trei sate pe Siret. În sfatul lui Alexandru cel Bun apar Costea viteazul, Dragoș viteazul, Grozea viteazul, Drăgoi viteazul, Tamaș viteazul. Bratul Netedul, care apare în Sfatul Domnesc în 1393 și 1398, se regăsește într-un privilegiu din 7 ianuarie 1491, când domnul dăruiește nepoților săi patru sate, ca fiind numit Bratul viteazul. O categorie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și nu de înnobilarea lor. Termenul de viteaz îl întâlnim în primele documente moldovenești. La 3 martie 1392 domnul îi dăruie lui Ioaniș Viteazul trei sate pe Siret. În sfatul lui Alexandru cel Bun apar Costea viteazul, Dragoș viteazul, Grozea viteazul, Drăgoi viteazul, Tamaș viteazul. Bratul Netedul, care apare în Sfatul Domnesc în 1393 și 1398, se regăsește într-un privilegiu din 7 ianuarie 1491, când domnul dăruiește nepoților săi patru sate, ca fiind numit Bratul viteazul. O categorie aparte de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de înnobilarea lor. Termenul de viteaz îl întâlnim în primele documente moldovenești. La 3 martie 1392 domnul îi dăruie lui Ioaniș Viteazul trei sate pe Siret. În sfatul lui Alexandru cel Bun apar Costea viteazul, Dragoș viteazul, Grozea viteazul, Drăgoi viteazul, Tamaș viteazul. Bratul Netedul, care apare în Sfatul Domnesc în 1393 și 1398, se regăsește într-un privilegiu din 7 ianuarie 1491, când domnul dăruiește nepoților săi patru sate, ca fiind numit Bratul viteazul. O categorie aparte de oșteni se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lor. Termenul de viteaz îl întâlnim în primele documente moldovenești. La 3 martie 1392 domnul îi dăruie lui Ioaniș Viteazul trei sate pe Siret. În sfatul lui Alexandru cel Bun apar Costea viteazul, Dragoș viteazul, Grozea viteazul, Drăgoi viteazul, Tamaș viteazul. Bratul Netedul, care apare în Sfatul Domnesc în 1393 și 1398, se regăsește într-un privilegiu din 7 ianuarie 1491, când domnul dăruiește nepoților săi patru sate, ca fiind numit Bratul viteazul. O categorie aparte de oșteni se întâlnește, din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
viteazul, Dragoș viteazul, Grozea viteazul, Drăgoi viteazul, Tamaș viteazul. Bratul Netedul, care apare în Sfatul Domnesc în 1393 și 1398, se regăsește într-un privilegiu din 7 ianuarie 1491, când domnul dăruiește nepoților săi patru sate, ca fiind numit Bratul viteazul. O categorie aparte de oșteni se întâlnește, din secolul al XV-lea: este vorba de lifegii, de mercenari, oameni care prestau serviciu militar în schimbul unei plăți. De la Iliaș, fiul lui Alexandru cel Bun ni s-a păstrat un document, în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și pan Mihul și cei care îi vor însoți, vor primi câte cinci grivne leșești de lance, pe lună. Mercenarii slujeau la curtea domnilor. În Letopisețul lui Ștefan cel Mare se arată că la Valea Albă, în 1476, pe lângă alți viteji și boieri „și tinerii husari viteji s-au prăpădit atunci”. C. C. Giurescu consideră că hânsarii formau o „categorie de ostași moldoveni”, pornind de la faptul că în secolul al XVI-lea în fruntea lor se aflau vătafi și căpitani de hânsari
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
îi vor însoți, vor primi câte cinci grivne leșești de lance, pe lună. Mercenarii slujeau la curtea domnilor. În Letopisețul lui Ștefan cel Mare se arată că la Valea Albă, în 1476, pe lângă alți viteji și boieri „și tinerii husari viteji s-au prăpădit atunci”. C. C. Giurescu consideră că hânsarii formau o „categorie de ostași moldoveni”, pornind de la faptul că în secolul al XVI-lea în fruntea lor se aflau vătafi și căpitani de hânsari. Înaintea lui Eremia Movilă veneau, în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Pavăl din Dumbrăveni și cu Simeon din Loze și 10 hânsari din Măgura și cu Hânsar din ținutul Sorocăi”. Numele de hânsar este de origine slavă și înseamnă tâlhar, corsar. Miron Costin scrie că, în lupta de la Teleajen, dintre Mihai Viteazul și Zamoyski, husarii au decis soarta bătăliei, fiind „nedeprinsă oastea lui Mihai cu acest fel de oaste, ce s-au pomenitu husarii”. Toți îmbrăcați în fier și pe umeri pun „aripi tocmite de pene de hultur”. Al. Gonța credea că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de cavalerie ușoară, format din „mercenari sud-dunăreni, de obicei sârbi, luptători cu sabia”. În campania din 1467, husarii, mercenarii din oastea lui Matei Corvin, au apărat porțile de la intrarea în Târgul Baia. Faptul că în Letopiseț este deplânsă moartea husarilor viteji în lupta de la Războieni presupune existența unei unități destul de însemnată din armata lui Ștefan cel Mare. Curțile boierești. Documentele moldovenești din secolul al XV-lea, referitoare la domeniul boieresc, menționează în mai multe cazuri existența unor curți boierești. Din dorința
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la 30 martie 1392, apoi în 1393, 1394. În actul dat la Suceava, la 6 ianuarie 1395, prin care voievodul Ștefan recunoștea suzeranitatea regelui polon, Bratul Neatedul apare pe primul loc în Sfatul Domnesc, alături de alți boieri, printre care vestiții viteji, Ioaniș Viteazul, Dragoș Viteazul. Interesant este faptul că despre curtea Neatedului se arată că era în Câmpul lui Dragoș. Acest câmp se afla în județul Neamț, între Tazlău și Bistrița. Pe cuprinsul său se aflau aproximativ 20 de sate. Din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
martie 1392, apoi în 1393, 1394. În actul dat la Suceava, la 6 ianuarie 1395, prin care voievodul Ștefan recunoștea suzeranitatea regelui polon, Bratul Neatedul apare pe primul loc în Sfatul Domnesc, alături de alți boieri, printre care vestiții viteji, Ioaniș Viteazul, Dragoș Viteazul. Interesant este faptul că despre curtea Neatedului se arată că era în Câmpul lui Dragoș. Acest câmp se afla în județul Neamț, între Tazlău și Bistrița. Pe cuprinsul său se aflau aproximativ 20 de sate. Din Câmpul lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
apoi în 1393, 1394. În actul dat la Suceava, la 6 ianuarie 1395, prin care voievodul Ștefan recunoștea suzeranitatea regelui polon, Bratul Neatedul apare pe primul loc în Sfatul Domnesc, alături de alți boieri, printre care vestiții viteji, Ioaniș Viteazul, Dragoș Viteazul. Interesant este faptul că despre curtea Neatedului se arată că era în Câmpul lui Dragoș. Acest câmp se afla în județul Neamț, între Tazlău și Bistrița. Pe cuprinsul său se aflau aproximativ 20 de sate. Din Câmpul lui Dragoș, domnii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Urmele unei asemenea întărituri s-au descoperit la Netezi-Grumăzești (jud. Neamț). Se poate ca această întăritură să fi fost curtea Neatedului, când Bratul Neatedul făcea parte din Sfatul Domnesc. De altfel, peste timp, la 7 ianuarie 1493, nepoților lui Bratul Viteazul le erau întărite patru sate. Dar, la 1436, îi era întărit lui Petru Ungureanul în Câmpul lui Dragoș, pe lângă patru sate și satul „unde a fost curtea Neatedului”, ceea ce însemna că este vorba de o curte existentă cândva și nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1595, când Sinan pașa a venit cu intenția de a cuceri Țara Românească. Vizirul pusese funcționari turci prin satele și târgurile din țară, dar ajutorul transilvănean și moldovenesc l-a determinat pe Sinan să fugă la sud de Dunăre. Mihai Viteazul a înțeles această realitate militară și politică și, așa cum declara el însuși, dacă ar avea sub sceptrul său cele trei țări, l-ar scoate pe sultan din bârlogul lui constantinopolitan. P. P. Panaitescu considera că turcii nu au cucerit Țările
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fost una dintre reședințele preferate ale lui Ștefan cel Mare. După campania din 1497, domnul a slobozit oastea cu porunca să se strângă iarăși de Sfântul Nicolae la Hârlău, unde a făcut ospăț tuturor boierilor săi și le-a oferit vitejilor daruri scumpe. Aici s-a semnat tratatul de pace cu Polonia, în 1498. Urmașii lui Ștefan, inclusiv Petru Rareș, au locuit în curțile de la Hârlău, ceea ce înseamnă o preocupare de a îngriji curtea aceasta, pe care Bandini, în 1636, o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
noștrii au avut prilejul să ia o pradă bogată în haine, armuri, harnașamente, încât în costumul moldovenesc se întâlneau piese de costum ungurești, poloneze, turcești sau tătărești, cărora li se adăugau darurile scumpe, pe care domnul le acorda boierilor și vitejilor săi, la marile ospețe organizate după câștigarea unei bătălii. Obiecte de cult. Influențe orientale sau gotice se pot recunoaște în obiectele de cult, confecționate din argint în atelierele transilvane, așa cum este cădelnița de argint, pe care domnul a dăruit-o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și republicată în 1521, scria la moartea lui Ștefan: „În anul 1504, în 2 iulie, marți, ora 1 după răsăritul soarelui, din voia destinului muri Ștefan, voievodul Moldovei, împovărat de lupte, bătrânețe și podagră. Natura îl făcuse norocos, isteț și viteaz. El alungase din Moldova pe regele unguresc Matia, bătut în orașul Baia și lovit el însuși în trei locuri la spate ! Tot el - minunată faptă - înfrânse cu o mână de oameni și alungă cu rușine pe sultanul Mahomed, care avea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]