6,137 matches
-
de crudă soartă a mersului pe nuci. Zâmbetul acela cald și mieros ce ni-l înfățișa și acum îmi unge inima ofilită de trecerea anilor... Casa nu era decât la 200 de metri depărtare de biserică, fiind poziționată în așa-zisul centru al satului. Cum eram cât o șchioapă, îmi părea atât de mare și zgomotos încât îl comparam cu mândrie tuturor cunoscuților cu Piața Unirii din Iași. Naivități inerente vârstei... Între „cooperativă”, cum erau numite pe atunci magazinele cu de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
mai mărunte, dar cultivând cu toții acea flacără a tinereții noastre dacă nu chiar studioasă, dar sincer preocupată și, de aceea, neconducând la nimic În viață, ci cu singurul folos al unui liber și continuu exercițiu pe seama nu știu cui, al facultăților așa zise ale spiritului, atât de nesigure și de Înșelătoare și ale căror roade se văd, când se văd, abia târ ziu și nu totdeauna cu vreun folos practic. Locuiam cu toții În două odăi mari din mansarda „hanului Vlasto“, În spatele poștei, colț
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și peltic de felul său, banii Înainte: Ma ser, tu m’as gâté tout le plaisir! N-am cunoscut și nu am ținut să frecventez, ca atâția bărbați serioși cu fete măritate sau [cu] băieți Însurați și cu nepoți, așa-zisele case de rendez-vous, cele mai suspecte și de păcăleală Întreprinderi de amor tarifat, pentru uzul fraierilor de domni din societate, pentru barosanii de boieri. Spre deosebire de bordel, care este o adevărată instituție, străveche și universală, cu tradiții și rădăcini adânci În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și viața lor privată, de la început până la sfârșit. Desigur, partea centrală, "miezul" ambelor cărți îl constituie anii de război. Am încercat să scriu documentat, cât mai bine informat, dar să nu plictisesc. Adică am dat atenție și stilului. Există așa-ziși "autori" de aviație care își închipuie că, aruncând cu lopata documente de arhivă peste documente de arhivă, întocmesc o carte. Rezultă ceva ilizibil, bun doar ca sursă de informații. O carte de istorie nu trebuie să fie ceva plicticos, prăfuit
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
1.500 de metri. Cu toții am coborât și am plecat pe jos pe linia trenului. Unii dintre călători ziceau că au de mers până în Bender. După parcurgerea vreo 100-200 de metri și ieșind în locul de unde în stânga deplasării noastre apare valea zisă Gura Bacului, ce duce către Bender, iar în dreapta apare tot așa o vale, o râpă, iar pe deal se văd casele satului Calfa, chiar în margine de pădure, am văzut flăcările și am auzit bubuitura unui proiectil care a căzut
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
covor de mere căzute, nu aveai pe unde călca. în acel an au rămas în Basarabia sute de hectare de livezi neculese, așa au rămas sub zăpadă. Parcă ne aflam în partea dreaptă a Prutului prin anii 1990-1991, după așa-zisa revoluție, sau ce o fi fost , căci guvernanții nu vor să ne spună adevărul nici după atâția ani. Era toamnă și nici grâul nu era secerat. Ajunși acasă, cele doua gospodine țineau neapărat ca doi dintre noi să doarmă la
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
a fi întâmplător. Pe românii Basarabiei nimeni nu i oprește să meargă în toată Rusia, dar ca să treacă Prutul li se pun fel și fel de piedici. Ce fel de suflete au acești guvernanți, care în atâția ani de la așa-zisa revoluție n-au fost în stare să rezolve problema cetățeniei românilor din Basarabia, cetățenie pe care rușii au luat-o într-o noapte, iar noi ce facem, ce fac guvernanții noștri de la București de nu rezolvă această gravă nedreptate ! Ce
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
cât și la „testarea” mișcării de eliberare națională din Basarabia. Ce doresc să spun: se verifică prin umilirea noastră cât de puternică e această mișcare unionistă. Ca să se convingă Snegur, Lucinschi și securitatea că este vorba doar de o „așa-zisă mișcare de eliberare națională în Basarabia”, că era alcătuită mai mult din „țipălăi de pe la mitinguri”, decât o forță ce ar putea unifica țara cu România. Fiindcă, domnule Chirilă, dacă ar fi fost cu adevărat o „mișcare de eliberare națiională”, vă
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
privilegiu-să fiu atât de aproape de patriotul Ilie Ilașcu, într-un atât de emoționant moment. Bunul Dumnezeu a vrut să fiu primul român din țară care s-a întâlnit cu patriotul Ilie Ilașcu, în prima sa zi de libertate, în, așa zisa noastră libertate. în jurul orelor 16 vine să-l vadă pe erou Tamara Suniță și fratele ei. Ilie Ilașcu ne povestește prin ce torturi groaznice a trecut, în cei nouă ani de detenție. în noaptea arestării sale a văzut cum cazacii
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Protecție de la București, pentru a-l prelua pe patriot, cu familia sa, din vama moldovenească. Zadarnic, se trece în mare viteză vama din dreapta Prutului. Toți voiau să facă campanie electorală, speculând drama eroului, care avea doar două zile de așa-zisă libertate. După nouă ani de detenție, de cumplite chinuri, simulări de execuții, venea de la casa părintească, venea de la mormintele părinților săi. Avea nevoie de liniște sufletească, de clipe de reculegere. Un oarecare, nu merită să-i pomenesc numele, zicea: „Trebuia
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
mama patriotului, prin înregistrări audio, prin fotografii transmise în presă, la radio și televiziune. Dar autoritățile, cei în drept și cu putere în țară, nu au reacționat. Ba s-au găsit unii, cum ar fi președinta din Iași a așa-zisei organizații „Pro-Basarabia și Bucovina” (eu zic „Anti-Basarabia”) să-mi aducă acuze și să mă denigreze, ca nu cumva să facem ceva pentru Basarabia, pentru neam. Se duce o politică diabolică de înstrăinare a noastră, a românilor de pe aceste două maluri
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
aventurii. Prin mințile noastre Înfierbîntate se perindau țări Îndepărtate, fapte eroice și femei frumoase. Ochii mei obosiți refuzau să adoarmă, iar În ei se răsuceau două puncte verzi, reprezentînd lumea pe care o lăsasem complet În urmă și sfidînd așa-zisa eliberare pe care o căutam. Își Întorceau privirea de la zborul meu extraordinar peste pămînturile și peste mările lumii. PARA LAS GRIPES, CAMA Pentru răceală, repaus la pat Motocicleta dădea semne de plictiseală pe lungul drum lipsit de accidente, iar noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
de 20 spre 21 august 1958 am fost arestat și dus la securitatea din strada Uranus. Aici am fost anchetat aproape jumătate de an, apoi judecat de tribunalul militar și condamnat la 20 de ani muncă silnică pentru o așa-zisă „crimă de uneltire împotriva ordinii sociale”. În ce a constat această crimă, pe scurt ea putea fi rezumată în următoarele acuze grave: 1. M-am rugat cu poporul pentru episcopii și preoții arestați; 2. Am refuzat să divulg secretul spovezii
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
barieră ce împiedica realizarea „Programului de înfăptuire a societății socialiste multilateral dezvoltată”, și ca atare trebuiau găsite sau născocite probe care să justifice ruperea relațiilor cu Sfântul Scaun, motivele trebuind să vizeze în principal „uneltirile contra ordinii sociale și așa zisele activități dușmănoase”; persoanele care puteau fi implicate fiind ușor de găsit în acea perioadă. De altfel, încă din 17 iunie 1948 fusese denunțat, unilateral, Concordatul dintre Sfântul Scaun și România, urmat de expulzarea nunțiului apostolic Patrik O'Hara. Totul era
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
de lucru care va intra în vigoare de luni 7 iulie. Nu pot începe până când toate lucrurile nu vor fi în ordine. Seara - vizită „gnostică“, sau mai curând „agnostică“, la Ariadna [Luscalov]... 6 iulie 1952 Noapte agitată sau mai bine zis - întreruptă... La douăsprezece și jumătate, iacătă-l pe Aranjuez, care mă făcu să-i ascult lamentațiile până pe la orele două trecute. Am încercat să-l liniștesc cum am putut. La șase și jumătate dimineața, a fost Tata cel care m-
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
discu ție cu Aranjuez în timpul căreia am fost nevoit să spun lucruri cum n-am mai spus niciodată... Să sperăm că toate acestea vor fi spre bine. 20 iulie 1952 Câteva zile de prostrație și de lectură... Întrevedere cu așa-zisa logodnică a lui Navarra. Lectură cu Monseniorul: Regina moartă. Oboseală totală. 21 iulie 1952 Soare încețoșat. și, cu toate acestea, mă duc cu Tata la ștrand... Am început Condiția umană de Malraux. Merge greu. Am înotat mult și repede. și
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
se prezenta sub o formă amenințătoare. Ne întoarcem sus, la cantină. Agitație, grupulețe, intrigi. Mi se șoptește la ureche să vin deoparte pentru comunicări importante. Aflu: că directoarea a obținut cu mari sforțări un număr de patru cămăruțe în hotelul zis al „Canalului“. Că în două din acestea vor fi cazate femeile. În celelalte două, dirijorul, concertmaistrul, soliștii (Voicu și Arnăutu, și încă trei persoane printre care am cinstea să fiu). Mi se pare ireal, dar aflu că e dorința expresă
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
trebuie să o scriu în proză sau în versuri albe. Deocamdată însă m-am săturat și mă apuc din nou să monther lantizez! 24 octombrie 1952 Despre non-toleranță: autodafeurile, Inchiziția și toate celelalte crime care se comit în numele unor așa-zise principii nu sunt decât grimasele materiale și exterioare ale unei spiritualități greșit înțelese și mai cu seamă rău digerate! Astă-seară - concertul Orchestrei Cinematografiei, primul la care mă duc. Sunt sigur că Aranjuez va fi și el acolo... Cu ocazia acestui
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
nu are pe nimeni. Am încercat să verificăm această informație. știam că morții care nu mai au pe nimeni ajung la cimitirul săracilor, așa că acolo ne-am dus. Poate că și din cauza numelui ciudat pe care i-l dăduseră așa-zisului hoț: Ion Săracu. Cimitirul era împrejmuit de ziduri de beton foarte înalte și era știut ca un loc unde Statul își îngropa victimele. Era pe la ora amiezii în plină vară, o căldură toridă. În cimitir înfloreau buruieni înalte până la genunchi
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
făceau decât să te binedispună. Teama legată de un asemenea act îi înflăcăra, prin buna dispoziție se furișa precauția, dar câtă vreme nu-i cedau acesteia se chema că, o dată în plus, fuseseră cultivate vitejește și salvate de la pieire așa-zisele datini și tezaurul folcloric. Nu, aici nu despre fericire insulară era vorba, ci despre teama, exaltată naționalist, a unui întreg grup de oameni. Se socoteau a fi o micuță ceată ce nu renunță nici în ruptul capului la ceea ce-i
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
pat și o masă cu două scaune. O cană pe un taburet alături de căldarea cu apă. Sărăcia pământului... Șezi, Văsălie. Io nu mi-s bogat, din contră. Da' ce mânc io îț dau și ție. Ia și mâncă! Acestea fiind zise, bătrânul Danilov, sârbul sărac, singur cu desăvârșire în lumea asta ticăloșită, dând dovadă de un bun-simț de o măreție aristocratică, s-a prelins discret din căsuța lui săracă pentru ca bietului om flămând să-i tihnească mâncarea fără să-i stea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
a umplut și a deversat la o oră de limbă română când am intrat în conflict cu doamna profesoară Aurelia Andreescu, care a găsit clasa goală, iar noi toti am plecat pe stadion, în acest fel s-a declanșat așa zisă “grevă de la română”. Numai colegul nostru Bucescu Dragoș s-a nimerit să fie atunci pe hol, cănd profesoară pleca din clasă, el din greșeală nu a fost informat la timp, fiind plecat în pauza și astfel a căzut ca musca
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93310]
-
scriind aceste rânduri. Geniul limbii franceze a învins ranchiuna. "Înțelegi de ce m-am întors în România? De aia m-am întors, pentru că este o realitate mai puternică decât realitatea pe care o trăiesc eu zi de zi în lumea așa-zisă mare. Nimic nu pare real până nu este validat în limba maternă. Oricâte limbi ai cunoaște, singura mea limbă a rămas limba maternă și limba idiș. În ele îmi fac procesele de conștiință." Interviu (?) realizat de dadaistul Eugen Istodor, purtând
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
În tot cazul, parcă e mai dinamic și mai plăcut să fii tren decât viespe. Cine sunt cei pe care i-am detestat? Ei, cum vă închipuiți c-o să vi-i înșir? Unii dintre ei îmi sunt și astăzi așa-ziși prieteni. Sfânta ipocrizie! De detestat cu adevărat, detest vulgaritatea și reprezentanții ei, detest atotprezenta mârlănie, detest ignoranța care se erijează în atotcunoaștere, detest fățărnicia căreia știu că 85 nu mă pot sustrage nici eu, detest aroganța și desfigurarea pe care
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
era toboșar au făcut parte din orchestră mare condusă de profesorul Mihai Iurasoc. Revista s-a bucurat de un deosebit succes, care a răsplătit pe deplin muncă tuturor, de o iarnă, din ultima clasa de liceu. A participat la așa zisă “grevă de la română” când toți elevii au plecat din clasa iar când a venit profesoară Aurelia Andreescu a găsit clasa goală. A fost dispusă o anchetă, sub presiunea lui Done Tudor de la raionala UTM Rădăuți, care dorea să arate cine
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93328]